Masacrul de la Fântâna Albă a fost un episod extrem de întunecat din istoria românilor. Timp de zeci de ani, nu s-a putut vorbi despre masacru din cauza cenzurii sovietice și a posibilelor repercusiuni politice pe care România socialistă a preferat să le evite.
Evenimentul a rămas un subiect necunoscut publicului larg și neamintit în majoritatea manualelor de istorie chiar și în perioada postdecembristă. Până și astăzi, Masacrul de la Fântâna Albă este un subiect tabu pentru mulți români din regiunea Bucovinei de Nord (Ucraina de azi).
La sfârșitul lunii iunie 1940, România ceda Basarabia, Nordul Bucovinei și Herța, urmând a pierde o parte din Transilvania drept consecință a Dictatului de la Viena (30 august 1940) și Dobrogea de Sud în favoarea Bulgariei (13 septembrie 1940), în urma Tratatului de la Craiova.

Ținutul Zimbrului din Neamț a obținut locul I în cadrul competiţiei Top 100 Sustainable Destinations, categoria People’s Choice Award, a anunțat Ministerului Mediului.
Potrivit unui comunicat al ministerului, Bison Land – Ținutul Zimbrului din Neamț este singura microregiune din România care a reușit să ajungă și să se mențină în acest clasament exclusivist, din 2017 până în prezent.
„Bison Land s-a calificat în acest top select al destinaţiilor verzi din lume şi graţie programului de eliberare a zimbrilor în pădurile nemţene, coordonat de Romsilva – Parcul Natural Vanatori Neamt, considerat un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii, dar şi a punerii în valoare a specificului local”, se arată în comunicat.

Institutul Național de Statistică anunță că producția de lapte de vacă din România este în scădere. Statistica a fost realizată în funcție de cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare și de producția de produse lactate în luna octombrie. Potrivit INS, în luna octombrie 2021, cantitatea de lapte colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 1,1% faţă de luna septembrie 2021 și cu 2,1% față de luna octombrie 2020.
De asemenea, cantitatea colectată a scăzut în perioada 1.I–31.X.2021 faţă de perioada 1.I–31.X.2020 cu 0,3%.

Printre clădirile emblematice ale Bucureștiului se numără Palatul Casei de Depuneri sau Palatul CEC (prescurtarea pentru Casa de Economii și Consemnațiuni) mulțumită atât arhitecturii cât și rolului instituției pe care o găzduiește.
Așa cum s-a întâmplat cu multe alte clădiri de referință pentru capitala României, Palatul CEC a fost construit în timpul domniei Regelui Carol I, atunci când un proces de modernizare a țării începuse.
Însă, istoria CEC a început înainte de regimul lui Alexandru Ioan Cuza, primul statut pentru „o casă de economii și consemnațiuni” fiind elaborat de economistul Costache Bălcescu și publicat în 1845. Elaborat după statutele caselor de economii din Franța și Brașov (1835), documentul stipula „construirea unei case de economii prin subscripție privată voluntară în orașul București”. Câțiva ani mai târziu, în 1864, Nicolae Rosetti-Bălănescu, la acea vreme ministru al Finanțelor, a depus un proiect de lege cu privire la stabilirea unei Case de Economii și Consemnațiuni, pe care Cuza l-a aprobat, astfel ducând la înființarea CEC.

Ileana, principesă a României, s-a născut la 5 ianuarie 1909 în București, fiind fiica Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.
Mulți au speculat că Ileana ar fi fost, de fapt, fiica lui Barbu Știrbey, un apropiat al familiei regale și mai ales al Reginei Maria. Scrisorile acestuia pentru Regina Maria nu au lăsat niciodată nimic de înțeles în acest sens, iar el a avut mereu aceeași atitudine față de Ileana pe care o arăta și cu ceilalți copii ai Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.
Totuși, o poveste a rămas cunoscută și a contribuit la continuarea mitului. Elisabeta, sora Ileanei, ar fi chemat-o pe aceasta la geam spunând „vino să-l vezi pe tatăl tău” în timp ce Barbu Știrbey ajungea pentru o audiență cu regele. De asemenea, se spune că Ileana ar fi fost copilul preferat al Reginei Maria, mai ales pentru spiritul său de datorie față de România.

La 6 decembrie 1835 s-a născut Nicolae Kalinderu, medic, membru al Academiei Române; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina românească internă; împreună cu Victor Babeş a iniţiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei (m. 16 aprilie 1902)

Considerat unul dintre cei mai importanţi internişti şi primul clinician cercetător din ţară, Nicolae Kalinderu s-a născut pe 6 decembrie 1835, la Bucureşti. A fost medic şi, din 1890, membru corespondent al Academiei Române.

Ferdinand I s-a născut la 24 august 1865 în Sigmaringen, Prusia (acum Germania) și a murit la data de 20 iulie 1927 în București. Numit și „Întregitorul”, a fost rege al României între 1914 și 1927 și, deși aparținea de Casa de Hohenzollern și credea în puterea germană, s-a alăturat Aliaților în Primul Război Mondial.
Fiul prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I a devenit prinț moștenitor al României în 1889 după ce unicul copil al unchiul său, regele Carol I, murise. În 1893, Ferdinand s-a căsătorit cu Maria, fiica Ducelui de Edinburgh și nepoata reginei Victoria și a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Deși părea mai degrabă retras și ezitant, Ferdinand a arătat un interes considerabil pentru afacerile militare românești și a comandat armata în timpul celui de-al doilea război balcanic, în 1913. După ce unchiul său a murit, Ferdinand a moștenit tronul României în octombrie 1914.

Istoricii români din Cluj-Napoca trebuie să rezolve prin studierea arhivelor și prin anchete de istorie orală o dilemă și o enigmă istorică locală. A fost Pavel Alb -Tentu, reprezentantul Mănășturului la Marea Adunare de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, împușcat de hortyști în 11 septembrie 1940? În Cimitirul din cartierul Mănăștur se află mormântul lui Pavel Albu -Tentu, chiar lângă biserica renovată a parohiei ortodoxe cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, care a fost reprezentantul Mănășturului la Marea Adunare Națională de la Alb-Iulia din 1 Decembrie 1918, în care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Exponent al unei vechi familii mănășturene, Pavel Albu-Tentu (1885 – 1939), om cu știință de carte, s-a aflat printre mănășturenii aleși care a participat, pe 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia din partea Cercului II Cluj. În 1918, cartierul Mănăștur de azi era un cartier cu aspect de sat românesc la marginea Clujului. Abia în anul 1895, satul Mănăștur s-a unit cu Clujul și a devenit cel mai mare cartier al orașului de pe Someș. Pe crucea de mormânt a lui Pavel Albu-Tentu scrie anul decesului acestuia: 1939.

 
La data de 19 noiembrie 1912 se năştea omul de ştiinţă George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, în 1974, pentru contribuţiile la înţelegerea structurii şi organizării funcţionale a celulei. A descoperit ribozomii şi a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare.
”M-am născut în noiembrie 1912 în Iaşi, vechea capitală a Moldovei, în estul României. Educaţia mea a început în acel oraş şi a continuat prin luarea bacalaureatului la Liceul “Al. Haşdeu” din Buzău. Tatăl meu, Emil Palade, a fost profesor de filozofie, iar mama mea, Constanţa Cantemir Palade, a fost învăţătoare. Mediul familial m-a ajutat să capăt, cu timpul, un mare respect pentru cărţi, şcoală şi educaţie.
Tatăl meu a sperat ca eu să urmez, ca şi el, filozofia în mediul universitar, dar am preferat lucruri tangibile şi mai specifice – şi astfel, influenţat de rudele de vârsta mea – în 1930 am intrat la Şcoala de Medicină de la Universitatea din Bucureşti.

 La 2 noiembrie 1784 a izbucnit răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.
Inceputa in noiembrie 1784, in satul Curechiu (Hunedoara), rascoala lui Horea, Closca si Crisan, miscare cu caracter national si social, iscata ca o reactie a iobagilor romani din Ardeal, disperati de situatia lor economica si sociala tot mai greu de suportat, s-a incheiat dupa foarte scurt timp, la sfarsitul lunii decembrie a aceluiasi an, cand cei trei conducatori au fost prinsi si executati.