Indiferent că vorbim despre pâine, orez sau orice alt fel de aliment, guvernele lumii sunt conştiente că preţurile tot mai mari ale mâncării pot veni cu un anumit grad de riscuri politice.
Dilema este dacă pot lua suficiente măsuri pentru a nu plăti costurile pe scena publică, scrie Bloomberg. Preţurile globale ale alimentelor au crescut în august cu 33% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, înregistrându-se creşteri constante în ceea ce priveşte uleiul vegetal, cerealele şi carnea, arată datele Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU (FAO).
Experţii sunt de părere că situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, notând în acest sens vremea extremă, costurile tot mai mari ale proceselor de transportare şi îngrăşămintelor, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi penuria forţei de muncă. Mai mult, diminuarea rezervelor de valută continuă să afecteze abilitatea anumitor ţări de a importa mâncare.

Proiectul de reabilitare a DJ 186 Valea Izei, la fel ca și proiectul de reabilitare a DJ 187 Valea Ruscovei au fost scrise și depuse la finanțare încă din anul 2017, în mandatul fostului președinte al Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, iar scrierea miilor de pagini de către aparatul propriu al administrației județene a reprezentat o muncă titanică și susținută.
Un proiect, însă, nu ajunge doar să fie bine scris, următorul pas este obținerea finanțării, scoaterea la licitație, atribuirea caietului de sarcini unei firme responsabile, iar apoi lucrările să fie finalizate și recepționate la standarde cât mai înalte.

Liberalizarea nechibzuită a prețurilor la energie și gaze făcută de guvernele lui Iohannis are consecințe catastrofale pentru români. PSD se ține de cuvânt și face tot ce poate pentru a-i pe consumatori, prin urmare parlamentarii opoziției au depus la Senat proiectul de lege privind măsurile de sprijin a IMM-urilor afectate de creșterile de prețuri și tarife la gaze, energie și combustibili. Măsura poate salva atât afacerile antreprenorilor români, cât și locurile de muncă din aceste companii.

Partidul Social Democrat solicită autorităților și în special premierului penelist Cîțu să informeze corect cetățenii cu privire la evoluțiile economice din România. Avansul economic de 13%, raportat de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul al doilea din 2021 reprezintă o creștere de doar 1,9 puncte procentuale în comparație cu nivelul la care se afla economia națională înainte de pandemia COVID-19, a declarat deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea.

România a produs anul trecut instrumente muzicale în valoare de puţin peste 50 mil. lei, pe această piaţă fiind active 61 de firme cu 600 de salariaţi, arată datele platformei de analiză a companiilor Confidas.ro, citată de ZF.
Piaţa a scăzut cu 40% în pandemie şi s-a întors la nivelul lui 2009, primul an al crizei financiare anterioare, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Confidas şi ONRC. Pentru această analiză au fost luate în calcul doar companiile care şi-au depus rezultatele pe anii respectivi şi doar cele care au declarat CAEN-ul (obiectul de activitate principal) 3220-Fabricarea instrumentelor muzicale.

Datele arată că numărul de companii a rămas acelaşi în pandemie, eventualele închideri sau falimente urmând a se vedea în cifrele din 2021. Totuşi, impactul crizei sanitare devenită criză economică este vizibil la nivel de cifră de afaceri, profit sau număr de salariaţi.

Unu din nouă angajaţi români, adică 540.000 de persoane, câştigă salarii de cel puţin 1.000 de euro net pe lună, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
În urmă cu cinci ani, mai puţin de 100.000 de angajaţi câştigau echivalentul a 1.000 de euro pe lună.
O familie din România cu venituri lu­nare de 2.000 de euro net pe lună are un confort fi­nan­ciar care îi per­mite achi­zi­ţia unei case de 100.000 de euro (cu o rată de 400 de euro/ lună timp de 30 de ani), un Duster SL Avan­taj de 18.000 de euro (cu o ra­tă de 290 de euro/ lună pe 5 ani şi avans de 25%) şi o va­can­ţă în Grecia de două săptă­mâni (un cuplu plus un copil) cu un cost total de 2.000- 2.500 de euro. Cu toate acestea, suntem încă departe de formarea aşa-numitei „clase de mijloc“, spun experţii.

Președintele Partidului Social Democrat Maramureş, deputatul Gabriel Zetea, în parteneriat cu europarlamentarul Victor Negrescu şi PES activists România au organizat joi, 14 iulie, în sala Millennium din Baia Mare, conferinţa “Fonduri europene pentru Viitor” - o sesiune de informare despre oportunitățile de finanțare existente la nivel european prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin programele operaționale aferente exerciţiului financiar 2021-2027. Primul care a luat cuvântul a fost deputatul PSD Gabriel Zetea, care a explicat tuturor celor prezenți modul în care pot fi atrași banii europeni în comunitățile locale, dar și cum pot să beneficieze de aceste fonduri asociațiile și organizațiile neguvernamentale sau reprezentanții mediului privat.

Preluarea interimatului la Finanțe de către Florin Cîțu nu este altceva decât reluarea, în aproape aceeaşi termeni, a unui eşec arhicunoscut de români. A mai condus acest minister vital pentru români şi nu s-a remarcat decât prin speculaţiile financiare la adresa propriei monede și în îndatorarea țării fără limite. Acum e gata să-și ducă misiunea sinistră până la capăt!

Luptele interne din PNL au înlăturat un ministru care şi-ar fi făcut datoria, dar nu a fost lăsat pentru că „nu a corespuns”. Oare ordinele cui le-a ascultat Cîţu când l-a demis? Acţiunile neisipirate ale unui premier la fel de neinspirat nu fac decât să adâncească o criză care nu pare să se mai termine pentru români.

Guvernul liberal în frunte cu incompetentul şef Florin Cîţu vor rămâne în cărţile de istorie drept cei care au “reuşit performanţa notabilă” de a îngropa România în datorii.
Cele 2,2 miliarde lei împrumutate în urmă cu trei zile de Ministerul Finanțelor Publice împreună cu împrumuturile din luna iunie mau ridicat datoria publică peste nivelul de 49,9% din PIB raportat  de Guvern la finalul lunii aprilie. În aceste condiții, devine aplicabilă prevederea legală de la art. 13, alin. 2, lit. a) din Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, care obligă Guvernul să prezinte „în cel mai scurt timp” un plan de reducere a datoriei. Obligația de „justificare a creșterii datoriei” ar fi trebuit îndeplinită de Ministerul Finanțelor încă din momentul în care aceasta a depășit 45% din PIB.

Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej  s-a suparat foc, pentru ca sovieticii  nu ne-au dat noua, utilaje pentru extragerea uraniului.Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca.(praf aruncat in ochi) Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (...)Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o  negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.