Laleaua de Cazane a înflorit, anunță administratorii rezervației naturale Parcul Național Porțile de Fier. Este o floare care crește doar în zona Clisurii Dunării și care poate fi văzută timp de o lună.
„A înflorit Laleaua de Cazane. Simbol al Clisurii, laleaua de Cazane sau laleaua bănățeană atrage, în fiecare primăvară, sute de turişti dornici să-i admire frumusețea în sălbăticia stâncoasă a cazanelor Dunării”, au anunțat, pe Facebook, reprezentanții Romsilva.
Floarea crește pe versanții de pe malul Dunării și poate fi admirată doar de pe vapoare.

Producătorul de vinuri Cotnari a intrat în Cartea Recordurilor. Academia Recordurilor Mondiale a confirmat faptul că firma din România deține trei recorduri.
Academia Recordurilor Mondiale (World Record Academy) a anunțat pe site-ul oficial că trei recorduri mondiale au fost obținute de compania Cotnari.
Primul record a fost atribuit pentru Grasa de Cotnari, cel mai premiat vin din lume.
„Vinul Grasa de Cotnari al României, un soi de vin românesc asociat regiunii vitivinicole Cotnari, din județul Iași (regiunea istorică a Moldovei), unde a fost cultivat încă de la stăpânirea prințului Ștefan cel Mare (1457-1504), a câștigat 144 de medalii de aur și 61 de argint în competițiile internaționale doar în ultimii 10 ani, stabilind astfel recordul mondial pentru cel mai premiat vin”, au anunțat reprezentanții companiei.

Povestea cumplită a Masacrului de la Fântâna Albă a reprezentat un episod extrem de întunecat pentru istoria românilor și, totodată, un subiect despre care zeci de ani nu s-a putut vorbi din pricina cenzurii sovietice și a posibilelor repercusiuni politice pe care România socialistă a preferat să le evite.

Din păcate, inclusiv în perioada postdecembristă, Masacrul de la Fântâna Albă a rămas un subiect necunoscut publicului larg și neamintit în majoritatea manualelor de istorie, reprezentând un subiect tabu chiar și în ziua de azi pentru mulți români din regiunea Bucovinei de Nord (Ucraina de azi), după cum a mărturisit regizorul de televiziune Lucia Hossu-Longin, ce a realizat pentru TVR (2014) un documentar dedicat acestei tragedii istorice.

Revoluția lui Tudor Vladimirescu petrecută pe vremea aceasta, acum 200 de ani, s-a concretizat pe baza nemulțumirii românilor cu privire la domniile fanariote și la dominația otomană, ce nu mai corespundea deloc cu interesele populației și nici cu valorile politico-sociale ale secolului XIX.
Revoluția franceză propagase un set de principii care rămăseseră extrem de populare și în urma Tratatului de la Viena (1815), ce își propusese trecerea în uitare a ”incidentului” parizian petrecut la finele secolului trecut.

România a fost pusă pentru a doua oară la loc de cinste pe harta recordurilor mondiale, de către sălăjeanul Gabriel Antoniu Lavrincic, care la data de 11 martie 2021 a fost inclus în Academia Recordurilor Mondiale din SUA (WORLD RECORD ACADEMY), cu unicul record mondial: cele mai multe scrisori primite în istoria omenirii.

https://www.worldrecordacademy.org/collections/most-letters-received-world-record-set-by-gabriel-antoniu-lavrincic-211169 

Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale din SUA, recordul stabilit de Lavrincic este unul special, unic în lume și imbatabil, la baza căruia stă foarte multă muncă și pasiune care se reflectă la nivel transnațional. Prin urmare, acest record este un record academic care nu se poate compara cu recordurile de genul „mâncătorilor de insecte sau introducerea de bețișoare în nas ......” 

Mareşalul Alexandru Averescu (1859-1938) este una dintre cele mai cunoscute personalităţi româneşti de la începutul secolului al-XX-lea, fiind recunoscut în special pentru că a oprit ofensiva feldmareşalului german Mackenzen la Mărăşti şi Oituz.
Alexandru Averescu s-a născut la 9 martie 1859, în Ismail, în sudul Basarabiei, fiind fiul unui fost ofiţer în armata ţaristă. Iniţial, Averescu a urmat cursurile Seminarului Teologic din localitatea natală. După numai un an a renunţat, înrolându-se ca voluntar la Războiul de Independenţă. Ulterior, urmează Şcoala Superioară de Război de la Torino (1884-1886).

Producția „Colectiv” a fost nominalizată la premiile BAFTA din 2021, la categoria Cel mai bun documentar.
Documentarul „Colectiv” a lui Alexander Nanau doboară bariere după bariere. După cele două nominalizări de la Oscar, a primit acum una şi la BAFTA, gala Academiei de film britanice. Aceasta este nominalizată la categoria Cel mai bun documentar, alături de My Octopus Teacher, The Dissident şi The Social Dilemma.
La categoria Cel mai bun film, Nomadland, marele câştigător al Globurilor de Aur, este cap de afiş. Filmul regizat de Chloé Zhao va concura arături de Promising Young Woman, The trial of Chicago 7, The Mauritinian TBC şi The Father.

Filmul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, regizat de Radu Jude și produs de Ada Solomon  a câştigat Ursul de Aur.
Conform Berlin International Film Festival, juriul a considerat ca Ursul de Aur să ajungă la un film care are „acea calitate rară și esențială a unei opere de artă durabile”.
„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost regizat de Radu Jude, producător fiind Ada Solomon.

Conacul lui Costache Negri din județul Galați, în care s-a pus la cale unirea Moldovei cu Țara Românească ar putea fi reabilitat cu fonduri europene. Autoritățile locale și reprezentanții Muzeului de Istorie au depus o solicitare la Ministerul Culturii pentru a obține o finanțare.
Autoritățile gălățene vor să restaureze conacul în care s-a pus la cale unirea Moldovei cu Țara Românească. Este vorba despre conacul lui Costache Negri din localitatea gălățeană care acum îi poartă numele.

Castrul Legiunii a V-a Macedonica din Turda va fi modernizat și introdus în circuitul turistic, printr-un proiect european de peste 21 de milioane de lei.
Primarul orașului Turda, Matei Cristian, a anunțat miercuri începerea lucrărilor de modernizare și punere în valoare a Castrului Roman. „A fost realizată platforma și împrejmuirea pentru organizarea de șantier.
De asemenea, se evacuează pământ din depozitele existente”, a transmis primarul.