Începând cu 1 martie 2021, Asociația Esperando va derula o campanie de strângere de fonduri prin intermediul SMS-urilor.
Aceasta are ca scop finalizarea reabilitării primei clădiri a Complexului Socio - Medical Esperando, pentru persoanele cu dizabilităţi/ afecțiuni fizice, adaptarea spațiului și curții, reamenajarea spațiului verde și realizarea unei grădini terapeutice.
Scopul clădirii este să ofere un spațiu adecvat pentru terapii şi servicii de recupere pentru copiii, tinerii şi adulţii cu dizabilităţi neuromotorii, care au nevoie de acestea zilnic.
Rezultatele acestei campanii sperăm să fie:

Marți, 23 februarie 2021, în cadrul ședinței Comisiei de buget-finanțe a Camerei Deputaților, deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea a dezbătut alături de colegii parlamentari ”Legea privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021”. Acest proiect de lege care a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES), nu a primit nici votul membrilor social-democrați din cadrul Comisiei de buget-finanțe. În decizia lor, aceștia au ținut cont de avizul nefavorabil dat de CES dar și de o serie de motive.

Compania americană Pfizer şi grupul german BioNTech au vrut în vara anului trecut ca preţul pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus să ajungă la 54 de dolari. La acea vreme, Uniunea Europeană urma să cumpere 500 de milioane de doze, potrivit Deutsche Welle.
În total, Pfizer şi BioNTech au cerut 27 de miliarde de euro pentru a furniza un număr de doze ce ar imuniza jumătate din populaţia blocului comunitar.
Însă cu un preţ de 54,08 euro, vaccinul Pfizer ar fi fost de 20 de ori mai scump decât o doză a anglo-suedezilor de la AstraZeneca.

O parte din actul de justiție socială așteptat de cea mai mare parte din societatea românească s-a înfăptuit în urmă cu puțin timp: pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate!
Plenul reunit al Camerei și Senatului a votat pentru abrogarea privilegiilor acordate parlamentarilor. Astfel, una dintre cele mai mari inechități din România a dispărut.
Referitor la eliminarea pensiilor speciale oferite parlamentarilor, deputatul Brian Cristian punctează, pe pagina personală, despre încercarea PSD-ului de a-și spăla imaginea:

Deputatul PSD de Maramureș, Gabriel Zetea a semnat inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 republicată, care prevede ca, încă de la prima zi de internare în spitale, alocația de hrană a bolnavilor să fie de 40 de lei pe zi, similară cu alocația de hrană din penitenciare și nu de 10 lei/zi, cum este în prezent. Inițiativa aparține deputatului PSD Bogdan Ivan Gruia și a fost semnată de toți colegii din grupul parlamentar PSD.
”Pacienții din spitalele românești trebuie respectați. Condițiile de cazare au fost îmbunătățite, însă hrana pe care o primesc bolnavii este insuficientă. Tocmai din acest motiv, Parlamentul trebuie să adopte de urgență legea care prevede ca suma pentru alocația de hrană a pacienților să fie majorată fără întârziere. Așteptăm ca PNL și USR să nu se opună și acestui proiect, așa cum ne-au obișnuit prin toate acțiunile pe care le-au făcut. Românii merită respect, iar pacienții din România au nevoie de hrană adecvată și suficientă pentru a se reface! PSD susține toate inițiativele legislative care pot oferi românilor un trai mai bun”, a arătat parlamentarul de Maramureș, Gabriel Zetea, președinte al PSD Maramureș.

Banii care trebuiau folosiți DOAR în industria hotelieră românească nu se mai acordă în 2021

PNL și USR par să guverneze doar împotriva românilor. Supărați că nu au convins deloc în 2020, an pe care l-au petrecut la guvernare și dezamăgiți de votul pe care românii l-au acordat atât PNL, cât și USR, la alegerile de anul trecut, peneliștii și useriștii se răzbună, deopotrivă, pe toate sectoarele de activitate. Cei mai afectați rămân cei din industria HoReCa, care de un an de zile au fost mai mult închiși decât deschiși, iar în intervalul scurt în care li s-a permis să își desfășoare afacerile au fost hăituiți cu amenzi și controale de la diverse instituții ale statului, a declarat deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea.

Ungaria este dată ca model în regiune pentru că a impus taxa pe zahăr, iar Polonia îi urmează exemplul. În Spania, bugetul pentru 2021 include o creştere a TVA pentru băuturi cu zahăr sau îndulcitori. Taxa este majorată de la 10% la 21%.
Pandemia a readus în atenţia lumii problema obezităţii şi pe cea a găsirii de noi surse de finanţare pentru buget. Unele guverne au găsit o soluţie: taxa pe zahăr.
În ultimul deceniu, alarmate că obezitatea devine o tendinţă cu creştere rapidă în rândul populaţiei, guverne din diferite state occidentale au decis să acţioneze, mai ales cu taxe bine ţintite şi noi reguli pentru prezentarea produselor. Unele măsuri au fost şi încă mai sunt criticate ca fiind intervenţii din partea statului sau încercări de a stoarce bani de la populaţie prin noi taxe, scrie The Washington Post.

Suedia suspendă plăţile către Pfizer pentru vaccinul anti-COVID-19, după ce i-au fost facturate şase doze pe flacon în loc cinci convenite.
„Acest lucru este inacceptabil. Dacă o ţară are posibilități de a extrage cinci doze, înseamnă că a primit mai puţine doze la acelaşi preţ”, a declarat coordonatorul suedez al vaccinării, Richard Bergström, pentru ziarul „Dagens Nyheter”, citat de agenția ANSA.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a spus, la rândul său, că producătorii de vaccinuri trebuie să respecte înțelegerea, după ce Uniunea Europeană „a investit miliarde pentru a ajuta la dezvoltarea primelor vaccinuri împotriva COVID-19”.

Marea Britanie va introduce noi condiţii de călătorie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie 2021, în contextul expirării tranziţiei post-Brexit, fiind modificări fundamentale în privinţa documentelor şi scopului deplasărilor.
Cetăţenii români vor putea intra în continuare pe teritoriul britanic, fără vize, doar pentru călătorii în scop turistic care nu durează mai mult de şase luni într-un an. Cei care vor vrea să studieze sau să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de viză.

Într-o Europă debusolată, mai fracturată ca oricând, cu o evoluție economică discrepantă între Vest și Est, dar cu reguli și ordonanțe de urgenţă preluate aproape la unison, totuși, doar România și Letonia au interzis complet accesul copiilor în şcoli.

Un tablou al sistemului de învățământ, astăzi

În România ultimilor 30 ani s-au construit sub 400 şcoli, însă s-au închis câteva mii. Până în 2013 erau 1,800 şcoli închise și 1,500 comasate; probabil că numărul acestora s-a dublat între timp. Situația exactă nu se știe, fiindcă, odată ce școlile au fost date în grija primăriilor în 1998, Ministerul Educației nu a mai monitorizat din punct de vedere logistic ce se întâmplă cu aceste instituții.