Pe 24 iunie s-au împlinit 618 ani de la naşterea inventatorului tiparului cu litere mobile din metal, Johann Gutenberg.
Prima presă tipografică, ce folosea litere mobile şi cerneală pe bază de uleiuri, a făcut ca toate cărţile şi informaţiile cuprinse în acestea să devină mult mai accesibile publicului larg. Procedeul inventat de el a fost atât de revoluţionar, încât a rămas nechimbat timp de patru secole.
Biblia lui Gutenberg a fost prima carte din Europa produsă în masă şi a ieşit de sub tipar pe data de 23 februarie 1455. Publicarea sa a marcant evoluţia tehnologică a lumii.

Înainte, doar bogaţii îşi permiteau să aibă cărţi, volumele fiind extrem de scumpe pentru că erau, de fapt, transcrieri făcute de mână.

Astronomia este prima dintre științele umanității, iar OMUL de cum și-a ridicat ochii spre cer, a căutat răspunsuri esențiale la întrebările sale despre Univers și despre locul său în univers. A dorit să înțeleagă mecanica cerului și pentru aceasta a inventat ceasuri solare, a observat cu atenția mișcările planetelor și a Soarelui pe cer, cometele și alte obiecte exotice, a dorit să vadă în profunzimea spațiului cosmic și pentru aceasta a inventat telescopul iar – mai apoi – a dorit să poată zbura în spațiul cosmic, iar pentru aceasta, de la roată și până la cele mai sofisticate computere de la bordul navelor spațiale, toate tehnologiile care cândva păreau de domeniul science-fiction au devenit realitate și – mai mult – o realitate cotidiană prin aplicațiile sale extraordinare în viața cotidiană. Pe această scară a timpului, planetariul reprezintă una dintre pietrele de temelie ale cunoașterii universului și a lumii în care trăim, fiind un promotor activ al astronomiei și educației astronomice.
La 1 iulie 1969 era inaugurat la Baia Mare, aproape simultan cu planetariul din Constanța, un planetariu cu o cupolă în diametru de 8 metri, ce făcea posibilă imersiunea pe bolta cerească prin intermediul proiectorului stelar ZKP-1 de la Zeiss din Jena, Republica Democrată Germania, o variantă ușor îmbunătățită și miniaturizată, adaptată unor domuri de proiecție mai mici, a primului proiector de planetariu al Zeiss.

Trebuie să mărturisesc că  destul de greu m-am urnit să scriu, dar am gândit că fiind în mijlocul evenimentului, pipăindu-l, respirându-l, musai trebuie să îmi fac timp și să trec pe hârtie cele petrecute în aceste zile, întrucât au fost momente unice, cu multă încărcătură emoțională pozitivă.
Primesc în ziua de 28 mai 2019 din partea artistului plastic domnul Tudor Șerbănescu,  organizatorul evenimentului, pe o rețea de socializare, o invitație la o expoziție de pictură a artistului plastic rus - Alexander Belugin la care răspund cu mulțumire și bucurie că voi face tot posibilul să ajung. Ceva mai târziu, în aceeași zi, mă întreabă domnia sa dacă pot să particip la Tabăra Internațională de pictură în aer liber de la Nenciulești Ediția a II-a, eveniment organizat tot de dumnealui împreună cu Centro Pro Arte Contemporane Alexandria și Primăria Nenciulești.
Văzusem afișul. Am răspuns scurt, fără să respir și fără să ma gândesc: DA, și bine am făcut!

Se întâmplă minuni și ele sunt printre noi! Nu ne văzusem niciodată în realitate, și domnul Șerbănescu a avut bunăvoință, mi-a acordat încrederea și șansa de a mă introduce în tabară. Acesta este miracolul care a continuat și în următoarele zile în care am cunoscut alte miracole de oameni cu care am legat prietenii.
 Tabăra s-a desfășurat la Căminul Cultural din comuna Nenciulești,  deschiderea a avut loc  în data de 29 mai 2019. Am ajuns  după prezentarea artiștilor, dar am prins un spectacol de deschidere  pe cinste, cu cântece și dansuri populare românești, încheiat cu dansul  specific românesc Călușul, care ne-a fascinat pe toți. Mi-a mai spus domnul Șerbănescu, când mi-a făcut invitația: ”să mă tragi de mânecă, să-mi spui: eu  sunt Hara!” Nu a fost nevoie, ajunsă la Căminul Cultural, înainte de a vedea magnificul spectacol  al Călușarilor, l-am zărit și l-am recunoscut, dar nu după poza de profil, ci mai degrabă după chipul său ce-mi amintea de chipul statuilor de nobili daci de pe edificiile din Forumul Roman din Roma sau din muzeele europene.
A urmat introducerea cu artiștii plastici veniți din alte țări și din Romania: SVETLANA ELANTSEVA-Anglia, MARGARITA IVANOVA-Bulgaria, GABRIELE SMOLARZ-Germania, ALEXANDR OSIPOV-Germania, LAURA CULCEA-Romania, KERERKEȘ RAREȘ- Romania, TUDOR ȘERBĂNESCU-România, SVETLANA SOLO-Rusia, KORKUT TIRYAKI-Turcia. Artiștii au fost cazați în comună, la oamenii din sat gospodari și binevoitori, minunați dealtfel.
ALEXANDR BELLUGIN-Rusia și GIANCARLO FORTI-Italia nu au putut veni. Expoziția artistului rus Alexander Belugin din 30 mai 2019 s-a desfășurat totuși în sala Centrului Cultural pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleroman, în semn de respect pentru acesta și pentru invitați, cu lucrări ale artistului tipărite prin grija domnului Șerbănescu. A urmat apoi un mic tur al orașului Alexandria, prilej cu care au vizitat Catedrala Sf. Alexandru, lăcaș pictat sub îndrumarea pictorului Ștefan Luchian, unele picturi fiind realizate de însuși Luchian.
Ziua de 31 mai, artiștii foarte conștiincioși și dăruiți au pornit lucrul în forță și cu entuziasm. Tema lucrărilor aleasă de curatorul taberei: liberă. Am ajuns mai târziu, după ora 14, artiștii lucrau  în liniște și cu lejeritate, într-o atmosferă caldă,  plăcută, nemaitrăită de mine până atunci, în care am simțit că mă regăsesc întru totul. Eram emoționată și ușor stângace, era prima tabără de pictură la care participam, nu știam ce voi lucra și îmi era chiar teamă că nu voi fi gata cu lucrările la vreme.  Am început și eu lucrul. Curând senzația de teamă a dispărut pe măsură ce lucram, mai ales că interacționam cu artiștii, oameni calzi, cu suflet bun care mă încurajau și îmi dădeau starea de calm necesară. S-a discutat despre pictură, poezie, am vizualizat fotografii cu alte lucrări și expoziții individuale. Am discutat despre diferite tehnici de picture, am schimbat impresii. A fost, după părerea mea, o experiență de neuitat din care am  învățat multe despre pictură. O mână de oameni, diferiți la chip, obiceiuri și grai, cu stiluri diferite, dar animați de un limbaj comun - arta, stârniți de doi oameni cu sufletul  înflăcărat, promotori și susținători  ai artei, domnii Tudor Șerbănescu și Gheorghe Ivașcu.
    Sâmbătă, de 1 iunie a fost o zi de pictură în aer liber la fântâna arteziană din centrul Alexandriei care a avut protagoniști pe Rareș Kerekeș și copii din oraș care s-au alăturat în mod spontan. S-a continuat lucrul în tabără. Duminică și luni de asemenea, au fost  zile pline de lucru, în care ne-am  finalizat lucrările și au pictat artiștii unii pentru alții în semn de amintire, fiecare câte o părticică din pânza împărțită în mai multe cadre. Tot luni artiștii au fost vizitați de un grup de copii de la Atelierul de Dezvoltare a Personalității și Creativității.
Marți seara după o vizită în timpul zilei la Muzeul Județean Teleorman și la Biblioteca Județeană Marin Preda, domnul Șerbănescu împreună cu domnul primar Gheorghe  Ivașcu ne-a adunat pe toți în Căminul Cultural unde au fost expuse lucrările artiștilor la final de tabără.
Au fost acordate diplome gazdelor artiștilor s-au făcut fotografii, iar seara a continuat cu o cină festivă acompaniată de muzică la acordeon, unii dintre artiști fredonând cântece dragi din țările lor. Într-un târziu, deja simțeam nostalgia sfârșitului de tabără.
Miercuri, 5 iunie a avut loc în foaierul Primăriei Alexandria deschiderea expoziție lucrărilor realizate în tabără. O expoziție cu lucrări diverse, având în vedere tema liberă, dar în același timp consistenă și echilibrată.
Au fost expuse toate lucrările, artiștii au primit diplome și suveniruri din partea organizatorilor taberei s-au ținut cuvântări despre tabără și s-a exprimat dorința de a continua acest demers cultural, care unește artiști din toată Europa și poate în curând din întreaga lume. Tabăra s-a încheiat cu un prânz de bun rămas.
Expoziția lucrărilor tabereri de pictură va avea o nouă deschidere, în data de 25 iulie 2019, la Muzeul Județean Teleorman, unde vor fi expuse timp de o lună, începând cu data de 20 iulie 2019, sens în care, vă așteptăm cu drag să le vedeți!
Felicitări, mulțumiri și succes tututor! Mulțumiri doamnei Svetlana Elantseva pentru cuvintele calde de încurajare și doamnei Gabriele Smolarz care mi-a acordat corectura pe tot timpul taberei la limba engleză (inclusiv la o poezie), mulțumiri  speciale domnului Tudor Șerbănescu pentru imensa bucurie datorată  invitației de a participa în tabără, pentru încurajări și susținere! La bună vedere!

Sărbătorim împreună, și anul acesta, Ziua Universală a Iei și Noaptea Sânzienelor, la Muzeul Satului din Baia Mare, în cadrul evenimentului ”MândrIE maramureșeană”, în perioada 22-24 iunie începând cu ora 18:00.

Cuvintele cheie sunt : CULTURĂ, TRADIȚIE, SPIRITUALITATE,  iar ediția a V-a va împleti  frumusețea autenticului din Maramureș  cu modernismul zilelor noastre.

    Din trecut vin doinele și cântece străvechi din Maramureș, rețetele culinare din bucătăria bunicii cea plină de arome și gusturi de neuitat. Tot din negura vremii vor veni și poveștile despre ce are de spus cămeșa tradițională despre cel ce o poartă, povești istorisite de către dna conf.univ.dr.Delia Suiogan alături de invitații dânsei ce vor dezbate în cadrul unei mese rotunde despre “Cămașa- structură de comunicare”.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş și Consiliul Judeţean Maramureş vă invită joi, 13 iunie 2019, ora 15.00 la vernisajul expoziţiei Rivulus Dominarum 690 – Vestigii şi mărturii istorice medievale la Bastionul Măcelarilor, Piaţa Izvoarelor nr. 1, Baia Mare. Această activitate este prilejuită de împlinirea a 690 de ani de la atestarea documentară a oraşului Baia Mare, în trecut Rivulus Dominarum.
Expoziția în sine va găzdui atât panouri informative despre istoria și atestarea orașului Baia Mare cât și obiecte de patrimoniu din colecțiile muzeale. Vor fi reprezentate momente istorice, aspecte din cotidianul medieval și însemne ale diverselor bresle. Mineritul şi monetăria principalele îndeletniciri în jurul cărora s-a dezvoltat oraşul medieval Baia Mare vor fi puse în valoare în cadrul expozițional.
Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale este o instituție parteneră în cadrul organizării acestui eveniment și a furnizat imagini ale documentelor care atestă momente importante din istoria orașului Baia Mare.
O altă instituție parteneră este Colegiul de Arte Baia Mare. Profesorul Mihai Corlan a îndrumat următorii elevi pentru a susține recitalul de muzică medievală ce deschide expoziția:

Concurs cu participare naţională, deşi anul acesta n-au ajuns la concursul revistelor şcolare organizat de redacţia revistei „Şcoala Maramureşeană”, decât 37 de reviste. Cele care s-au prezentat au fost cu adevărat semnate de elevi-redactori profesionişti: „Eminesciana” de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Baia Mare, „Mofturi (?)” – a liceului din Cavnic, „Muguri” – Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” Baia Mare, „Spriana”din Baia Sprie, „Centenar” – a liceului din Borşa şi au venit reviste din alte judeţe: „Nos Essais”din Satu Mare, „Miradoniz” din Negreşti-Oaş, ambele judeţul Satu Mare şi „Eminescu” din judeţul Caraş Severin.
Revistele sunt ample, au materiale de profunzime şi de mare trăire patriotică pentru că o bună parte din ele vorbesc despre CENTENAR. România este prezentată într-o cămaşă populară, are gust de ciocolată, evoluţia istorică a tânărului stat românesc se opreşte în anul 2018 când Patriarhul Daniel sfinţeşte Catedrala Mântuirii Neamului.
Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Baia Mare se mândreşte cu o generaţie de aur: dr. Delia Mariana Ardelean, Gabriel Valer Zetea, Ovidiu Oanţă, Mihai Pătraşcu, Carmen Dărăbuş, Dan Carpov, Roman Paşca, ultimul doctor în japoneză la Universitatea din Nara.

Sub egida ”Zilelor Maramureșului – Haida, hai în Maramureș”, Consiliul Județean Maramureș a redeschis porțile târgului de promovare a meșterilor populari și a producătorilor tradiționali în cadrul acțiunii ”Bun de Maramureș”. Aflat la a II-a ediție, evenimentul s-a desfășurat în Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, în perioada 17 – 19 mai 2019.
Timp de trei zile, ”Satul din deal” a devenit un furnicar datorită miilor de vizitatori care au trecut pe la standurile celor peste șaptezeci de expozanți. Iubitorii portului popular au găsit aici cămeși, zadii, gatii, mânecări, straițe, zgărdane, brățări, toate autentice, demonstrând măiestria și dragostea cu care au fost realizate de meșterii populari. Însă îndemânarea acestor oameni minunați nu s-a oprit aici, iar de pe mesele lor au zâmbit păpuși îmbrăcate în straie populare, aflate lângă sticle de pălincă personalizate.

Festivalul Dacilor Liberi, ajuns la a cincea ediție, s-a desfășurat și în acest an în cadrul evenimentului ”Zilele Maramureșului – Haida, hai în Maramureș!”, în perioada 17-19 mai, în Muzeul Satului din Baia Mare.
Organizator și totodată gazdă a fost Asociația Culturală ”Omnis Barbaria” din Baia Mare, avându-i ca invitați pe membrii Asociației ”Terra Dacica Aeterna” din Cluj Napoca și pe cei ai Asociației Culturale de Reconstruire Istorică ”Geto – Dacii Ansamensis” din Jibou.
În curtea unei gospodării din ”Satul din deal” dacii și-au ridicat tabăra și au organizat ateliere de olărit, de țesut, de pielărie, de confecționat cămăși din zale și, nu în ultimul rând, de făurit arme. În ringul special amenajat, copiii au ieșit mereu învingători din luptele purtate atât cu dacii, cât și cu gladiatorii romani. În bucătăria dacilor, cei interesați au putut învăța rețete vechi de peste 2000 de ani.
Astfel, publicul festivalului a avut parte de o lecție interactivă de istorie vie despre aspecte din viața civilă și militară din perioada dacilor liberi, populație ce locuia în antichitate și pe teritoriul actual al județului Maramureș.

Consiliul Judeţean Maramureş, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş şi Primăria Ocna Şugatag au organizat duminică, 12 mai 2019, la Hoteni, Festivalul naţional de obiceiuri agrare „Tânjaua Hotenarilor”, ajuns la ediţia a LI-a. Și în acest an, festivalul a fost cuprins în Programul prioritar cultural al Consiliului Județean Maramureș, care a asigurat o finanțare consistentă pentru reușita evenimentului, fapt specificat pe scenă de către primarul comunei Ocna Șugatag, Mihai Ivaszuk.
Ritualul agrar a început la ora 10.00, la casa sărbătoritului –  Vasile Hotea din Hoteni, primul hotenar care a ieșit la arat în această primăvară.  Programul festivalului s-a desfășurat la scena amplasată în aer liber, pe Valea Dărasca, începând cu ora 12.00. La fel ca în fiecare an, sărbătoarea agrară a începutului de primăvară, care se desfășoară anual în a doua duminica a lunii mai a adunat foarte mulți localnici, dar și foarte mulți turiști din țară și din străinătate, dornici să vadă obiceiurile noastre păstrate din bătrâni. Sărbătoritul a fost petrecut cu un alai de feciori cu „tânjele” împodobite, localnicii au îmbrăcat costumele tradiţionale specifice zonei, iar horile nu s-au lăsat așteptate.

Delegația maramureșeană prezentă la Ziua Europei în Luxemburg a uimit europenii prezenți în Place d’Armes cu un program artistic excepțional și standuri cu delicii culinare tipic românești.
    Pe 9 mai, în organizarea reprezentanței Comisiei Europeane, Ambasadei României în Marele Ducat de Luxemburg prin Excelența sa Ambasadorul, Lilian Zamfiroiu și cu aportul Consiliului Județean, Maramureșul a prezentat Europei tradițiile sale, obiceiurile, muzica, dansul, bucătăria autohtonă și meșteșugurile din bătrâni, în cadrul evenimentul “Fete de L’Europe”.
    Recitalul artiștilor Florentina și Petre Giurgi, alături de Ansamblul Folcloric Național “Transilvania” a deschis programul evenimentului european în admirația publicului numeros, care s-a adunat rapid în fața scenei. La finalul primului moment artistic, toți cei prezenți au fost invitați să viziteze standurile Maramureșului, inclusiv pentru a degusta din bunătățile tradiționale românești.