Oamenii au suferit de cancer de-a lungul istoriei. Dar un nou studiu a arătat că, recent, ceva s-a schimbat.
Din 1990, numărul adulților cu vârsta sub 50 de ani care dezvoltă cancer a crescut dramatic, iar asta se întâmplă în întreaga lume.
Îngrijorător este faptul că numărul tot mai crescut de cancere cu debut prematur nu pare să încetinească – iar îmbunătățirile în ceea ce privește testarea de prevenție nu par să poată explica pe deplin tendința.
„Am descoperit că acest risc crește cu fiecare generație”, spune unul dintre cercetători , Shuji Ogino, patolog și epidemiolog la Spitalul Brigham din Boston, SUA. „Spre exemplu, oamenii născuți în 1960 au experimentat un risc mai crescut de cancer înainte de a împlini 50 de ani decât cei născuți în 1950 și acest nivel de risc va continua să crească în generațiile succesive”.

Cu toate că cei mai mulți dintre noi sunt familiarizați cu diabetul de tip 1 și tip 2, este posibil să nu fi întâlnit până acum termenul „diabet de tip 3”. În primul rând, acest lucru nu trebuie confundat cu diabetul de tip 3c, care este cu totul altceva. Este totuși, legat de rezistența la insulină a creierului.
A fi diagnosticat ca rezistent la insulină înseamnă, în general, că cineva este fie prediabetic, fie are diabet de tip 2. Dar oamenii de știință au propus că poate duce, de asemenea, la lipsa de glucoză în neuronii creierului, care este necesară pentru o funcționare adecvată, iar acest lucru poate duce la simptome ale bolii Alzheimer.
Deși diabetul de tip 3 nu este o afecțiune de sănătate recunoscută oficial, în 2008, dr. Suzanne de la Monte și dr. Jack Wands de la Universitatea Brown au propus ideea ca boala Alzheimer să poată fi denumită „diabet de tip 3” datorită legăturilor sale puternice cu rezistența la insulină, indică Live Science.

Medicii din Statele Unite ale Americii și Elveția au publicat recent o cercetare în European Heart Journal prin care dezvăluie că oamenii care adaugă sare în alimente, după ce au fost deja gătite, au mai multe șanse de a muri prematur.
Peste 500.000 de participanți din Marea Britanie au completat un chestionar privind obiceiurile alimentare și au fost întrebați dacă au adăugat sare suplimentară în mâncare, indică Futurism.
Pe o perioadă medie de nouă ani de supraveghere, oamenii de știință au spus că au documentat 18.474 de decese premature.

 Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că pandemia COVID-19 rămâne o urgență globală, la aproape doi ani și jumătate după ce a fost declarată pentru prima dată.
Comitetul de urgență, format din experți independenți, a stabilit că numărul tot mai mare de cazuri, evoluția continuă a virusului și presiunea asupra serviciilor de sănătate din mai multe țări înseamnă că situația este în continuare o urgență.
Cazurile raportate la OMS au crescut cu 30% în ultimele două săptămâni, se arată într-un comunicat de presă.

Cazurile COVID-19 au crescut cu 30%

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a acceptat sfatul comitetului, potrivit Reuters.

După menopauză, femeile pot avea creșteri ale biomarkerului cerebral numit hiperintensitate a substanței albe, în comparație cu femeile aflate în premenopauză sau cu bărbații de aceeași vârstă.
Un studiu despre această descoperire a fost publicat pe 29 iunie în ediția online a Neurology.
Hiperintensitățile substanței albe sunt leziuni minuscule vizibile pe scanările cerebrale care devin mai frecvente odată cu vârsta sau cu hipertensiunea arterială necontrolată. Acești biomarkeri ai creierului au fost legați în unele studii de un risc crescut de accident vascular cerebral, Alzheimer și declin cognitiv.

Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea auto-raportată, arată un studiu recent publicat.
Cercetarea a apărut în jurnalul cu acces deschis Breast Cancer Research. Autorii au intervievat 1.998 de bărbați din Anglia și Țara Galilor diagnosticați cu cancer de sân, dintre care 112 (5,6%) au raportat de asemenea infertilitate, iar 383 (19,2%) nu au avut copii.
Diagnosticul de cancer mamar la bărbați este mai puțin frecvent decât la femei, iar relația sa cu infertilitatea a fost investigată până în prezent doar în studii mici. Doar un mic studiu a sugerat o posibilă asociere între bărbații care au copii și cancerul de sân.

„Apa este cel mai neglijat nutrient în dieta noastră, dar unul dintre cele mai vitale.”
 (Kelly Barton)

Rezumat: 1. Necesarul optim al consumului zilnic de apă pentru o persoană este controversat: unii specialiști consideră că acesta este, în condiții normale de viață, de 2 litri, alții de 3 litri. Exprimarea este greșită și într-un caz și în altul, din cauză că, spre exemplu, „o persoană” este și de 60 de kg. și tot „o persoană” este și de 120 de kilograme. Numeroase studii recomandă: 1) 0.035 de litri (35 de mililitri) de apă pentru un kilogram corp, pentru bărbați, caz în care, pentru un bărbat de 100 de kg., un consum normal este 100 kg x 0,034 ml = 3,5 litri; 2) 0.027 de litri (27 de mililitri) de apă pentru un kilogram corp, pentru femei, ceea ce face ca, pentru femeie de 100 de kg., un consum normal este 100 kg x 0,027 ml = 2,7 litri.

O analiză la scară largă pe consumul de ciuperci sugerează că acesta oferă persoanelor un risc mai scăzut de a dezvolta depresie.
Asocierea este încă un mister și, deocamdată, autorii spun că datele trebuie interpretate cu prudență. Există întotdeauna o șansă ca rezultatele să fie o simplă corelație, mai ales că o creștere în ceea ce privește consumul de ciuperci nu pare ducă la o scădere și mai mare a șanselor de depresie.
Acestea fiind spuse, acesta este unul dintre primele studii observaționale mari despre consumul general de ciuperci și depresie. Include datele despre dieta și sănătatea mintală a peste 24.000 de adulți din Statele Unite din 2005 până în 2016.

Organizația non-profit Environmental Working Group a publicat listele sale anuale privitoare la pesticidele din fructe și legume.
Grupul din Washington D.C. a constatat că peste 90% din probele de căpșuni, mere, cireșe, spanac, nectarine și struguri au fost testate pozitiv pentru reziduuri de două sau mai multe pesticide.
Varza și muștarul, ardeii iuți și ardeii grași au avut cele mai multe pesticide. O singură mostră de varză sau muștar avea până la 21 de pesticide diferite.
Căpșunile și frunzele verzi s-au aflat, de asemenea, în fruntea listei în ultimii doi ani. Ardeii grași și ardeii iuți au urcat de pe locul 10, unde se situau anul trecut, pe locul 7 în acest an.

Carnea de la vitele modificate genetic ar putea ajunge în curând în preparatele de pe mesele americanilor.
Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a anunțat că a făcut o „determinare de risc scăzut” pentru comercializarea produselor alimentare fabricate din vitele modificate genetic, după ce analiza lor a constatat că modificarea genomică nu a cauzat nicio problemă de siguranță.
Asta înseamnă că dezvoltatorul vitelor modificate genetic nu are nevoie de o aprobare suplimentară de la FDA înainte de a pune carnea pe piață, iar aceasta ar putea fi disponibilă pentru consumatori în aproximativ doi ani, scrie IFL Science.