Laserul de la Măgurele nu a fost inclus în noul program privind infrastructura de cercetare, denumit ELI-ERIC. Comisia Europeană a anunțat că din proiect vor face parte doar Ungaria și Cehia, nu și România.
În mai 2020, Cehia și Ungaria, care din 2012 au primit împreună cu România finanțare din partea Comisiei Europene pentru realizarea proiectului paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus documentația privind constituirea consorțiului ELI – ERIC, dar fără țara noastră.
Motivul a fost că proiectul „Laserului de la Măgurele” și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect, nu îndeplineau criteriile asumate. Astfel, România a pierdut statutul de membru-gazdă alături de Cehia și Ungaria, putând fi doar observator fondator.

La 10 mai 1881, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României (1881-1914), după ce anterior fusese Principe al României (1866-1881)
Rigoare, sobrietate si tenacitate – acestea au fost cuvintele de ordine pentru primul rege al Romaniei. Inconjurat de o stralucita pleiada de oameni politici, Carol a facut istorie indeplinind destinul national al Romaniei: independenta si modernizarea.

Comandant suprem al armatelor romano-ruse in asediul Plevnei din timpul Razboiului de Independenta (1877-1878), cu o contributie decisiva in acelasi razboi, Carol s-a incoronat rege in 1881, purtand cu nedisimulata mandrie coroana de otel turnata din metalul unuia dintre tunurile turcesti capturate la Grivita.

Un rege pentru Romania

Destinul i-a zambit Romaniei atunci cand doar un miracol a facut ca inlaturarea miseleasca a lui Alexandru Ioan Cuza de pe tronul reunit al Moldovei si Munteniei sa nu se transforme intr-un dezastru pentru toti romanii.

Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a denumirii Cașcaval de Săveni din România în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP).
Cașcavalul de Săveni este o brânză maturată produsă în zona Botoșani.
„Se caracterizează printr-o perioadă lungă de maturare (60 de zile), în urma căreia consistența sa devine onctuoasă și omogenă, iar culoarea mai pronunțată. Gustul său, ușor amărui, se caracterizează prin nuanțe de nucă. Condițiile climatice locale, favorabile dezvoltării pășunilor naturale bogate în floră diversă, contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru producția de Cașcaval de Săveni”, arată reprezentanții CE, potrivit Mediafax.

Ana Pauker, numită „cea mai temută femeie din lume” de prestigioasa revistă americană Time, s-a născut la 13 decembrie 1893 în Codăești, județul Vaslui, într-o familie de evrei români.
Pauker a fost activistă comunistă ilegalistă și lideră a grupării „moscovite” a Partidului Comunist Român, vicepremier și ministru de externe al României între anii 1947 și 1952.
De altfel, Pauker a fost prima femeie vicepremier și ministru de externe atât din istoria țării noastre, cât și din lume. Ana Pauker a fost una dintre puținele femei din perioada stalinistă care a ajuns să dețină funcții înalte.
Pauker a studiat medicina la Geneva, între 1918 și 1919, însă și-a întrerupt studiile. S-a întors în România ca soție a lui Marcel Pauker, lider comunist român de origine evreu.

Anghel Saligny este unul dintre cei mai importanţi ingineri români, iar meritele sale sunt recunoscute pe plan mondial datorită inovaţiilor pe care le-a adus în lumea construcţiilor civile.
S-a născut în data de 19 aprilie 1854, în comuna Şerbăneşti, judeţul Tecuci (actualmente, judeţul Galaţi) şi a murit la data de 17 iunie 1925, Bucureşti. Anghel Saligny a provenit dintr-o familie de origine franceză din Alsacia, iar tatăl său, pe numele lui complet Alfred Rudolf de Saligny, a fost pedagog şi s-a  stabilit în România la începutul anilor 1850.
Pasionat de mic copil de astronomie, Anghel Saligny a urmat cursurile Universităţii din Berlin, însă ulterior a ajuns la Scoala Tehnică Superioară din Charlottenburg, iar în 1875 a revenit în ţară.

Laleaua de Cazane a înflorit, anunță administratorii rezervației naturale Parcul Național Porțile de Fier. Este o floare care crește doar în zona Clisurii Dunării și care poate fi văzută timp de o lună.
„A înflorit Laleaua de Cazane. Simbol al Clisurii, laleaua de Cazane sau laleaua bănățeană atrage, în fiecare primăvară, sute de turişti dornici să-i admire frumusețea în sălbăticia stâncoasă a cazanelor Dunării”, au anunțat, pe Facebook, reprezentanții Romsilva.
Floarea crește pe versanții de pe malul Dunării și poate fi admirată doar de pe vapoare.

Producătorul de vinuri Cotnari a intrat în Cartea Recordurilor. Academia Recordurilor Mondiale a confirmat faptul că firma din România deține trei recorduri.
Academia Recordurilor Mondiale (World Record Academy) a anunțat pe site-ul oficial că trei recorduri mondiale au fost obținute de compania Cotnari.
Primul record a fost atribuit pentru Grasa de Cotnari, cel mai premiat vin din lume.
„Vinul Grasa de Cotnari al României, un soi de vin românesc asociat regiunii vitivinicole Cotnari, din județul Iași (regiunea istorică a Moldovei), unde a fost cultivat încă de la stăpânirea prințului Ștefan cel Mare (1457-1504), a câștigat 144 de medalii de aur și 61 de argint în competițiile internaționale doar în ultimii 10 ani, stabilind astfel recordul mondial pentru cel mai premiat vin”, au anunțat reprezentanții companiei.

Povestea cumplită a Masacrului de la Fântâna Albă a reprezentat un episod extrem de întunecat pentru istoria românilor și, totodată, un subiect despre care zeci de ani nu s-a putut vorbi din pricina cenzurii sovietice și a posibilelor repercusiuni politice pe care România socialistă a preferat să le evite.

Din păcate, inclusiv în perioada postdecembristă, Masacrul de la Fântâna Albă a rămas un subiect necunoscut publicului larg și neamintit în majoritatea manualelor de istorie, reprezentând un subiect tabu chiar și în ziua de azi pentru mulți români din regiunea Bucovinei de Nord (Ucraina de azi), după cum a mărturisit regizorul de televiziune Lucia Hossu-Longin, ce a realizat pentru TVR (2014) un documentar dedicat acestei tragedii istorice.

Revoluția lui Tudor Vladimirescu petrecută pe vremea aceasta, acum 200 de ani, s-a concretizat pe baza nemulțumirii românilor cu privire la domniile fanariote și la dominația otomană, ce nu mai corespundea deloc cu interesele populației și nici cu valorile politico-sociale ale secolului XIX.
Revoluția franceză propagase un set de principii care rămăseseră extrem de populare și în urma Tratatului de la Viena (1815), ce își propusese trecerea în uitare a ”incidentului” parizian petrecut la finele secolului trecut.

România a fost pusă pentru a doua oară la loc de cinste pe harta recordurilor mondiale, de către sălăjeanul Gabriel Antoniu Lavrincic, care la data de 11 martie 2021 a fost inclus în Academia Recordurilor Mondiale din SUA (WORLD RECORD ACADEMY), cu unicul record mondial: cele mai multe scrisori primite în istoria omenirii.

https://www.worldrecordacademy.org/collections/most-letters-received-world-record-set-by-gabriel-antoniu-lavrincic-211169 

Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale din SUA, recordul stabilit de Lavrincic este unul special, unic în lume și imbatabil, la baza căruia stă foarte multă muncă și pasiune care se reflectă la nivel transnațional. Prin urmare, acest record este un record academic care nu se poate compara cu recordurile de genul „mâncătorilor de insecte sau introducerea de bețișoare în nas ......”