La 11 octombrie 1593, Mihai Viteazu intră în Bucureşti şi urcă pe tronul Ţării Româneşti, după acceptarea sa de către Poarta Otomană.
Rar găsim o personalitate istorică autohtonă atât de controversată precum Mihai Viteazul. Victimă în egală măsură a exagerărilor cu orice preţ de care s-au făcut vinovaţi istoricii regimului comunist, precum şi al campaniilor voite de minimalizare şi defăimare a eroilor noştri, practicate cu osârdie aproape kominternistă de cei care ne rescriu astăzi istoria, Mihai Viteazul rămâne un subiect fabulos şi generos pentru orice însetat de adevăr.
Mult s-a vorbit şi scris despre victoriile Viteazului, despre marea sa Unire şi despre tristul şi nedreptul său sfârşit, şi mult se va mai scrie şi de acum încolo. Unul dintre numeroasele aspecte mai puţin cunoscute ale lui Mihai Viteazul ţine de importanţa pe care a avut-o acest voievod pe plan internaţional. Căci luptele şi viziunile sale politice au influenţat puternic jocurile politice ale puternicilor lumii de atunci.

Mai multe recorduri româneşti din domeniul medical, precum cea mai mare paradă de ambulanţe şi cele mai vechi institute de endocrinologie - "C.I. Parhon" din Bucureşti -, respectiv de geriatrie - Ana Aslan din Bucureşti - din lume au fost certificate de The Academy of World Records.

Academia Recordurilor Mondiale, cea mai mare organizaţie care certifică astfel de performanţe, a publicat în această săptămână, pe site-ul oficial (https://www.academyofworldrecords.com/), mai multe recorduri româneşti din domeniul medical, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Astfel, cea mai mare paradă de ambulanţe a avut loc la Alba Iulia, anul acesta, primul institut de endocrinologie din lume este "C. I. Parhon" din Bucureşti, iar primul tratat medical de endocrinologie este cel aparţinând lui C. I. Parhon.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează joi, 6 septembrie 2018, începând cu ora 16:00, deschiderea expoziţiei „Averescu şi Prezan. Mareşalii României Mari”.

Vernisajul, ce va avea loc la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, sector 3, Bucureşti, se va desfăşura în prezenţa Olgăi Macarie, nepoata mareşalului Constantin Prezan, a generalui-locotenent dr. Grigore Stamate, autor al trilogiei despre Mareşalul Constantin Prezan, a colonelului prof. univ. dr. Petre Otu, istoric militar şi autor al cărţii „Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda”, şi a părintelui dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal, care au colaborat la organizarea expoziţiei, se arată într-un comunicat remis Descopera.ro.

O cetate veche de circa 3400 de ani descoperită la Sântana, la 28 de km de Arad, este considerată de către istorici ca fiind “Troia Carpaţilor”.
Construită cu 14 secole înainte de Christos şi unică în această parte a Europei, cetatea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice din Europa, din perioada „bronzului târziu”.

Istoricii supra intitulează „Cetatea Veche” a Sântanei, contemporană cu Homer şi perioada miceniană a Greciei, drept o Troia a acestor ţinuturi, făcând şi o comparaţie între suprafaţa cetăţii arădene de circa 89 de hectare şi cea descrisă de Homer, Troia având 29 de hectare, potrivit Radio Timişoara.
Spre deosebire de Troia, care a fost construită din piatră, cetatea de la Sântana a fost construită din lemn şi lut. Construcţia este complexă, având trei rânduri de fortificaţii, fiind împrejmuită de şanţuri de apărare adânci de peste patru metri şi valuri de pământ de peste 20 de metri.

Nicolae Minovici, părintele societăţii „Salvarea”, nu a fost doar un ilustru medic legist, alături de fratele său Mina Minovici, ci a fost şi un mare iubitor de artă. Toţi cei care ajung în zona fântânii Mioriţa, din Capitală, pot trece pragul frumoasei vile cu clopoţei, construită la începutul secolului XX, după modelul unui conac din Oltenia, la iniţiativa medicului Nicolae Minovici.
Numită şi „Vila neodihnei", în actualul Muzeu de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” sunt expuse costume, obiecte de ceramică, mobilier tradiţional, icoane pe sticlă şi pe lemn. Toate acestea au fost colecţionate de medicul legist Nicolae Minovici, iar unele au fost create chiar în atelierele regale.
Construcţia a început în anul 1905 şi a fost realizată de arhitectul şi inginerul român de origine armeană Hristea „Cristofi” Cerchez, care a definitivat-o în anul următor. Anterior, Nicolae Minovici a mers împreună cu arhitectul în zona Olteniei, unde au găsit sursă de inspiraţie pentru viitoarea Vilă Minovici, ridicată pe trei nivele – parter, etaj şi mansardă.

Cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO debutează duminică, la Manama, în Bahrain, iar, anul acesta, 30 de situri sunt candidate pentru înscriere, printre acestea apărând şi localitatea Roşia Montană, cu un statut incert.
Majoritatea siturilor sunt culturale - 22, cinci sunt naturale, iar trei dintre candidaturi sunt mixte, scrie Mediafax.
Printre candidaturile culturale avute în vedere anul acesta se numără oaza Al-Ahsa din Arabia Saudită, siturile funerare şi memoriale din Primul Război Mondial de pe Frontul de Vest, din Belgia şi Franţa, terenurile de vânătoare inuite Aasivissuit-Nipisat din Danemarca, colinele Prosecco din Conegliano şi Valdobbiadene din Italia, dar şi peisajul minier Roşia Montană, propus pentru înscriere şi pe lista patrimoniului în pericol.
Evaluarea siturilor va începe pe 29 iunie şi ar putea dura alte două zile, iar miza este una mare: înscrierea în lista Patrimoniului Mondial oferă acestor candidaţi o valoare "excepţională", de natură să atragă turişti şi investiţii financiare.

Alba Iulia ar urma să devină, la finalul anului 2018, primul ”smart city” din România în care, pe parcursul a doi ani, companiile private investesc peste un milion de euro. Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului a acordat, pentru MEDIAFAX, în care a vorbit despre soluţiile smart.

Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului Alba Iulia, a declarat, într-un interviu acordat corespondentului MEDIAFAX, că prin implementarea proiectului pilot ”Alba Iulia Smart City 2018”, municipalitatea beneficiază, între altele, de internet în spaţii publice, servicii medicale în care 14 medici răspund non-stop la telefon şi dau sfaturi, aplicaţii prin intermediul cărora cetăţenii pot trimite sesizări în timp real, în vreme ce pe partea de educaţie 18 instituţii de învăţământ au primit tablete, iar elevii şi părinţii vor avea acces gratuit la informaţiile şcolare. Pe stâlpi s-au montat leduri care au scăzut consumul, în vreme ce aerul este monitorizat, iar oamenii se pot orienta să-şi cumpere locuinţe în cartiere mai puţin poluate. De asemenea, s-au găsit soluţii inteligente şi pentru mediul de afaceri, scrie Mediafax.

Abandonată și uitată

Aceasta este povestea unei clădiri care ar fi trebuit să facă istorie. Avea toate premizele. Planurile acestei construcții aparțin marelui Anghel I. Saligny, “academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești”, așa cum este recunoscut. Clădirea la care fac referire a funcționat ca gară în orașul Râmnicu Sărat.
Conform unui articol publicat în Revista Noastrã, seria a II-a, 1979, nr. 61-62-63 (paginile 997-1000), scris de inginer Paul Iliescu, strănepot al lui Anghel Saligny, proiectele gărilor din Râmnicu Sărat, Mizil și Azuga aparțin marelui inginer.
Singura problemă pe care a avut-o a această construcție este că se afla la distanță de oraș. Conform “Gazetei Săteanului”, din ianuarie 1891, deputaţii I. C. Grădişteanu, Iosef Oroveanu şi C.C. Datculescu au făcut numeroase demersuri pentru a se construi o gară mai aproape de oraș. Deputaţii din Râmnicu Sărat au cerut Ministerului, prin calea interpelărilor sau personal, construirea unei noi gări.

Legende, istorie și amintirea jertfei eroilor

Drumurile noastre au făcut ca, pe E85, la 20 de kilometri de Focșani, către Adjud, să ne înclinăm jerfei “scumpilor eroi” din primul război mondial. Nu am fi ceea ce suntem astăzi, ca popor, ca individ, fără jertfa acelor români.
Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au dus luptele de la Mărășești, încheiate cu victoria trupelor române. În acele crunte înfruntări au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Mausoleul adăpostește 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare.
Este monument istoric și este considerat unul dintre cele mai importante monumente dedicate primului război. Construcția a fost realizată după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu. Mausoleul Eroilor de la Mărășești a fost inaugurat oficial pe 18 septembrie 1938.

La 1 decembrie 1918, cardinalul Iuliu Hossu citea Proclamaţia de Unire de la Alba Iulia. După 100 de ani de la eveniment, în Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud, locul unde s-a născut artizanul Unirii, acesta a fost uitat, casa a fost demolată şi până şi cărămida a fost vândută.
Primul cardinal român greco-catolic, episcopul Iuliu Hossu, a fost uitat de autorităţile din comuna sa natală din judeţul Bistriţa-Năsăud, Milaş, singura mărturie a trecerii cardinalului prin comună fiind o troiţă pe care o femeie din sat, cu inimă mare, a ridicat-o în cinstea lui, scrie Mediafax.
Pe 1 decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a citit actul de Unire de la Alba Iulia în faţa a 100.000 de români. Pentru că a refuzat scaunul de mitropolit al Moldovei oferit de comunişti în schimbul trecerii la religia ortodoxă, Hossu a fost condamnat la închisoare şi a fost închis la Sighet între anii 1950-1955. Cu un an înainte să moară, papa Ioan Paul al IV-lea i-a oferit rangul de cardinal. Între timp, toate averile familiei au fost confiscate.