Specialiștii Universității Dunărea de Jos din Galați au inventat mai multe produse alimentare care înlocuiesc aditivii cu ingrediente naturale precum pielița strugurilor roșii și cojile de ceapă și de sfeclă roșie. Produsele sunt în curs de brevetare și au fost premiate la un salon de inventică.
Potrivit UDJ Galați, ideea a pornit de la susținerea economiei circulare, prin valorificarea subproduselor agroalimentare (coji de sfeclă roșie, pielița strugurilor roșii, cojile de ceapă roșie). Acestea sunt surse importante de colorați, compuși de aromă, antioxidanți naturali și pot înlocui aditivii de sinteză și contribuie la obținerea unor produse alimentare naturale, sănătoase, susțin specialiștii.

Românii cumpără pachete cu zbor charter pentru Turcia, Grecia şi Spania pentru 2023. Rezervările early-booking dispăruseră odată cu izbucnirea pandemiei.
Românii încep deja să îşi cumpere vacanţele pentru sezonul de vară de anul viitor, ceea ce înseamnă că se poate observa o revenire a rezervă­rilor de tip early-booking, efectuate cu câteva luni înainte de începerea sejurului, scrie ZF.
Reprezentanţii agenţiei de tu­rism Eximtur spun că deja observă solicitări din partea turiştilor pentru pachetele pentru Turcia, Grecia şi Spania, destinaţii de vară.

După 70 de ani pe tron, Regina Elisabeta a II-a devenise o parte intrinsecă a vieții de zi cu zi a cetățenilor din Marea Britanie.
Cei din Marea Britanie (și nu numai) sunt obișnuiți cu portretul, stema și inițialele Reginei Elisabeta a II-a peste tot – deci ce se va schimba acum?
Toate cele 29 de miliarde de monede aflate în circulație în Marea Britanie sunt marcate cu înfățișarea Reginei. Cel mai recent design datează din 2015, pe vremea când suverana avea 88 de ani. A fost al cincilea portret de monede creat în timpul domniei sale.
Monetăria Regală nu a anunțat cum sau când va începe să emită monede cu portretul Regelui Charles al III-lea, dar este probabil ca monedele Reginei să rămână în circulație mulți ani și ca procesul de înlocuire să fie unul gradual.

Românii au cheltuit în medie 540 lei pentru fiecare copil cu pregătirile pentru începerea școlii, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.
Conform datelor obținute în cadrul sondajului, cei mai mulți dintre respondenți (33,23%) au alocat bugete între 300 și 500 de lei, 31,2% au alocat între 500 și 1 000 de lei, iar la polul opus doar 8,11% au declarat că au alocat peste 1.000 lei.
La întrebarea dacă bugetul alocat pentru cumpărăturile de școală se va reduce sau va crește, 47,74% dintre respondenți au declarat că bugetul va crește cu circa 30% și doar 12,17% au menționat că va fi similar cu anul trecut.

„Trăim și din ce importăm, dar ne ducem existența ca popor din ce producem și din ce exportăm. Grija față de economia noastră este grija față de propria noastră existență ca popor.” (N. Grigorie Lăcrița)

Cuprins.
1. Devalorizarea monedei naţionale stimulează exporturile şi frânează importurile
2. Revalorizarea monedei naţionale frânează exporturile şi stimulează importurile

Rezumat. Variaţia cursului de schimb valutar a monedei naţionale are efecte asupra exporturilor, importurilor şi, pe cale de consecinţă, asupra întregii economii (producţie, ocuparea forţei de muncă, inflaţie etc.). Devalorizarea monedei unei ţări îi stimulează exporturile şi îi frânează importurile.

Din anul 2005 și până în prezent, se poartă discuții, uneori destul de aprinse, pe problema aplicării impozitării progresive în țara noastră.
Dintre abordările existente, cele mai multe sunt făcute de persoane care discută în stil politicianist, fără a fi specialiști autentici în domeniul fiscalității, fără  a fi corect documentați și fără a exprima situația reală cu cotele maxime din cadrul sistemului de impozitare progresivă, din unele dintre țările cele mai dezvoltate.
Acesta este şi considerentul pentru care prin materialul de faţă îmi propun:
1) să precizez că, în toate țările dezvoltate, se aplică impozitarea progresivă și
2) să prezint cotele maxime de impozitare și venitul anual de la care se aplică acestea, în unele dintre cele mai dezvoltate țări.

Preţurile bunurilor şi serviciilor au variaţii semnificative la nivelul UE, cele mai scumpe ţări fiind Danemarca şi Irlanda, ambele cu 40% peste media europeană, iar cele mai mici niveluri fiind în România şi Bulgaria, cu 44% sub medie, arată datele Eurostat.
Indicele preţurilor din România se află la un nivel apropiat de cel din Polonia, aflată la 40% sub media UE, şi din Serbia, ţară non-UE în care preţurile se află tot la 40% sub media Uniunii.
La polul opus se află Luxembourg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%), unde bunurile şi serviciile au preţuri mult peste media europeană, scrie Mediafax.
Cele mai mari diferenţe au fost observate la hoteluri şi restaurante, unde preţurile din ţările scumpe sunt de peste 3 ori mai mari decât în ţările ieftine. Astfel, preţurile variază de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% din medie în ROmânia şi 62% în Ungaria, la 155% în Danemarca şi 137% în Suedia.

„Societatea poate decide să sacrifice eficienţa în favoarea echităţii. Conflictul dintre eficienţă şi echitate reprezintă una dintre cele mai grave probleme pe care societatea trebuie să le rezolve”. (Paul Samuelson, pg 180).
„. . . statul poate reduce inegalităţile dintre venituri aplicând cote superioare de impozit pe veniturile mari şi acordând ajutor bănesc persoanelor cu venituri mici”. (Paul Samuelson, pg 181).

Cuprins:
1. Rolul sistemului de impozitare a veniturilor din muncă
2. Evoluţia sistemelor de impunere a veniturilor din salarii,  în România, în ultimii 30 de ani
3. Impozitarea pe baza cotei unice în România. Consecinţe
Anexa nr. 3/1. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, prevăzut prin art. 43 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Cuprins:
1. Necesitatea cunoașterii sensului şi a conţinutului noțiunilor valutare
2. Sensul şi conţinutul noțiunilor valutare

Rezumat. Cotarea este  denumirea specifică pentru a exprima stabilirea cursului valutar. Cotarea valutară constă în determinarea cursului (preţului) la care se fac tranzacţiile pe piaţa valutară şi rezultă din raportul cerere-ofertă dintre monede. Cursul valutar de schimb înseamnă „preţul” unei monede exprimat în altă monedă, adică „preţul” la care se schimbă moneda unei ţări cu moneda altei ţări. Deprecierea înseamnă scăderea, pe piaţa liberă (la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale), a „preţului” unei monede, faţă de moneda altei ţări.

Rezumat. Articolul foarte important pentru toate persoanele care obțin venituri din activități independente. Multe dintre acestea nu cunosc faptul că veniturile din activități independente, mai mici decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, nu se supun nici contribuției de asigurări sociale pentru pensie (CAS) și nici contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS), ci numai impozitului. Articolul este cu atât mai important de cunoscut cu cât, pentru veniturile obținute în anul 2021, există obligația depunerii Declarației Unice până la 25 mai 2022, dată până la care trebuie calculat și plătit numai impozitul pe venit, nu și CAS și CASS.