În perioada 18-20 decembrie 2017, Complexul Hotelier Seneca, din Baia Mare, a fost gazda unei mulțimi de scriitori, veniți din toate colțurile țării, pentru a participa la o serie de întâlniri literare, conferințe și simpozioane, prezentări de reviste și lansări de carte, toate reunite sub genericul „Ambasadorii Maramureşului”.

În cadrul acestei manifestări, organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş și al Consiliului Municipal Baia Mare, luni, 18 decembrie 2017, în Sala de Conferinţe a Complexului Hotelier Seneca, din Baia Mare, au fost lansate cele două antologii eCreator: „Ambasadorii Maramureşului” (490 de pagini) şi „Baia Mare şi Unirea” (de „numai” 340 de pagini).

„Ambasadorii Maramureşului” şi „Baia Mare şi Unirea” sunt două antologii eCreator lansate pe piaţa literară judeţeană în această săptămână. De asemenea, scriitorii invitaţi de către eCreatorii locului au primit premiile literare aflate la a doua ediţie în acest an. eCreator a devenit în doi ani şi jumătate un reper cultural preţuit în lumea literară.

„Focul viu” al acestui demers este Ioan Romeo Roşiianu. E suficient să spun/ scriu că doar noile apariţii editoriale cuprind aproape 1.000 de pagini de creaţie literară (poezie, proză, teatru, eseu, cronică literară), texte de analiză şi culegeri de folclor excelente, grupate sub sigla „Tradiţii”.

Romanul scriitorului născut la Baia Mare în 1901 şi decedat la Budapesta în 1975 m-a făcut să mă gândesc dacă nu cumva vechea noastră zicală „prima impresie contează” n-ar putea fi reformulată în „ultima impresie contează”.

Acţiunea se desfăşoară pe mai multe  planuri: întoarcerea lui Kertész János după 7ani de prizonierat în Siberia, cu încercarea de readaptare la societatea pe care o găseşte schimbată, relaţiile tensionate cu soţia sa şi evoluţia fiicei sale Ágnes ca medicinistă şi în viaţa ei privată. E interesant de observat că romanul are o desfăşurare care începe cu o plimbare între Ágnes şi Halmi Feri, şi el student la medicină şi se încheie cu aceleaşi două personaje. Între cei doi era o legătură numai de ei ştiută.

Noul număr al revistei eCreator „ Ambasadorii Maramureșului” va fi lansat luni, 18 decembrie 2017, la ora 11 în Sala de conferințe a Complexului hotelier Seneca din Baia Mare. În cele 490 de pagini, cum scrie Ioan Romeo Roșiianu pe pagina sa de FB, veți putea citi : poezie, proză, teatru, eseu, tradiții, critică literară și religie, semnată de peste 60 de autori din toată țara, program susținut de Consiliul județean Maramureș. Tot acum a apărut și numărul din eCreator „ Baia Mare și Unirea” care se va lansa deodată cu „Ambasadorii Maramureșului”, acest al doilea proiect fiind finanțat de Primăria Municipilui Baia Mare. Este un prilej de a aduce în fața cititorului potențele creatoare ale condeierilor contemporani. Evenimentul este foarte important, spunem noi pentru o zonă ca Maramureșul atât de bogată în resurse „spirituale”. Omul care se luptă pentru aceasta este Ioan Romeo Roșiianu, de nestăvilit în pornirile sale de a promova zona aceasta. Dacă – i amintim doar pe scriitorii : Alexandru Ivasiuc, academicienii Augustin Buzura, Nicolae Breban ori Ion Pop, cît și pe mai tinerii: Ioan Groșan, Marian Ilea ori Gheorghe Pârja, creatori maramureșeni contemporani și am spus cîte ceva despre cartea de vizită a Maramureșului.

18 decembrie, ora 16:00 – Vernisajul expoziţiei de fotografie – document etnografic, „Crăciun în Maramureş” în holul Palatului Administrativ organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș;

18 decembrie, ora 17:00 – Spectacol de colinde tradiţionale „Haida ler şi-a lerui Doamne” în Sala Maramureş, din Palatul Administrativ susținut de elevii Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan” Baia Mare;

19 decembrie, ora 14:00 – Lansare numărul de iarnă al revistei Memoria Ethnologica, „Obiceiuri şi tradiţii din Maramureş”, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș în holul Palatului Administrativ;

„Baia Mare şi Unirea” este una din lucrările gândite să pună corect în lumina reflectoarelor realităţii adevăruri mai puţin ştiute, să fie un mesaj dintr-un loc mustind de istorie şi încărcătură emoţională, fapt generator de energii capabile să amprenteze în aceeaşi măsură timpul şi spaţiul contemporan.
E ca o ieşire din real şi ca o intrare în metafizic povestea trecerii marilor înaintaşi printr-o urbe evident împovărată de ani, de la Iancu de Hunedoara-ncoace zicere îndeosebi.
Intrată-n mentalul colectiv ca locul în care s-a născut celebra „Şcoală băimăreană de pictură”, Baia Mare continuă fericit seria manifestărilor care dovedesc faptul că idea de gazdă bună are aplicabilitate şi astăzi.
Acest dulce târg adună energii nebănuite, iar volumul de faţă constituie o certitudine în acest sens, fiind dovada vie a faptului că-n spaţiul lui vieţuiesc şi-şi duc activitatea – în afara pictorilor îndelung evocaţi şi invocaţi! – poeţi, prozatori, dramaturgi, critici, eseişti, etnografi şi etnologi, istorici şi alte categorii de înzestraţi.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității .
În contextul reuniunii, urmare a analizei nominalizărilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, statele părţi în dosar au convins experţii internaţionali ai Comitetului asupra valorii universale de necontestat a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie și a rolului pe care îl au în îmbogățirea tezaurului cultural mondial și a creativității umane.

Realizarea dosarului a presupus efortul unei numeroase echipe de specialişti remarcabili din instituțiile de profil și autorităţile guvernamentale / ministerele de resort din cele patru state partenere.

Pentru că de data aceasta critic ... criticul, numele despre care (se) vorbeşte le-am scris doar cu iniţialele. Există totuşi două excepţii, Romul Munteanu şi Vasile Muste, a căror dezvăluire a întregului nume dă sens celor ce vor apărea scrise ceva mai departe.
„...abordarea unei discuţii despre permanenţele poeziei româneşti nu constituie pentru nimeni o aventură intelectuală aberantă, ci doar o tentativă de regândire a acestor permanenţe din unghiul de vedere al contemporaneităţii”. (Romul Munteanu)
E limpede că din punctul de vedere al contemporanului nostru Ioan Romeo Roşiianu, tentativa de regândire despre care vorbeşte Romul Munteanu se transcrie într-o reuşită. „Punte peste vremuri” este chiar o punte. În prima parte sunt eseuri critice pe care autorul le-a grupat sub numele de „Re(con)stituiri critice” care au apărut acum douăzeci de ani în reviste de prestigiu ca „Tribuna” , „Contemporanul” sau „Cronica”.

Joi, 7 decembrie 2017, la ora 10.30, în cadrul Zilelor revistei Nord Literar, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea va acorda titlul de Cetățean de Onoare al Județului, academicianului Nicolae Alexandru Breban, o personalitate marcantă a Maramureșului.
În laudațio citit de șeful administrației județene în plenul ședinței extraordinare de Consiliu Județean de miercuri, 6 decembrie, s-a arătat că Nicolae Alexandru Breban s-a născut la Baia Mare, la data de 1 februarie 1934, fiind scriitor, romancier, eseist, dramaturg și om de cultură român contemporan, iar din 14 ianuarie 2009 a devenit membru titular al Academiei Române. ”Este fiul lui Vasile Breban, preot român unit (greco-catolic) în comuna Recea, Maramureș și a Olgăi Constanța Esthera Breban, născută Böhmler, care provenea dintr-o familie de comercianți germani. Bunicul său, Nicolae Breban, a fost protopop unit în comuna Cicârlău, unde a zidit o impozantă biserică și a fondat școala confesională română unită”, a arătat președintele Consiliului Județean Maramureș.

La 5 decembrie 1864 Alexandru Ioan Cuza promulgă legea instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar şi erau stabiliţi anii de studiu: învăţământul primar, de patru ani, gratuit şi obligatoriu, cel secundar, de şapte ani şi universitar, de trei ani.
Odată cu unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se trece la implementarea programelor paşoptiste, una dintre direcţii fiind reorganizarea instrucţiunii publice.
La cererea Consiliului Şcolar din Iaşi, Vasile Boerescu alcătuieşte singur un proiect de lege, pe care îl publică în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucţiei publice din România. Susţinut de ministrul cultelor şi instrucţiei, Dimitrie Bolintineanu, proiectul a fost însuşit în decembrie 1863 de Consiliul de miniştri şi trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare. Dezbătut la 11 martie 1864, a fost votat cu majoritate zdrobitoare. Astfel că legea a fost înaintată domnitorului spre sancţionare.