Primăria Mireşu Mare în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, Consiliul Județean Maramureș și Școala Gimnazială Mireșu Mare, organizează în data de 3.06.2018, a XII-a  ediţie a Festivalului folcloric ”FLORILE SOMEŞULUI”, pentru copii cu vârsta până la 15 ani.
    Festivalul îşi propune păstrarea şi valorificarea  costumului popular tradiţional,  promovarea interpreţilor de muzică populară autentică şi a dansului popular.
        ORGANIZATORI
Consiliul Județean Maramureș
    Primăria - Mireşu Mare,
           Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
           Centrul pentru păstrarea şi valorificarea culturii tradiţionale Maramureş,
Parteneri media : Informația zilei,Graiul Maramureșului , eMM Maramures.

Tradiționala manifestare ”Ziua Bunei Vecinătăți” a avut loc la sfârșitul săptămânii în municipiul Sighetu Marmației. Delegația ucraineană a fost primită cu tradiționala pâine și sare de către prefectul Vasile Moldovan, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, primarul Horia Scubli, prefectul județului Satu Mare, Darius Filip, prefectul județului Suceava, Elena Adomnicăi, prefectul județului Gorj, Adrian Florescu, subprefectul Alexandru Cosma, vicepreședintele Doru Ioan Dăncuș, parlamentari, primari din România și Ucraina, consilieri județeni, reprezentanți ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, reprezentanții serviciilor publice deconcentrate. Delegațiile s-au deplasat la scena amplasată în Parcul Grădina Morii, unde s-a desfășurat un spectacol cultural-artistic cu formații, interpreți și ansambluri folclorice din românești și ucrainene (din județele Maramureș, Satu Mare și regiunea Transcarpatia). Despre semnificația ”Zilei Bunei Vecinătăți” au rostit alocuțiuni prefectul Vasile Moldovan, guvernatorul Ghennadi Moskal, președintele Consiliului Județean Gabriel-Valer Zetea, președintele Consiliului Regional Transcarpatia, Mihai Rivis, ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, diplomatul Gheorghe Anghel, prim-colaborator Ambasada României în Ucraina și primarul Horia Scubli.

Miercuri, 9 mai 2018, cea de-a doua zi a evenimentului „Zilele Maramureșului – Haida, hai în Maramureș” a debutat cu două acțiuni inedite la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. Pentru prima dată, în Baia Mare, în zona Câmpul Tineretului are loc târgul de promovare „Bun de Maramureș”, manifestare care a reunit apicultori, producători tradiționali și meșteri populari din între județul, dar și reprezentanți ai unităților administrativ teritoriale. În fiecare zi, până pe data de 13 mai, în intervalul orar 10:00 – 18:00, participanții vor putea vizita standurile expoziționale pentru a admira și degusta produse autentice maramureșene și pentru a descoperi direct de la producători tainele realizării acestora.
De asemenea, anul acesta fiind unul aniversar atât pentru România, cât și pentru județul Maramureș, cu ocazia organizării celei de-a IV-a ediții a Zilelor Maramureșului a avut loc simpozionul științific „PerpetuuMM – 50 de ani de la înființarea județului Maramureș”, la Secția Pavilionară a Muzeului de Etnografie și Artă Populară.

În fiecare an, în data de 9 mai aniversăm Ziua Europei, dedicată unității și solidarității europene. Data marchează piatra de temelie a Uniunii Europene, ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman, în cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, prin aceasta propunându-se stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiuni. În acest context, la ceas de Centenar și în Anul European al Patrimoniului Cultural, Negreștiul vă invită la următoarele evenimente:

Licăr de stele la Muzeul Țării Oașului, două expoziții de excepție

Miercuri, 9 mai 2018, începând cu ora 14:00, la Galeriile de artă „Dr. Mihai Pop” ale Muzeului Țării Oașului are loc vernisajul expozițiilor Constelații românești tradiționale și Semnele ceriului, evenimentul fiind organizat de Muzeul Țării Oașului, Complexul Astronomic Baia Mare și Asociaţia Millennium și  susţinut de Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş.

În perioada 8 – 13 mai a.c., va avea loc, la Baia Mare, a IV-a ediţie a „Zilelor Maramureşului – Haida, hai în Maramureş”, manifestare organizată de către Consiliul Judeţean Maramureş, în cooperare cu instituţiile de cultură din subordine.
 „Zilele Maramureşului”, eveniment aflat la cea de-a patra ediţie, doreşte să valorifice identitatea culturală a zonei, resursele sale materiale şi spirituale, printr-o serie de acţiuni derulate atât în Baia Mare, cât şi în mai multe localităţi din judeţ. Anul acesta, Consiliul Judeţean Maramureş iniţiază, odată cu acest eveniment, şi o amplă acţiune de promovare a judeţului Maramureş ca destinaţie turistică, sub denumirea „Haida, hai în Maramureş!”. Printre activităţile care vor fi derulate se numără: o conferinţă  dedicată Marii Unirii, la care sunt invitaţi  să  participe academicieni, profesori universitari, istorici (va avea loc la Biblioteca  Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare), un Târg de promovare a zonei – „Bun de Maramureş”, un simpozion internaţional de ceramică la care sunt invitaţi specialişti din ţară şi din străinătate.

În perioada 28 aprilie - 13 mai, 2018, Baia Mare va găzdui prima ediţie a MICAS, Maramures International Ceramic Art Symposium organizat de Asociația Nod si Faimar cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Evenimentul, primul de acest gen din țara noastră, va reuni 15 artişti ceramişti din România şi de peste hotare din ţări precum Spania, Turcia, Letonia, Rusia, Hong Kong şi Anglia.  
Pe parcursul a două săptămâni se vor desfășura ateliere de lucru în Faimar, excursii de documentare în Maramureș, prezentări  de proiecte ale artiștilor invitați, ateliere cu public și o expoziție de ceramică contemporană cu vernisaj: duminică, 13 mai, ora 17:00, la Colonia Pictorilor.

Scoala de Vara “Arlechin”, 15 iunie-15 septembrie 2018. Scoala, in vacanta??? Aceasta ar fi reactia majoritatii. A venit vacanta, trebuie sa ne odihnim, sa dormim tarziu, sa ne jucam (caci suntem copii), sa profitam de timpul liber cat se poate, pentru ca indata vine din nou scoala cea obositoare si stresanta si…si… Pentru multi parinti insa, in vacanta se nasc multe intrebari, aceleasi: ce fac cu copiii, cum sa le gestionez timpul, pentru ca are importanta cum se odihnesc, cat dorm, cum profita de timpul liber.
Oferta este diversa in fiecare vacanta, cursuri gratuite, cu plata, cu profesori, cu bone, gradinite, si…de toate! Ce-si doreste copilul? Ce crede el ca pierde sau castiga in perioada vacantei de vara? O saptamana sau doua nu este greu de gestionat, insa cand e vorba de doua luni, se vede necesitatea unui management serios al timpului, mai ales ca adultii observa cu totii ca „sta prea mult in fata calculatorului”, „s-a ingrasat”, „nu mai are prieteni”, „uita tot ce a invatat peste an la scoala sau la gradinita”.

Începând de joi, 5 aprilie 2018, Academia Română are un nou președinte  în persoana clujeanului Ioan-Aurel Pop, scriitor, istoric și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. După plecarea la cele veșnice a fostului președinte Ionel Valentin Vlad, care era original din Săliștea, județul Maramureș, președinția înaltului for cultural şi ştiinţific a rămas tot în Ardeal, prin voturile obținute de academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul universității din Cluj încă din anul 2012.
Cu 86 de voturi valabil exprimate, la distanță de 30 de voturi de cel de-al doilea clasat, Victor Voicu, președintele Ioan-Aurel Pop are un CV impresionant. Este membru al Academiei Române, director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, specializat pe istoria medievală, instituţii medievale şi paleografie latină. Înainte de a deveni rectorul Universității „Babeș- Bolyai”, în martie 2012, Ioan-Aurel Pop a fost directorul Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) şi directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (2003-2007).

La 30 noiembrie 1224, Regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis Diploma andreană (în latină Andreanum, germană Goldener Freibrief), prin care reconfirma coloniştilor saşi din Transilvania o serie de privilegii, care au fost menţinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876.
În 1486, diploma a fost confirmată de regele Ungariei Matia Corvin pentru toată Universitatea Săsească. Documentul nu s-a păstrat în original, ci numai ca o parte a reconfirmării din 1317 a Diplomei andreiene de către regele Carol Robert de Anjou. Actul în limba latină, pe pergament cu pecete atârnată (unul din cele mai vechi documente istorice din Transilvania), este păstrat la Arhivele Naţionale ale judeţului Sibiu.
Libertăţile asigurate prin acest act se referă la provincia Sibiului şi i-au unit juridic pe saşii aşezaţi aici. Astfel, privilegiile acordate acestei provincii şi locuitorilor acesteia au devenit punctul de plecare al unităţii juridice săseşti, care s-a numit, mai târziu, Pământul Crăiesc (Fundus Regius, Königsboden). Ele au rămas în vigoare 650 de ani şi au dus la o evoluţie care a asigurat timp de 800 de ani supravieţuirea poporului săsesc.

http://www.descopera.ro/istorie/14902289-ziua-in-care-sasii-din-transilvania-au-devenit-privilegiati-pentru-urmatorii-650-de-ani

În urmă cu aproape trei ani simplă discuţie între prieteni a generat apariţia revistei „eCreator”, o publicaţie cu deschidere maximă, în care ţinta principală a fost apropierea între semeni, scopul fiind realizat printr-o serie întreagă de antologii, volume colective sau reviste care-au unit creaţiile scriitorilor din toate colţurile ţării, cei mari fiind puşi alături de debutanţi, cei consacraţi alături de cei care abia acum buchisesc slova şi substratul acesteia.
Un demers temerar şi firesc în acelaşi timp, fiind de notorietate faptul că informaţia culturală circulă greu în forma tipărită, în pofida generozităţii de moment a vremurilor, a oportunităţilor tehnologice.
Aşadar, în nici trei ani de zile „eCreator” a devenit un brand cunoscut şi recunoscut, realizările avute în această perioadă amprentând foarte multe destine literare, schimbând radical cursul altora, descoperind şi debutând aproape 100 de caractere, aproape toţi confirmând şi editorial, ulterior.