Văzut iniţial ca un adevărat act intim, momentul creaţiei a ajuns unul care dă dependenţă acum, se face-n văzul lumii, reţelele sociale fiind cele care preiau suferinţa de altădată a hârtiei, cea despre care se spune mereu că suportă multe, prea multe aş întări.
Spaţiul public literar este realmente bombardat astăzi de părerile unor autointitulaţi lideri de grup, te miri cine emiţând păreri şi dând sfaturi şi îndrumări celor încă neiniţiaţi.
Oricine are câţiva bani în buzunar îşi adună numele pe coperta unei cărţi, tirajele volumelor sunt aproape confidenţiale şi ne trezim faţă-n faţă cu autori obscuri, dar împăunaţi, cu CV-uri pompoase şi premii cu duiumul, obţinute pe la manifestări de gaşcă, în care unii îi gratulează pe alţii, apoi schimbă rolurile între ei.
Ei bine, într-un asemenea context iniţiativa confraţilor Ciprian Chirvasiu, Dan Ioan Marta şi Cornel Octavian Rodeanu sună promiţător, iar naşterea acestei antologii nu face decât să întărească speranţa şi faptul că eu personal investesc cu încredere proiectul la naşterea căruia am luat parte, în data de 3 februarie 2018.

Ședința de îndată a Consiliului Județean Maramureș stabilită pentru joi, 5 septembrie 2019 a început cu un moment frumos și extrem de important pentru administrația din Maramureș, respectiv lansarea volumului ”Arta din România”, o lucrare impresionantă editată de către Academia Română și sprijinită financiar și de către instituția județeană.
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, alături de care s-au aflat vicepreședinții Ioan Doru Dăncuș și George Moldovan, dar și secretarul județului, Aurica Todoran, a subliniat faptul că includerea în cadrul istoriei artei din România a Școlii de Pictură Băimărene reprezintă un punct de cotitură pentru istoria județului Maramureș.
”Pe lângă această instituție extraordinară a României, Academia Română, în partea de debut se vorbeste despre o instituție care este coautoare la acest volum impresionat care va rămâne în istoria țării noastre, respectiv Consiliul Județean Maramureș.

Primăria și Consiliul Local Asuaju de Sus, în colaborare cu instituția Consiliului Județean Maramureș au  organizat,  în intervalul 7 – 8 septembrie 2019, tradiționalul ”Târg al Cepelor”, în cadrul ”Festivalul Interjudețean al Cântecului, Dansului și Portului Popular Codrenesc”, ediția XLIX.
    Programul manifestărilor a debutat încă din seara zilei de sâmbătă când, la ora 20.00, pe scenă a urcat formația Talisman, care a oferit un recital extraordinar tuturor celor prezenți. Cu începere de la ora 23.00, toți cei prezenți au fost invitați să participe la discotecă în aer liber. Acțiunile celei de-a doua zi au început la ora 10.00, cu spectacolul oferit de  formații de amatori din județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la ora 12.00, iar alături de edilul Vasile Boitor s-au aflat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Dragoș Titea, secretarul de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Cosmin Butuza, deputații de Maramureș, Călin Matei și Sorin Bota, vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, subprefectul de Maramureș, Alexandru Cosma, primarul comunei Recea, Octavian Pavel, primarul din Băița de sub Munte, Aurel Dumuța, primarul comunei Ariniș, Gheorghe Mureșan, Dorin Mitre, primarul din Bicaz,  consilierii județeni Liliana Moga și Ioan Buda, dar și fostul consilier județean, Cristian Anghel, Ștefan Mariș, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii ”Liviu Borlan”.

Duminica trecută, onceștenii au îmbrăcat straiele de sărbătoare pentru a marca Ziua Comunei Oncești, respectiv a doua ediție a Zilei Dacilor Liberi. Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Oncești, cu sprijinul financiar și logistic al Consiliului Județean Maramureș.
    Ziua a debutat cu săvârșirea slujbei religioase la Biserica Ortodoxă din comuna Oncești, apoi onceștenii și invitații lor s-au reunit la sfințirea troiței închinate eroilor căzuți în primul și al doilea Război Mondial. După acest moment, onceștenii în costume tradiționale împreună au pornit în căruțe trase de cai și cu multă voie bună, în alai, spre scena din centrul comunei.
    Executivul Consiliului Județean Maramureș a fost reprezentat de vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, care a felicitat administrația comunei Oncești pentru activitatea de până acum și pentru organizarea evenimentului ”Ziua Dacilor Liberi”. Primarului Matei Godja i s-a transmis multă putere de muncă, dorindu-i să continue proiectele și planurile începute pentru dezvoltarea comunei.

Sâmbătă 24 și duminică 25 august 2019, în comuna Săcălășeni a avut loc cea de-a XII-a ediție a Festivalului ”Tradiții Chiorene”. Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Săcălășeni împreună cu Asociația ”Cireșarii din Coruia” și în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
În prima zi a evenimentului, atât comunitatea locală cât și invitații au participat la un festival ecvestru, care s-a desfășurat la baza sportivă din Săcălășeni și s-a încheiat cu un spectacol folcloric oferit de artiști locali de toate vârstele. Pe terenul de fotbal din Coruia au fost organizate meciuri de oină între echipele locale C.S. Dinamic – Coruia, A.S. Voința – Coruia și echipele invitate Școala Gimnazială ”George Coșbuc” – Medieșul Aurit, Școala Gimnazială Remetea Chioarului, A.S. Măgura – Coaș. Activitățile sportive s-au încheiat cu un meci amical de fotbal disputat între echipa gazdelor și echipa musafirilor.
Duminică, sărbătoarea a debutat cu săvârșirea slujbei religioase la Biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Săcălășeni, apoi localnicii și invitații s-au încolonat într-o impresionantă paradă a portului popular.

În perioada 10 – 11 august 2019, Primăria și Consiliul Local Repedea, împreună cu Căminul Cultural Repedea și Asociația Națională a Huțulilor din Ucraina ”Huțulscina”, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș au organizat cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Etnografie și Folclor ”Huțulii”.
Evenimentul a debutat sâmbătă, cu simpozionul internațional ”Etnografia în ținutul huțulilor”, care s-a desfășurat la Pensiunea Roxana din Valea Vișeului. Gazdele simpozionului au fost Vasile Popovici, președinte al Fundației Ucrainenilor Huțuli din România și Maria Papariga, profesor la Școala Gimnazială Valea Vișeului. La această activitate au participat Iaroslava Kaciuc, director general al Muzeului Național de Etnografie din Kolomyia, Olexandr Maslyanyk, redactor șef la revista ”Hrajda”, Paul Romaniuc, profesor doctor în filologie, Dmetro Stefliuk, președintele Asociației Naționale ,,Hutulsina", Ivan Skindiuk, Președintele Consiliului Raional Verxivina, Regiunea Ivano Frankivsk, alături de ale personalități din domeniul culturii, din România și din Ucraina.

Cu bucurie vă semnalăm apariţia antologiei literare „Baia Mare în literatură, memorialistică şi culoare”, antologator prof. Dan V. Achim. Volumul de peste 300 de pagini şi un album cu imagini color la sfârşitul cărţii a fost tipărit la Editura Gutinul Baia Mare de către Fundaţia Culturală „PRO UNIONE”, cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Baia Mare (Bravo primarului Cătălin Cherecheş şi Consiliului Local).
De ce această carte?! Ne spune chiar autorul ei, profesorul de istorie Dan V. Achim: „Doamna Teresia B. Tătaru face o primă selecţie din creaţiile sale şi prin mijlocirea cenaclului literar băimărean, al doamnei Florica Bud, preşedinte, se face apel la implicarea membrilor cu lucrări proprii sau cu recomandări de autori şi texte. Sunt implicat şi eu având o lungă colaborare editorială cu doamna Tătaru şi membrii cenaclului, precum şi contribuţia la realizarea revistei «Pro unione», iniţierea şi realizarea proiectului literar «Paşi împreună» finalizat şi cu deosebita implicare a regretatului critic şi jurnalist Augustin Cozmuţa”.

Finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale constituie o preocupare constantă a Consiliului Județean Maramureș. Prin hotărârea adoptată în luna aprilie 2019 privind repartizarea pe destinații a sumei aprobate din bugetul propriu al județului Maramureș, pe anul 2019 au fost alocați 900.000 de lei pentru finanțarea programelor și acțiunilor cultural-educaționale ale UAT-urilor din județ. Printr-o hotărâre de CJ, adoptată în luna mai 2019, au fost aprobate ”Normele pentru finanțarea proiectelor, programelor și acțiunilor cultural-educaționale ale unităților administrativ-teritoriale din județul Maramureș”.
La Consiliul Județean Maramureș au fost înregistrate mai multe solicitări pentru finanțarea programelor și acțiunilor cultural-educaționale depuse de comunitățile locale, iar în ședința desfășurată în Borșa, în 25 iulie 2019, aleșii județeni au aprobat ca 11 localități maramureșene să fie finanțate cu un total de 345 mii lei din bugetul propriu al județului pentru realizarea unor evenimente cultural-educaționale.

Sâmbătă, 20 iulie și duminică, 21 iulie 2019, Primăria Cupșeni în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș au organizat cea de a III-a ediție a Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra”.
Atmosfera de sărbătoare a debutat sâmbătă, la ora 13.00, cu parada portului popular, care a evidențiat frumusețea costumului tradițional din zonă în cele mai fine detalii, de la piesele vestimentare țesute și cusute cu migală la podoabele care îi oferă individualitate artistică și care a fost purtat cu mândrie atât de localnici, cât și de invitații la eveniment. La deschiderea oficială, Lucia Butcure, primarul comunei Cupșeni a mulțumit Consiliului Județean Maramureș pentru sprijinul acordat în organizarea Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra” 2019.
Dintre consilierii județeni prezenți au luat cuvântul Liliana Moga și Florica Roman, care au felicitat Primăria și Consiliul Local Cupșeni atât pentru eforturile depuse în procesul continuu de dezvoltare al comunei, cât și pentru modul de organizare a celei de a III-a ediții a Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra”.

Pe 24 iunie s-au împlinit 618 ani de la naşterea inventatorului tiparului cu litere mobile din metal, Johann Gutenberg.
Prima presă tipografică, ce folosea litere mobile şi cerneală pe bază de uleiuri, a făcut ca toate cărţile şi informaţiile cuprinse în acestea să devină mult mai accesibile publicului larg. Procedeul inventat de el a fost atât de revoluţionar, încât a rămas nechimbat timp de patru secole.
Biblia lui Gutenberg a fost prima carte din Europa produsă în masă şi a ieşit de sub tipar pe data de 23 februarie 1455. Publicarea sa a marcant evoluţia tehnologică a lumii.

Înainte, doar bogaţii îşi permiteau să aibă cărţi, volumele fiind extrem de scumpe pentru că erau, de fapt, transcrieri făcute de mână.