Prefectul Vasile Moldovan, împreună cu inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Gheorghe Pop de Băsești” al județului Maramureș, colonel Pavel   Baltaru, primarul orașului Șomcuta Mare, Gheorghe Buda, maiorul Nicușor Miclăuș, comandantul Detașamentului de pompieri ”Căpitan Adrian Marchiș” s-au deplasat la sediul punctului de lucru, unde s-au întâlnit cu reprezentanții societății care execută lucrările de modernizare la clădire. Locația va fi dotată cu tot ceea ce este necesar pentru buna gestionare a situațiilor de urgență.  
”Investiția pentru finalizarea lucrărilor și dotarea în vederea funcționării eficientă a unei structuri integrate (pompieri militari-SMURD- Serviciul Județean de Ambulanță) se ridică la valoarea de 6 miliarde lei.

    În ultima ședință ordinară a Consiliului Județean Maramureș, condusă de președintele Gabriel Zetea alături de vicepreședintele Doru Ioan Dăncuș și secretarul județului Aurica Todoran, aleșii au votat pentru alocarea sumei de 26.932 mii lei reprezentând cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru cheltuielile de funcţionare a unităților administrativ teritoriale. Toate cele 75 de unități administrativ teritoriale au fost finanțate cu sume între 100 și 900 de mii de lei.
    Totodată, a fost aprobată repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale a sumei de 2.735 mii lei reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri comunale. Astfel, au primit bani pentru drumuri, orașele Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Tăuții Magherăuși, Ulmeni și comunele Ariniș, Asuaju de Sus, Băița de sub Codru, Băsești, Bicaz, Botiza, Cernești, Cicârlău, Coaș, Copalnic Mănăștur, Cupșeni, Fărcașa, Groși, Groșii Țibleșului, Ieud, Mireșu Mare, Ocna Șugatag, Petrova, Recea, Remetea Chioarului, Săcălășeni, Satulung, Șișești, Strâmtura, Suciu de Sus, Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Mică.

La întâlnirea colectivului pentru stabilirea măsurilor de impulsionare a colectării veniturilor la bugetul consolidat al statului, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Maramureș, Călin Chilat, a declarat că încasările la sfârșitul lunii aprilie au fost mai mari la capitolele bugetare componente, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, dar și la alte venituri. Creșterea cuantumului de încasări față de programul stabilit este de 102,15%. Pentru menținerea volumului de încasări bugetare și recuperarea arieratelor vor fi luate măsuri de analiză punctuală a operatorilor cu plăți consistente la buget care înregistrează un grad de conformare scăzut, identificare a operatorilor economici care înregistrează grad scăzut de conformare la plată, cauzelor neefectuării plăților la termen, intensificarea de acțiuni pentru identificarea de noi contribuabili care pot fi beneficiarii unor eșalonări la plată, monitorizarea măsurilor de executare silită.

Fenomenele hidrometeorologice periculoase care s-au manifestat, la nivelul județului Maramureș în luna mai (”rupere de nori”, precipitații torențiale, vijelie, grindină) au afectat 28 de unități administrativ teritoriale, respectiv 46 de localități și au produs pagube în valoare de peste 45 mii lei. Torenții formați pe versanți în urma precipitațiilor au contribuit la creșterea debitelor și pâraielor de pe raza localităților care s-au revărsat din albie. A fost distrusă de apele învolburate o casă și alte două avariate (Moisei), respectiv inundate 30 de anexe gospodărești. Șuvoaiele de apă au spălat 9,5 km de drumuri comunale, respectiv 206, 53 km de străzi și ulițe. Apele revărsate au transportat material aluvionar (mâl, pietriș, lemne, bolovani) care au colmatat secțiuni de scurgere de la poduri și podețe. Au fost afectate de inundații trei obiective socio-culturale. Au fost afectate de apele învolburate trei poduri și 54 de podețe. De asemenea, a fost afectată de viitură o punte pietonală.

Județul Maramureș a fost reprezentat la evenimentul de cooperare inter-regională care a avut loc la Manchester (Marea Britanie), în perioada 5-7 iunie 2019, ca activitate în cadrul proiectului ”FoodChains 4 Europe” (FC4EU), implementat în prezent de Consiliul Județean Maramureș, în calitate de partener.
Delegația maramureșeană a fost alcătuită din reprezentanți ai Consiliului Județean Maramureș -  membri ai echipei proiectului Food Chains 4 Europe, precum și din reprezentanți locali interesați în sprijinirea diverselor componente ale lanțului alimentar maramureșean, de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare, Fundația CDIMM Maramureș, Asociația Apicultorilor Maramureș, precum și de la Asociația GAL Mara-Gutâi. Specialiști în sectorul alimentar din regiunile proiectului au participat, pe parcursul a trei zile, la o serie de prezentări de bune practici, vizite și discuții privind cooperarea dintre autorități locale, universități și mediul de afaceri din regiunea Greater Manchester, care conlucrează pentru dezvoltarea unui lanț alimentar dinamic, puternic și sustenabil.

Vineri, 7 iunie 2019, a doua cursă charter către Antalya a decolat de pe Aeroportul Internațional Maramureș. De această dată este vorba despre o cursă TAROM realizată cu un avion de 180 de locuri și cu un grad de ocupare de 90%. Reprezentanții agenției de turism se arată încântați de numărul biletelor vândute pentru prima cursă operată de Paralela 45 și partenerii săi din Maramureș. Dintre turiștii care au ales acest zbor, peste 60% sunt maramureșeni, iar restul provin din Satu Mare și din județele limitrofe, a arătat directorul Paralela 45, Mircea Spătar.
    Alături de reprezentantul Agenției Paralela 45 s-a aflat și directorul general al Aeroportului Internațional Maramureș, Dorin Buda, dar și vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Doru Dăncuș. ”Azi, 7 iunie 2019, Paralela 45 și partenerii săi operează primul zbor spre Antalya, Turcia, de pe Aeroportul Internațional Maramureș. Avionul de 180 de locuri va zbura de pe aeroport în fiecare zi de vineri, la ora 12.20, urmând să revină săptămâna următoare vineri.

Reprezentanți ai Consiliului Județean Maramureș, împreună cu specialiști și întreprinzători din sectorul alimentar maramureșean participă, în aceste zile, la Manchester, la un schimb de experiență interregional realizat în cadrul proiectului Food Chains 4 Europe, privind importanța cooperarii în dezvoltarea și promovarea unei industrii alimentare bazate pe produse locale și cu impact redus asupra mediului.
În 5 iunie 2019, prima zi a evenimentelor, experți britanici din regiunea Greater Manchester au prezentat trei exemple de succes privind colaborarea între diverse componente ale lanțului alimentar. Primul exemplu prezentat a fost “Rețeaua Orașelor pentru Alimentație Sustenabilă” - un program derulat în parteneriat de către agenții publice locale, companii, mediul academic și ONG-uri pentru promovarea unei alimentații sănătoase și durabile.
Un alt proiect este “Rețeaua de Inovare a Consiliilor Cooperatiste”, care reprezintă un parteneriat între autorități locale de la nivel național care se implică în găsirea de soluții mai bune în beneficiul comunităților locale. În acest sens, s-a definit un nou model de guvernare locală construit pe leadership civic, în care consiliile sunt parteneri egali cu cetățenii, pentru dezvoltarea locală.

    Odată trecută euforia alegerilor, reprezentanții PNL par deciși să se apuce de guvernare. Ludovic Orban, președinte PNL și consilierul său pe probleme de economie, Cristian Păun consideră că scutirile de taxe pentru IT-iști ar trebui eliminate, motivând faptul că toți trebuie să fim egali, indiferent că suntem brutari, doctori sau IT-iști. „Mie nu mi se pare normal ca IT-iștii să fie scutiți de plata impozitului pe venit. IT-iștii câștigă cel mai bine în România. A fost o perioadă în care să stimulezi, ca oamenii să se ducă spre zona de IT, acuma nu mi se pare normal, vă spun sincer”, a declarat Orban, în cadrul unei conferințe susținute la Mediaș.
    Gabriel Zetea, președinte PSD Maramureș și vicepreședinte PSD al Regiunii de Nord-Vest a arătat că social-democrații au luat această măsură pentru a încuraja un sector al economiei în creștere.

    Zilele acestea, la Chișinău, în organizarea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și sub patronajul Primăriei municipiului Chișinău se desfășoară “Forumul Investițional Chișinău” și Gala Businessului Moldovenesc. La eveniment participă o delegație maramureșeană de oameni de afaceri, reprezentanți ai Camerei de Comerț și ai administrației maramureșene, conduși de președintele Camerei de Comerț și Industrie Maramureș, Florentin Tuș, alături de directorul Adrian Nicolaescu, directorul RCS-RDS Maramureș, Flaviu Balint și reprezentantul Biroului Relații Internaționale din cadrul Consiliului Județean Maramureș, Gheorghe Paul Szaniszlo.
    La “Forumul Investițional Chișinău” delegația maramureșeană s-a întâlnit cu primarul capitalei, Ruslan Codreanu, care a salutat prezența lor în cadrul evenimentului și a invitat pe această cale reprezentanții județului Maramureș să transmită investitorilor români invitația de a veni înspre Republica Moldova, cu propuneri de cooperare economică. “Prieteni din Maramureș, vă propun să vă gândiți inclusiv la o eventuală înfrățire cu un sector al capitalei Republicii Moldova, Chișinău. E important să avem relații prietenești și economice cu România și deja am făcut câțiva pași importanți în acest sens,” a subliniat primarul capitalei Republicii Moldova.

O persoană aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, iar anual risipeşte 129 de kg de alimente, anunţă reprezentanţii INSP, precizând că România este a noua ţară din Europa din perspectiva alimentelor aruncate.

„Încercăm să aducem recomandările corecte, să îi convingem pe cei care vă pun la dispoziţie mâncarea să fie sănătoasă, să nu aibă sare, să fie apă pe masă, să fie adecvată nutriţional. (...) Este o problemă de informare pentru că decizia cu privire la alimente şi alimentaţie nu este uşoară. (...) Noi spunem stop risipei, astfel încât alegerile să fie sănătoase, echilibrate şi adecvate vârstei. Noi aruncăm mult din ce cumpărăm. Suntem a noua ţară din perspectiva performanţei în a arunca alimente, ceea ce e îngrijorător. (...) O persoană aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente”, a declarat, marţi, Alexandra Cucu, directorul Centrului Naţional pentru Evaluarea şi Promovarea Stării de Sănătate din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), citată de Mediafax.