Cu 114 ani în urmă, pe 18 martie, Traian Vuia făcea istorie şi devenea un pionier al aviaţiei la nivel mondial.
Pe un câmp de lângă Montesson, Paris, el devenea primul om care zbura cu un aparat mai greu decât aerul, autopropulsat.
Aparatul, numit Vuia I, a accelerat pe o distanţă de 50 de metri, apoi s-a ridicat până la o înălţime de circa un metru şi a zburat astfel pe o distanţă de 12 metri. Apoi, elicea s-a oprit, iar Vuia I a aterizat. Pentru noi, acest moment poate părea puţin impresionant, dar fără el nu am fi putut astăzi să ne bucurăm de transportul cu avionul.

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti Oleksandr Bankov a susţinut că afirmaţia preşedintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia România a ocupat Bucovina de Nord în 1918 a fost o greşeală de traducere din limba ucraineană în cea engleză pe pagina oficială a Preşedinţiei Ucrainei.

Redăm integral postarea ambasadorului Ucrainei în România de pe Facebook:

„Pe un mare val de comentarii şi interpretări legate de declaraţia preşedintelui V. Zelensky de ieri cu prilejul Zilei de Unire a Ucrainei îmi permit să punctez câteva aspecte, chiar dacă în mare parte «opiniile şi concluziile» sunt deja formulate şi formate.

Transiting Exoplanet Survey Satellite (sau TESS) al NASA a descoperit o planetă mică în afara Sistemului Solar, conform declaraţiilor savanţilor la American Astronomical Society din Seattle.
Planeta HD 21749b orbitează o stea pitică aflată la 53 de ani lumină, în constelaţia Reticulum, şi pare să aibă o perioadă orbitală mai lungă dintre cele 3 planete descoperite până acum de TESS. HD 21749b orbitează steaua sa în 36 de zile, comparativ cu timpul scurt al celorlalte două planete - Pi Mensae b, un „super-Pământ” cu o orbită de 6,3 zile şi LHS 3844b, o planetă solidă care realizează o orbită în doar 11 ore, scrie Phys.
Toate cele trei planete au fost descoperite în primele trei luni de observaţii ale TESS.
Suprafaţa planetei nou-descoperite are o temperatură de circa 150 de grade Celsius, relativ redusă, având în vedere apropierea de steaua sa, care este aproape la fel de luminoasă ca Soarele.

La 5 ianuarie 1716, Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Ţării Româneşti, acesta reprezentând momentul instaurării regimului fanariot în Ţara Românească.
S-a născut la 3 mai 1680 la Constantinopol şi era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Prin bunica sa, fiica lui Alexandru Iliaş, se înrudea şi cu familia domnitoare. Era un om învăţat, ştia mai multe limbi străine, studiase filosofia şi teologia, iar in ţară a învăţat şi româneşte.
Alexandru Mavrocordat a fost nu numai un iscusit diplomat, ci şi un distins om de cultură, cu studii la Padova şi Bologna. El a pus începutul celebrei biblioteci a Mavrocordaţilor, a scris opere de istorie, filosofie, teologie, retorică şi gramatică, dând o instruire aleasă fiilor săi Nicolae şi Ioan.
Datorită autorităţii sale la Poartă, Alexandru Mavrocordat i-a convins pe demnitarii otomani să propună tronul Moldovei fiului său Nicolae. Vizirul i-a cerut fostului domn al Moldovei Antioh Cantemir o sumă foarte mare pentru obţinerea domniei (300 de pungi), pe care acesta n-a putut-o achita, oferind numai 150 de pungi.

Patru restaurante din Craiova se află în topul celor mai bune localuri de pe cinci continente, iar în 2019 au fost incluse în ghidul culinar Gault&Millau, un ghid gastronomic internaţional rezent în peste 25 de ţări ale lumii.
Unul dintre cele cinci restaurante incluse în ghidul culinar Gault&Millau se află într-o casă boierească, monument istoric, construită în anul 1911 de familia Ghizdăvescu. Aspectul impunător al locului se îmbină perfect cu meniul modern, inspirat din bucătăria internaţională.
Circa 150 de persoane vin zilnic în restaurant, atrase de preparatele ce se bazează pe fructe de mare şi carne de vită black angus. Numai anul acesta proprietarul a investit peste o sută de mii de euro în bucătăria restaurantului, iar rezultatele se văd: localul este cotat ca cel mai bun din Bănie.

Fragmente ale unei noi specii de reptilă zburătoare, un pterozaur care a trăit în Cretaciul superior continental în zona de astăzi a Transilvaniei, au fost descoperite de o echipă de cercetători români şi americani.
Cercetătorii Alexandru Solomon (Muzeul Judeţean Mureş şi Universitatea Babeş-Bolyai), Vlad Codrea (Universitatea Babeş-Bolyai), Márton Venczel (Muzeul Ţării Crişurilor şi Universitatea Babeş-Bolyai) şi Gerald Grellet-Tinner (CONICET, Argentina, Muzeul de Istorie al Insulei Orcas, Eastsound, WA, SUA) au descoperit fosilele unei noi reptile zburătoare, un pterozaur de dimensiuni mari, care vieţuia într-o insulă populată cu specii de dinozauri pitici din actuala Transilvania.
„Descoperirea lui Albadraco tharmisensis, un nou gen şi specie de pterozaur azhdarchid din Maastrichtianul Formaţiunii de Şard, din zona sud-vestică a Bazinului Transilvaniei (judeţul Alba, România), este de un interes remarcabil pentru comunitatea ştiinţifică deoarece reprezintă primul azhdarchid de dimensiuni mari descris din Insula Haţeg”, se arată într-un comunicat de presă al UBB.

Mircea Ivan, profesor la Universitatea Indiana din SUA, a contribuit la descoperirea premiată cu Nobel pentru Medicină, iar într-un interviu pentru MEDIAFAX a explicat că în România sunt profesori buni, însă sistemul de învăţământ are multe aspecte învechite, în primul rând din cauza subfinanţării.
Mircea Ivan este, în prezent, profesor la Universitatea Indiana din SUA (Departamentul de Medicină, Microbiologie şi Imunologie), iar o lucrare semnată de acesta a fost esenţială în descoperirea efectuată de Gregg L. Semenza, Peter J.Ratcliffe şi William G.Kaelin Jr., care au primit premiul Nobel pentru medicină în acest an.
 Distincţia a fost oferită pentru descoperirea privind ”modul în care celulele percep şi se adaptează diferenţelor de nivel al oxigenului din mediu”.

O porţiune de pe promenada Senei din Paris, din Quai Branly, a primit numele Reginei Maria, iar ceremonia de atribuire a avut loc marţi, în prezenţa principesei Margareta, Custodele Coroanei, şi a principelui Radu, potrivit unui anunţ al Ambasadei României în Franţa, citat de agenţia de presă Mediafax.
La iniţiativa Ambasadei, susţinută de Primăria Paris şi de Grupul de prietenie Ro-FR din Adunarea Naţională Franceză, o porţiune de pe promenada Senei, din Quai Branly, poartă, începând de marţi, numele reginei Maria. Mai exact, este vorba despre secţiunea de pe malul stâng, dintre Pont d’Iéna şi capătul bulevardului Suffren.
 Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezenţa Familiei regale.
Prin acest gest se aduce un omagiu reginei Maria, care, în urmă cu o sută de ani, pleda cauza României la Conferinţa de Pace de la Paris şi care a rămas în sufletele românilor drept "Mama răniţilor" şi "Regina Întregitoare".

La 13 octombrie s-a născut omul politic Take Ionescu (m. 22 iunie 1922), prim ministru al României în perioada 18 decembrie 1921 - 19 ianuarie 1922.
 Născut într-o familie modestă (tatăl său era negustor de cereale în Ploieşti), Take Ionescu reuşeşte, prin propriile merite, să-şi desăvârşească studiile, obţinând titlul de doctor la Paris.
Profesează avocatura şi se înscrie în Partidul Naţional Liberal, pe listele căruia va fi ales deputat în 1884. Se remarcă prin talentul său oratoric, ceea ce îi va face pe contemporani să îl numească „Tăchiţă gură de aur”, înscriindu-se astfel în seria de mari oratori români, de la Delavrancea la Titulescu.
Nu rămâne multă vreme la liberali: nemulţumit de politica pe care o considera prea autoritară a lui Ion C. Brătianu (poziţie pe care o va păstra de-a lungul întregii sale cariere, ceea ce îi va provoca neajunsuri), Take Ionescu, formează, pentru început, un grup disident, iar, în 1891, trece la conservatori, sub guvernarea cărora este cooptat ca ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi ministru al Finanţelor.

Pe data de 19 septembrie 1895 este inaugurat Podul peste Dunăre de la Cernavoda, lucrare proiectată de inginerul Anghel Saligny, fiind, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.
La construcţia podului de l Cernavodă, Saligny a utilizat în premieră mondială grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţelul moale la tabliere, iar lucrările au durat mai puţin de cinci ani. La inaugurarea oficială au asistat nu numai regele Carol I, ci şi numeroşi alţi conducători ai ţării.