„La început era Cuvântul și Cuvântul era Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viață și viața era lumina oamenilor” (Sfânta Evanghelie după Ioan).
Apoi se pare că Dumnezeu a creat Poetul căruia i-a dăruit și mai mult din lumina Sa („Și din plinătatea Lui, noi toți am luat, și har peste har” – Evanghelia după Ioan), „obligându-l” să-și asume „Împlinirea cuvintelor”, după cum susține poetul Ioan Romeo Roșiianu în volumul cu acest nume (apărut în 2017, la Editura „Grinta” din Cluj-Napoca, în colaborare cu „eCreator” din Baia Mare), un volum bilingv româno-italian (cu traducere și adaptare în limba italiană făcute de Rodica Vinău și Olimpia Danci).

A trebuit să treacă ceva timp ca să constat eleganţa şi profesionalismul de care dă dovadă editorul Ioan Romeo Roşiianu în realizarea antologiilor pe care le girează. În prag de primăvară şi mare sărbătoare, de Duminica Floriilor şi apropierea Învierii Domnului Iisus Hristos ne-a cadorisit cu antologia „Primăvara sentimentelor”, editura „eCreator” Baia Mare, colecţia „Antologica”, aprilie 2021. Este un proiect generos pe care îl va continua imediat cu o altă antologie „Emoţii de vară” şi presupun că şi cu celelalte două anotimpuri care au rămas din anul pandemic 2021!
Ce surprinde de la bun început este lipsa balastului, a cuvintelor fără rost, a CV-urilor pe care unii confraţi doresc să le afişeze cu orice preţ, dacă se poate şi cu o fotografie din tinereţe, de multe ori curriculum vitae ocupând un spaţiu mai mare decât opera sau materialul dat pentru publicare.

    Anotimpul reînvierii și al reîntoarcerii la viață, vine în casa prieteniilor „eCreator” cu o nouă antologie, „Primăvara sentimentelor”, realizată cu profesionalism și dăruire de neobositul călător dinspre suflet înspre suflete, Ioan Romeo Roșiianu.
Omul din el nu a lăsat niciun anotimp să treacă și să petreacă doar viețile oamenilor, le-a dăruit din lumina sufletului său antologii care amprentează trăirea și viața și în care a așternut cuminte și cuminți scrierile mai multor autori, cunoscuți sau aflați indeciși la porțile afirmării.
Începând de la sărbătoarea numită Ionel - cap de primăvară (24 februarie, Dragobetele), se dă startul celor mai înfloritoare sărbători care merită a fi petrecute în ploaie de emoții constructive, urmate de sărbătoarea Floriilor (dată la care scriu această cronică), culminând cu Învierea Domnului Iisus Hristos.
O altă antologie consistentă constituie darul pe care antologatorul îl dedică primăverii și îl dăruiește semenilor săi, în bulgări de lumină și flori primăvăratice, înmănuncheate meșteșugit, cu arta și precizia ceasornicarului.

Mi-amintesc cu nostalgie că în primii ani ai copilăriei bunica Iuliana avea o cărticică cu coperți de piele, de culoare neagră, cu însemnele Bisericii ortodoxe, în care erau multe rugăciuni, inclusiv ”Tatăl nostru” și ”Crezul”, colinde și seară de seară, înainte de culcare ne puneam pe genunchi și ne rugam împreună din această carte. Pentru mine, ea, această cărțulie reprezenta un univers cu totul aparte, aveam grijă de ea și mă uitam la pozele cu sfinții de acolo, eu având 3 – 4 anișori. Cartea stătea sub pernă sau în credenț, la loc de cinste alături de Biblie. Acest sentiment l-am avut când am pus pentru prima dată mâna pe cartea ”Te caut, Doamne, și te simt”, autor prof. dr. Valeria Bilț din Târgu Lăpuș, editura ”eCreator” Baia Mare, colecția ”Ecumenica”. O carte de dimensiuni mici dar atât de valoroasă prin poeziile cuprinse între coperțile ei, prin mesajul profund transmis de autoare. Mai este ceva care te impresionează în această perioadă când trebuie să fim mai buni, smeriți, mai umani, toate fondurile obținute din vânzarea acestei cărți vor fi folosite pentru realizarea picturii interioare la Biserica Ortodoxă ”Înălțarea Domnului” din orașul Tărgu Lăpuș.

Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare organizează Vineri, 23 aprilie 2021, începând cu ora 12.00, un dublu eveniment, în care știința întâlnește cultura pe platforma muzeală: Lansarea versiunii în limba română a spectacolului digital de planetariu ”SISTEMUL SOLAR” și reinterpretarea clasică a evenimentului online HUBBLE de anul trecut, sub titulatura 30+1 Telescopul Spațial Hubble.
Posterul oficial al aniversării – în 2020 – a trei decenii de astronomie spectaculoasă din spațiul cosmic, al unui telescop-satelit care, până în prezent, este cel mai prețios ochi uman ațintit spre cosmos, nu doar merită, ci necesită un demers epic într-un cadru mai restrâns, dar autentic însuflețit de istoria de 30 de ani, plus încă unul, de descoperiri uimitoare realizate de acest telescop spațial a cărui misiune este coordonată de NASA și Agenția Spațială Europeană.

O carte de colecţie, o carte reprezentativă pentru Maramureş, ne propune neobositul etnolog Pamfil Bilţiu şi colaboratoarea şi consoarta lui, Maria Bilţiu. Apărută în condiţii grafice deosebite, se numeşte „Ioan Stan Pătraş şi zestrea sa artistică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, editura „Cetatea Romei”, director dr. Nicoară Mihali (carte-simbol, tocmai bună pentru a putea fi oferită turiştilor care ne trec pragul).
Demersul domnului Pamfil Bilţiu este salutar fiindcă Maramureşul, dacă se identifică cu ceva, se identifică cu porţile maramureşene, bisericile de lemn, folclorul de pe Iza şi Mara şi în mod excepţional cu „Cimitirul vesel” din Săpânţa.
Din Cuvântul de început, numit „Argument” aflăm că: „Lucrarea noastră îşi propune să umple un gol resimţit de multă vreme. Prin ea ne propunem să analizăm şi să tratăm opera meşterului Ioan Stan Pătraş sub toate aspectele ei, pentru a o putea astfel pune în legitimile ei drepturi şi a o aprecia la justa ei valoare, asta şi ca o replică la nu mai puţinele consideraţii eronate şi exagerate, emise în legătură cu ea, cu toate că cercetările noastre sunt îngreunate de dispariţia multor obiective din zestrea sa artistică, odată cu trecerea vremii. Ne gândim la numărul mare de cruci care s-au distrus, la fosta poartă a CAP-ului, cea de la şcoală, precum şi la alte lucrări.”

La Festivalul Internaţional de Satiră şi Umor „Mărul de Aur” Bistriţa, ediţia 2021, cu rezultate notabile s-au prezentat şi epigramiştii maramureşeni Ioan Şiman (preşedintele Cenaclului epigramistic „Spinul” Baia Mare) şi Nicolae Şerban din Tăuţii Măgherăuş.
Juriul format din: Cornel Udrea - preşedinte, Grigore Chitul, Sandu Oltean, Vasile Vajoca, Mirela Grigore, Virgil Raţiu şi Maximilian Menuţ – membri, după deliberare, au hotărât clasamentul final al acestei disputate ediţii de umor şi poante fine: Florin Rotaru (Buzău) – 8,36 puncte; Grigore Chitul (Şanţ/Bistriţa Năsăud) – 8,31 puncte; Gheorghe Bâlici (Chişinău/Republica Moldova) – 8,10 puncte; Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti) – 8,04 puncte; Mihai Moleşag (Tulcea) – 8,04 puncte; Nichi Ursei (Râmnicu Vâlcea) – 7,95 puncte.
Reprezentanţii Maramureşului au obţinut următoarele punctaje: Nicolae Şerban (Tăuţii Măgherăuş) – 6,38 puncte, prof. Ioan Şiman (Baia Mare) – 6,08.
Informaţia ne-a fost oferită de către directorul festivalului, reputatul epigramist bistriţean  Alexandru Câţcăuan.

Îl ştiu de ceva timp pe scriitorul, omul de televiziune şi editorul Ioan Romeo Roşiianu şi pentru mine nu a fost o surpriză faptul că pandemia nu l-a împiedicat să muncească, ba dimpotrivă, l-a făcut să muncească şi mai mult! Cu folos! În sprijinul afirmaţiei mele stau faptele săvârşite de acest om altruist şi profesionist până la perfecţiune.
„Închis” în casă (am pus ghilimelele de rigoare fiindcă este un suflet liber!), munceşte zi şi noapte pentru colegii lui într-ale scrisului iar roadele se văd, acum de Sfintele Paşte! (cred că nici perioada nu a fost aleasă întâmplător!). Au fost deja tipărite următoarele cărţi: Valeria Bilţ - „Te caut, Doamne, şi te simt”, Colecţia „Ecumenica”, cu o prefaţă semnată de  pr. dr. Florin Stan, referințe critice Ioan Romeo Roşiianu, coperta Florin Dochia, tehnoredactare Adalbert Solticzki.

O sută de texte din „Decameronul” lui Giovani Boccacio, în viziunea a 100 de regizori din 100 de țări, sunt interpretate de actorii trupei craiovene de la Teatrul Marin Sorescu.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, toate cele 100 de episoade ale proiectului vor fi reunite într-un spectacol maraton de 25 de ore, ce va avea loc în luna iunie.
„Proiectul face un arc în timp într-un mesaj universal al speranței. Giovani Boccaccio a scris în Decameronul său 100 de povești pentru ca lumea să depășească o epidemie de ciumă. Acum, după 500 de ani, pe timpul pandemiei, Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, într-o încercare similară de reziliență, invită lumea teatrală să se alăture proiectului The Hektomeron, ai cărui parteneri principali sunt Ministrul Culturii și Institutul Cultural Român”, se arată în comunicat.

despre   “Liturghia primăverii”   
de Cornelia Vaida
     
    Debutul poetei Cornelia Vaida vine ca urmare a unei mai vechi bune vestiri, de mărturisire a tuturor revelaţiilor trăite. Poezia ei este aproape magică pe alocuri avȃnd valoarea unor descȃntece, unor incantaţii cu valoare ascunsă de mantră. “Liturghia primăverii” o face cu disperarea cu care Demetra a încercat să-ṣi recupereze fiica (pe Persefona) spre a face loc primăverii, pentru învierea naturii ṣi înţelegerea sacrului prin liturghia învierii, pentru recuperarea infinitului “într-o floare… iubita din vremuri a soarelui treaz”.
    Buna Vestire, de venire a Fiului (copil frumos) de “dincolo de veacul acesta”, este mai mult decȃt o epifanie fiindcă este anterioară “în curgerea fără hodină a timpului” ca mai apoi prin “frumoase trigonometrii / ṣtiute doar de cei iniţiaţi” (probabil masonii), să ne înalţe spre slavă în locuri unde “toţi binecuvȃntaţii pămȃntului” să-ṣi lase “mormintele goale, acoperite de iubiri ascunse / vremelnic” ṣi copilului iubirii (Fiului) să-i spună cu smerenie, sfiiciune ṣi supunere :  “ Bine-ai venit copil frumos “.