Constantin Brâncuși conduce detașat Topul celor 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, el fiind primul sculptor modern a cărui lucrare, „La Jeune fille sophistiquée”, a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro. Pictorul contemporan Adrian Ghenie este și el în top, datorită lucrării „Nickelodeon”.
Cel mai obiectiv dintre criteriile luate în calcul pentru a stabili valoarea unui artist este acela al valorii publice de adjudecare a operelor de artă, conform istoricului tranzacțional al caselor de licitații românești și internaționale. În baza acestui istoric a fost realizat un top al artiștilor a căror lucrări au fost achiziționate de către colecționari români sau străini.
Potrivit Artmark, în topul valorii adjudecărilor se află lucrări ale maeștrilor români stabiliți în străinătate ori care au creat în străinătate și, oricum, licitate în străinătate.

Istoricul Ion Bulei, profesor de Istoria Modernă a României în cadrul Universității din București, a murit luni, la vârsta de 79 de ani.
Anunțul decesului profesorului și istoricului Ion Bulei a fost făcut de către istoricul Adrian Cioroianu, fostul ambasador delegat permanent al României pe lângă UNESCO.
„Ion Bulei a fost profesorul Universității din București care a făcut din Istoria modernă a românilor o pasiune și o carieră profesională – totul în beneficiul generațiilor de studenți din Facultatea de Istorie (sau de la Centrul românesc din Veneția) care l-au cunoscut, iubit și apreciat. Cărțile sale despre modernitatea românească sunt repere de claritate și erudiție. Un om elegant și discret, cu un cuceritor simț al umorului, un coleg desăvârșit – a fost, până în această dimineață (1941-2020). Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris Adrian Cioroianu pe pagina sa de Facebook.

Ion Bulei s-a născut la 30 martie 1941, în Comarnic, judeţul Prahova, și a urmat între 1955-1959 cursurile Liceului George Enescu din Sinaia.

Celebrul muzician Nicolae Voiculeț, promotor al culturii române și candidat pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la alegerile parlamentare pentru Senat, îi invită pe bucureșteni duminică, ora 12:30, în fața Mănăstirii Stavropoleos din Centrul Vechi (str. Stavropoleos, nr. 4), la un eveniment cultural, în cadrul unui protest inedit față de situația actuală din țară.
La evenimentul desfășurat de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil, artistul, alături de membri ai orchestrei sale, va interpreta cântece patriotice și teme muzicale consacrate din folclorul românesc, iar la final va intona Imnul Național al României „Deșteaptă-te române”.

                  Un anotimp fecund, vara pătrunde spiritul creației literare, înfrumusețând cel mai mult sufletele oamenilor, îmbogățind spiritul cu cele mai frumoase sentimente, iar cel mai nobil se dovedește de fiecare dată a fi iubirea. Din ea ne naștem, în ea ființăm, iar ea ne acordă nemurirea. Ca o extensie a primăverii, vara ne dă înfloriri de zâmbet, senin în ochi și rodiri de suflet. O parte a roadelor înfloririi se află  într-o nouă antologie, „Vara sentimentelor”, apărută la Editura „eCreator”, din Baia Mare, în care omul care se jertfește pe altarul prieteniei, Romeo Ioan Roșiianu a dat formă și culoare creațiilor a 56 de autori de poezie și proză, oferind cu generozitate din preaplinul frumosului. Autori renumiți sau aflați la început de drum au primit provocarea soarelui torid al facerii și prefacerii în scris, deși totul stă sub semnul nefast al vremurilor tulburi în care ne aflăm. Provocarea capătă proporții hiperbolice în situația în care apăsați de talpa nenorocului, sufletul se strânge în carapacea lui și nu mai poate ieși...

(Iuliana Paşca – „Reflectările unei molecule / Riflessioni di una molecola / Reflections of a molecule”, Ed. eCreator, 2020)

             În afara universului omologat, avem predestinare şi îndeosebi acolo ne aflăm. Suntem liberi la universurile proprii. Devine posibilă şi teribilă alcătuirea dintre eul şi eul care sughit unul după acelaşi. Cea mai tare este tentaţia moleculei indigo, în care dospim fiinţa pentru a deveni cât mai fiinţă, şi mai fiinţă.
             În dorinţa de a se uni cu ea-metafora, Iuliana Paşca se rostogoleşte şi face tumbe într-o arenă a necunoscutului, optând pentru infinetizimal şi dezvoltând energii nebănuite pentru o contracţie suficientă, energizantă, putând fi considerată chiar dezamorfică. „Reflectările unei molecule / Riflessioni di una molecola / Reflections of a molecule” sunt despre substanţă, mai puţin despre forme. În fond, pe cine ar mai interesa formele azi, când e plin de forme, se nasc forme la tot pasul, de când cu impimantele 3D... Substanţa, asta a devenit problema, unde e substanţa...

 La 18 octombrie, 1599 a avut loc bătălia de la Şelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory, întregul teritoriu al Transilvaniei intră în stapânirea lui Mihai Viteazul.
Un rol important în bătălia de la Şelimbăr l-a avut haiducul sârb Baba Novac, care niciodată nu s-a lasăt impresionat de superioritatea numerică a duşmanului.
Haiducul sarb nu mai suporta tratativele episcopului Malaspina, sol al lui Andrei Bathory si ataca prin surprindere. In cele trei momente hotaratoare de la Selimbar, mana dreapta a domnitorului a fost Baba Novac. Aflat in linia intai, s-a batut si a invins toti capitanii de oaste ai armatei ungurilor. Stefan Lazar, Peter Huszar, Stefan Csaki, Moise Szekely si Gaspar Kornis sunt umiliti de batranul de peste 80 de ani.
Armurile invinsilor sunt depuse personal de Novac la picioarele lui Mihai Viteazul. In anul 1600, timis de Mihai in Banat, Baba iese victorios intr-o serie de lupte.

Potrivit deciziei anunțate de Comitetul Nobel, poeta americană Louise Glück este laureata premiului Nobel pentru Literatură 2020.
Louise Glück primește prestigiosul premiu ca o recompensă „pentru vocea ei poetică inconfundabilă, care, cu o frumusețe austeră, face existența individuală universală”, potrivit deciziei anunțate.
Louise Glück a debutat în 1968 cu „Firstborn” (Primul născut) și a fost rapid aclamată drept unul dintre cei mai proeminenți poeți din literatura contemporană americană.
Născută în 1943 la New York, poeta americană Louise Glück locuiește în prezent în Cambridge, Massachusetts. Este și profesoară de engleză la Universitatea Yale, New Haven, Connecticut.
Premiul Nobel pentru Literatură este încununarea altor distincții de prestigiu, precum Premiul Pulitzer (1993) și Premiul Național al Cărții (2014).
Louise Glück a publicat douăsprezece colecții de poezie și câteva volume de eseuri despre poezie.

La 6 octombrie 1902 s-a născut Petre Ţuţea, eseist, filosof, economist, om politic şi membru al Mişcării Legionare. A fost supranumit un Socrate român datorită preocupărilor filosofice şi rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza persecuţiei a publicat foarte puţin înainte de 1989, însă imediat după prăbuşirea regimului comunist scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate.(d. 1991).
Născut în familia unui preot, a studiat la Liceul ”Neagoe Basarab” din Cîmpulung-Muscel şi la Liceul ”George Bariţiu” din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, ”Magna cum laude” (1929).

În perioada mai – septembrie 2020 la Muzeul Olteniei din Craiova (secția Istorie-Arheologie) a fost deschisă expoziţia temporară intitulată „Scuturile din Dacia”. La organizarea expoziției au participat nu mai puțin de 18 instituții muzeale, inclusiv Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare.
În cadrul expoziției au fost prezentate în condiții optime, câteva zeci de piese, scuturi, descoperite în perimetrul fostei Dacii. Anvergura națională a fost dată și de numărul mare de muzee care au contribuit cu piese la întregirea acestui ansamblu. Cele mai multe dintre obiecte au aparținut, cum era și firesc, epocii romane, însă nu au lipsit piese de scuturi celtice, dacice și vandale. Un număr semnificativ de obiecte se datează în epoca romană târzie, fijnd în dotarea armatei romane din această vreme sau aparținând unor războinici de neam germanic. Odată cu obiectele originale etalate, au fost expuse și reconstituiri dintre cele mai fidele, care, însoțite de explicațiile necesare, au făcut din expoziția „Scuturile din Dacia”, un obiectiv demn de vizitat din cadrul Muzeului Olteniei Craiova.

Cu siguranță o lume locuită, cel puțin temporar,  de artiști e o lume mai frumoasa!
    Așa a fost si va fi întotdeauna, cât va exista omenirea pe planeta Pământ.
    De ani buni orașul Alexandria găzduiește la începutul lunii august un festival, ”Ideo Ideis” la care participă artiști tineri, de regulă actori, dar și artiști consacrați.
    Anul acesta, în premieră, orașul a fost beneficiarul prezenței unor artiști plastici  invitați în cadrul festivalului sa realizeze pictură murală (pe ziduri) în mai multe locuri din oraș.
    De Wanda mi-a spus domnul Tudor Șerbănescu, artistul nostru plastic, care mi-a sugerat să scriu despre acest eveniment inedit, aceasta cu atât mai mult cât chiar domnia sa ar fi vrut să implice elevi să facă acest lucru, sub a sa supraveghere.