Poetul Ioan Romeo Roşiianu are o cronică în nr. 12 al revistei Teleormanul cultural

Citind cel mai recent număr din revista de cultură și atitudine ♦ Anul IV, Nr. 3 (12) ♦ 15 Iunie 2020 „Teleormanul cultural” m-am gândit cu bucurie şi nostalgie la proverbul "Sângele apă nu se face" fiindcă poetul, jurnalistul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu (apare cu o cronică literară generoasă semnată de Petronela Apopei) are rădăcini teleormănene.
Aşadar prestigioasa revistă de pe malul Dunării „Teleormanul cultural” are ca redactor şef pe neobositul Cristian Gabriel Moraru; redactor şef adjunct pe Iulian Bitoleanu iar secretar de redacţie tocmai despre cel care vom face vorbire: Ioan Romeo Roşiianu. Printre redactori îi întâlnim pe: Nicolae Dina, Romulus Toma, Domniţa Neagu, Victor Gabriel Osăceanu şi Nicolae Sin. Sigur caseta tehnică este mult mai cuprinzătoare, având şi redactori asociaţi, colaboratori de pe întreg cuprinsul ţării şi din diaspora.

In anul 113, la Roma a fost inaugurată Columna lui Traian.
Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.
Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.
Friza, lungă de 200 m, cu 155 de scene şi peste 2500 de figuri, reprezintă, în interpretarea unor cercetători, primul film din istorie.
Scenele sunt grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102, de bieniul de pace, când s-a construit podul de la Drobeta şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).

Ion Nistor, istoric, profesor universitar și om politic, fruntaș al Partidului Național Liberal, este omul care a contribuit mult la realizarea Unirii Bucovinei cu România. Va ajunge peste ani în închisoarea de la Sighet și va muri în sărăcie.

Născut în 4 august 1876, la Vicovu de Sus (judeţul Suceava), Ion Nistor obține, în 1902, licența la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universității din Cernăuţi. Devine în 1909 doctor în filosofie și litere al Universității din Viena. După un an de predat la Universitatea din Viena, în 1912 este numit profesor la Catedra de Istorie Sud-Est Europeană a proaspăt înființatei Universități din Cernăuți. De altfel, cursul său inaugural intitulat „Locul românilor în istoria sud-est europeană” îl va determina pe Lucian Blaga, prezent în auditoriu, să afirme: Ion Nistor se numără printre „istoricii ideii și unității naționale”. Nu a fost doar un istoric al Bucovinei, Basarabiei și apoi al întregii Românii, ci și un om al faptelor.

„Scopul şi destinaţia muzeelor moderne urmăresc să adune, pe baza principiilor ştiinţifice, atât obiectele naturii, cât şi totalitatea bunurilor culturale ca produse ale gândirii şi activităţii umane, să le prezinte în mod permanent şi de înţeles pentru toată lumea, pentru ca cei care le văd pe acestea, după oboselile lor zilnice, să le fie de învăţătură şi de recreaţie spirituală.”
Dr. Schönherr Gyula, Preşedintele Asociaţiei muzeale băimărene, Baia Mare, iunie 1904, în GHIDUL COLECŢIILOR MUZEULUI ORĂŞENESC BAIA MARE (UTMUTATOÓ A NAGYBÁNYAI VÁROSI MÚZEUM GYÜJTEMÉNYEIHEZ) editat de ASOCIAŢIA MUZEALĂ BĂIMĂREANĂ cu prilejul deschiderii muzeului, tipărit de Societatea de acţiuni pentru Literatură şi Tipografie Atheneu, Budapesta, 1904 (A MÚZEUM MEGNYITÁSA ALKALMÁBÓL KÖZREBOCSÁTJA, A NAGYBÁNYAI MÚZEUM-EGYESÜLET, BUDAPEST. AZ ATHENAEUM IRODALMI ÉS NYOMDAI R.-TÁRSULAT NYOMÁSA, 1904)

Complexul Astronomic Baia Mare vă invită la observații astronomice Duminică 21 iunie 2020, dimineața, între orele 8.00 - 9.00, cu ocazia eclipsei inelare de Soare, vizibilă în România ca eclipsă parțială.

Întrucât următoarea eclipsă solară inelară se va produce doar peste un an, pe 10 iunie 2021, eclipsa solară parțială din 21 iunie 2020 este ocazia perfectă pentru astronomii amatori și pentru specialiști de a se bucura de spectacolul cosmic al întâlnirii celor doi aștri marcanți de pe cer, Soarele și Luna, într-o eclipsă vizibilă din Sudul și Estul Europei, mare parte din Asia, nordul Australiei, Pacificul și Oceanul Indian.

Eclipsele inelare se produc atunci când Luna se află mai departe de Terra, apărând astfel un pic mai mică pe cer, iar discul lunar nu acoperă în întregime Soarele (ca în cazul eclipselor totale de Soare), fiind vizibil un inel solar luminos.

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș se conformează tuturor criteriilor de distanțare socială și protejare a sănătății celor care trec pragul instituției, fapt pentru care, începând de vineri, 12 iunie, a fost implementată plata cu cardul la la cele două sedii: Muzeul Satului și Clădirea pavilionară.
”Ne dorim să fim o instituție modernă, aproape de nevoile comunităţii și facem tot ce este necesar pentru ca, cei care aleg să ne viziteze, să se simtă în deplină siguranță în contextul pandemiei de coronavirus. Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș se reinventează cu fiecare zi, având oferte atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, fapt pentru care îi așteptăm cu inima și cu portile larg deschise pe toți cei care vor să petreacă un timp de calitate într-un locație de excepție”, a declarat Monica Mare, directorul Muzeului.

Poetul Ioan Hada ne surprinde din nou într-un mod plăcut prin apariţia plachetei „Alte 33 de poeme”, Editura „Eurotip” Baia Mare. Cunoscând-l de ceva vreme, pot să afirm răspicat că acesta trăieşte pentru poezie, e ceea ce i-a mai rămas în această viaţă sau dacă vreţi este singura care nu l-a trădat. Pe lângă cele 33 poezii, placheta însumând 67 de pagini, mai conţine „Referinţe critice” unde semnează, de-a lungul timpului: Alexandru Cistelecan, Leon Baconsky, Cristian Fulaş, Ion Mureşan, Marian Drăghici, Constanţa Buzea, Ioan Es. Pop, Marian Ilea, Vasile Dobra, Dragomir Ignat, Nicolae Tzone, Eugen Evu, Dragoş Vişan şi Daniel Marian. Poetul băisprian Ioan Hada, ca un fost brav ofiţer al Armatei Române nu se sfieşte şi are curajul să publice şi „Contra-referinţe critice” semnate de către Alex Ştefănescu şi Grigore Ciascai.
Revenind strict la poeziile din cel mai recent volum, aflăm că pentru poetul Ioan Hada, femeia este un şir nesfârşit de bucurie, dezamăgire, farmec, este prada şi pierzania lui, e muzică şi tăcere, e forţa motrice a vieţii, e al cincilea anotimp cum ar spune regretatul poet Grigore Vieru, este totul.

Recomandările ediției speciale #online „Puterea de a crede / Empowered”

Peter Stein, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Sasha Waltz, Declan Donnellan, Akram Khan, Emmanuel Demarcy-Mota, Peter Sellars, Silviu Purcărete, Kazuyoshi Kushida, Hideki Noda, Jo Kanamori, Guo Xiaonan, Milo Rau, Lev Dodin, Pippo Delbono, Jan Lauwers, Michèle Noiret, María Pag, Sidi Larbi Cherkaoui, Gigi Căciuleanu, Krzysztof Warlikowski, Eimuntas Nekrošius, Rami Be’er, Amir Kolben și Angela Gheorghiu sunt doar câțiva dintre marii creatori ai scenei internaționale prezenți cu spectacole și evenimente în cadrul primei ediții digitale a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care va debuta vineri, 12 iunie 2020, în cea mai mare sală de spectacole în care publicul s-a întâlnit până acum: online-ul.

Executivul Consiliului Județean Maramureș, reprezentat de către președintele Gabriel Zetea și vicepreședintele instituției, Ioan Doru Dăncuș, alături de primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, au depus coroane la busturile lui Iuliu Maniu, I.C. Brătianu, George Pop de Băsești, într-un moment solemn care evocă împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.

Ziua de 4 iunie 1920 este una de mare importanță pentru simbolistica națională, marcând recunoașterea internațională a frontierei dintre Ungaria și România și astfel, și actul de la 1 Decembrie 1918, care consfințea unirea Transilvaniei cu România. Tratatul de pace cu Ungaria, care a stabilit frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei a reprezentat o validare a drepturilor civile și politice ale românilor din Transilvania, dar și un act de normalitate față de idealul Unirii, deja înrădăcinat la vremea respectivă în memoria colectivă.

Președintele Consiliului Județean Maramureș îi îndeamnă pe toți maramureșenii să se achite de datoria morală de a-i cinsti pe cei care au însuflețit noțiunea de patriotism și să le închine un gând de prețuire pentru fiecare victorie care a adus România mai aproape de idealul pentru care au luptat.

Printre măsurile de relaxare prevăzute de autorități odată cu trecerea României din starea de urgență, în starea de alertă, s-a numărat și redeschiderea pentru public a instituțiilor de cultură. În acest context, majoritatea instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș și-au reluat programul cu publicul, cu respectarea tuturor măsurilor privind prevenirea răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus.
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare și-a reluat gradual activitatea sediului central, începând cu data de 18 mai. Instituția funcționează cu un program experimental și oferă un serviciu de împrumut carte la domiciliu, conform următorului program: în zilele de luni și vineri, în intervalul orar 10:00 – 14:00, iar în zilele de marți, miercuri și joi, în intervalul orar 10:00 – 17:00.
Tot din data de 18 mai poate fi vizitat și Muzeul Satului, parte a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, cu un program de vizitare cuprins între orele 10:00 – 18:00, ultima intrare fiind permisă la ora 17:30. Expoziția de bază din clădirea pavilionară urmează să fie deschisă la o dată ulterioară, care va fi anunțată de către instituție.
Din data de 20 și-a reluat activitatea și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, fiind deschis publicului cu program normal, de marți până duminică, în intervalul orar 09:00 – 17:00. Publicul va avea acces atât la expoziția permanentă, cât și la cele patru expoziții temporare.