Românii din județele Harghita, Covasna și Mureș se declară solidari cu candidatul independent la alegerile europarlamentare George Simion, bătut de extremiști maghiari la Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului. Aceștia își exprimă public indignarea față de acțiunea antiromânească ostentativă și premeditată petrecută la limita dintre județele Bacău și Harghita.

„Dorind să-și manifeste opoziția față de amenajările ce s-au făcut acolo pentru a omagia pe eroii militari români, indivizi (care au fost identificați ulterior de către Poliție) au îmbrăcat crucile românești în saci negri din plastic – genul celor care se folosesc pentru depozitarea gunoiului; la fel au procedat și cu monumentul din cimitir.

Data de 10 mai, ca zi naţională, este legată de evenimentele care au contribuit la cristalizarea statului modern român, proclamarea lui Carol I ca domnitor al României, declararea Independenţei şi încoronarea lui Carol I în calitate de prim rege al ţării noastre, potrivit Mediafax.
În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
Practic, trei evenimente sunt legate de aceeaşi zi în diferite momente istorice ale României.
În 1866, pe 10 mai a fost proclamat Carol I Domnitor al României, iar, la 10 mai 1881, acesta a devenit primul rege al ţării. În acel moment, 10 mai era deja ziua în care, la 1877, a fost ratificată declararea Independenţei de Stat a României, prin care se desfiinţa tributul plătit de ţară către Înalta Poartă.

Parlamentul de la Kiev a adoptat joi, în Săptămâna Patimilor, legea „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat", care aduce atingere identității celor 600.000 de români din Ucraina. Candidatul independent la alegerile europarlamentare George Simion a declarat în acest sens că imediat ce își va prelua mandatul de eurodeputat, va informa toate instituțiile europene abilitate și va cere măsuri urgente pentru împiedicarea promulgării legii de către noul președinte ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Lovitură grea pentru românii noștri din Ucraina! S-a adoptat legea care va reduce la tăcere limba română în Ucraina, iar acest lucru s-a petrecut cu încălcarea Cărții europene a limbilor minoritare și regionale, a Convenției cadru pentru protecția minorităților naționale,

O echipă de cercetători din cadrul Colegiului Trinity din Dublin şi Universitatea din Helsinki, conduşi de o cercetătoare de origine română, a anunţat o descoperire majoră privind natura furtunilor solare.
Echipa a demonstrat că furtunile solare pot accelera particulele simultan în diferite locaţii prin combinarea datelor furnizate de Low Frequency Array, LOFAR, imagini de la NASA, NOAA si ESA.
Soarele este cea mai apropiată stea de Pământ şi precum multe stele are o activitate puternică. Petele solare ce sunt mult mai mari decât Pământul pot apărea pe suprafaţa stelei şi pot stoca cantităţi enorme de energie. În aceste regiuni apar şi explozii uriaşe, numite şi furtuni solare. Furtunile solare sunt erupţii spectaculoase a miliarde de tone de gaze fierbinţi ce călătoresc cu milioane de kilometri pe oră. Noul raport are la bază o furtună solară uriaşă ce a avut loc pe 10 septembrie 2017, la scurt timp după ce a fost activată staţia LOFAR din Irlanda.

Situaţia internaţională era nesigură după Primul Război Mondial. Aliaţii învingători şi statele independente din Europa Centrală şi de Est au încercat să se asigure că o nouă agresiune germană nu va mai avea loc.
La 16 februarie 1923 la Geneva s-au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri, prin care cele trei ţări membre (România, Cehoslovacia şi Iugoslavia) aveau o bază organizatorică solidă, prin unificarea politicii lor generale.
În noua organizare, Mica Înţelegere devenea o forţă de care trebuia să se ţină seama în Europa, alianţa acţionând mereu pentru menţinerea statu–quo–ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles.
Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă) a fost o organizaţie politică defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a avut un pronunţat caracter federal.

La 13 februarie 1965 au fost date în folosinţă la Institutul de fizică atomică maşinile electronice de calcul "CET–500".
CET 500 este un calculator românesc realizat la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti în 1964 de ilustrul inginer Victor Toma, refugiat din Basarabia la începutul anilor 1940.
Acesta a realizat primele calculatoare electronice din Romănia din generaţia I-a, pe bază de tuburi electronice şi  cilindru magnetic de memorie, şi din generaţia II-a , tranzistorizate şi cu memorie operativă pe ferite.
Proiectul logic al calculatorului  CIFA-1 Calculatorul Institutului de Fizică (ulterior Fizică atomică) al Academiei a fost prezentat la Simpozionul internaţional de la Dresda (1955) şi, echipat cu 1500 de tuburi electronice, a fost pus în funcţiune în anul 1957.

La 23 ianuarie 1512 îşi începe domnia Neagoe Basarab în Ţara Românească (1512-1521).
Autodeclarat fiu natural al lui Basarab Ţepeluş şi al Neagăi din Hotărani, soţia marelui vornic Pârvu Craiovescu, în a cărui familie a crescut, a primit o educaţie aleasă de la călugărul Macarie de la Bistriţa, patriarhul Nifon, refugiat la curtea Craioveştilor, şi Maxim Brancovič, reuşind să cunoască bine mai multe limbi de circulaţie europeană, dar şi greaca, slavona sau latina.
A participat, se pare, alături de Macarie, la tipărirea Liturghierului slavon (1508), a Octoihului (1510) şi a Tetraevangheliarului (1512), primele de acest gen din Ţara Românească. După o serie de călătorii în Ungaria, Austria sau Imperiul Otoman, a revenit în ţară unde a primit mai multe dregătorii, ajungând până la cele de mare postelnic (decembrie 1501 – 19 iunie 1509) şi mare comis (24 aprilie 1510 – 28 noiembrie 1511). S-a căsătorit cu fiica despotului sârb Iovan Brancovič, Elena [Despina Miliţa], în 1504, cu care a avut şase copii: Ion, Petre şi Anghelina, morţi înainte de vreme, Teodosie, Ruxandra şi Stana.

La 5 ianuarie 1716, Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Ţării Româneşti, acesta reprezentând momentul instaurării regimului fanariot în Ţara Românească.
S-a născut la 3 mai 1680 la Constantinopol şi era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Prin bunica sa, fiica lui Alexandru Iliaş, se înrudea şi cu familia domnitoare. Era un om învăţat, ştia mai multe limbi străine, studiase filosofia şi teologia, iar in ţară a învăţat şi româneşte.
Alexandru Mavrocordat a fost nu numai un iscusit diplomat, ci şi un distins om de cultură, cu studii la Padova şi Bologna. El a pus începutul celebrei biblioteci a Mavrocordaţilor, a scris opere de istorie, filosofie, teologie, retorică şi gramatică, dând o instruire aleasă fiilor săi Nicolae şi Ioan.
Datorită autorităţii sale la Poartă, Alexandru Mavrocordat i-a convins pe demnitarii otomani să propună tronul Moldovei fiului său Nicolae. Vizirul i-a cerut fostului domn al Moldovei Antioh Cantemir o sumă foarte mare pentru obţinerea domniei (300 de pungi), pe care acesta n-a putut-o achita, oferind numai 150 de pungi.

Un oraş românesc a fost inclus de către editorii platformei National Geographic între cele 19 destinaţii cool recomandate turiştilor pentru anul 2019, potrivit Mediafax.
Între atracţiile care sunt considerate de specialişti ca esenţiale pentru turismul anului viitor se numără peisaje urbane futuriste, arhitectură modernistă, precum şi păduri luxuriante şi zone de viaţă sălbatică reabilitate.
Setouchi este prima destinaţie pe care mizează lista National Geographic. Oraşul japonez este considerat o alternativă fericită la aglomeraţia din metropolele foarte căutate din arhipelag în contextul în care aici este programată Cupa Mondială la rugby în 2019.
Şi Antarctica şi-a făcut apariţia printre destinaţiile turistice deoarece în 2019 se aniversează 200 de ani de la expediţia lui William Smith din 1819. Aniversarea vine cu o croazieră programată cu un vas care reia dimensiunile ambarcaţiunii de acum două secole pentru 100 de pasageri. Traseul va include vâslitul alături de balene şi vizite în coloniile de pinguini, precum şi tabere nocturne pe calota polară.

La 15 noiembrie 1868 s-a născut biologul Emil Racoviţă, membru şi preşedinte al Academiei Române, primul explorator român în Antarctica. În 1899 participă la expediţia întreprinsă de vasul "Belgica" în Antarctica. În 1920, la Universitatea din Cluj, organizează primul Institut de Speologie din lume (m. 19 noiembrie 1947)
Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi - 17 noiembrie 1947, Cluj-Napoca) este fondatorul biospeologiei, biolog şi speolog, explorator şi academician, potrivit site-ului Institutului Cultural Român.