Alfabetul latin. Cum a apărut cel mai folosit sistem de scriere din lume?

Scris de Ioana Matei. Posted in Cultura


Alfabetul latin, numit și alfabetul roman, este cel mai folosit sistem de scriere alfabetică din lume, fiind scrierea standard a limbii engleze și a majorității limbilor europene.
Inspirat din alfabetul etruscilor cândva în jurul anului 600 î.e.n., alfabetul latin poate fi identificat prin scrierile etruscilor, grecilor și fenicienilor până la alfabetul semitic de nord folosit în Siria și Palestina în jur de 1100 î.e.n. Cele mai vechi inscripții în alfabetul latin apar pe Fibula din Praeneste, o fibulă care datează din secolul VII î.e.n. și care arată „MANIOS MED FHEFHAKED NUMASIOI” (în latina clasică: Manius me fecit Numerio) ceea ce înseamnă „Manius m-a făcut pentru Numerius”.
O altă inscripție, datată aproximativ în aceeași perioadă, este situată pe o coloană de la Forumul Roman, iar inscripția Duenos de pe o vază găsită în apropiere de Dealul Quirinal din Roma datează probabil din secolul VI î.e.n.

„Vassa Jeleznova” la TEATRUL MIC

Scris de Liliana Popa. Posted in Cultura


M-am întors din vortexul devenit universul familiei Jeleznovilor, dintr-un alt veac, dintr-o Rusie a lui Maxim Gorki  
Punerea în scenă a spectacolului cu piesa „Vassa Jeleznova”
pare o litografie a societății rusești de la mijlocul sec. XIX, în care vanitatea, viciile și desfrâul moral sînt la ordinea zilei.
Regizorul, asemenea unui roentgen scanează și scoate la iveală metehne, concluzii și axiome firești.

„Familia Jeleznov” după Maxim Gorki, montat de Gelu Colceag la Teatrul Mic, este un spectacol care spune o poveste veche parcă dintotdeauna, dar mereu şi mereu reinterpretată şi acordată la un acut timp prezent.

Cum se zice “La mulți ani! De Anul Nou” în limbile europene

Scris de Al. Florin Țene. Posted in Cultura


    1-În limba engleză: Happy Birthday! New Year's Eve.
    2-În limba albaneză: Gëzuar ditëlindjen! Pragu i vitit te ri.
    3-Îm limba bozniacă: Sretan rođendan! Novogodišnje veče.
    4-În limba bulgară: Честит Рожден ден! Навечерието на Нова Година.
    5-În limba catalană: Feliç aniversari! Cap d'any.
    6-În limba cehă: Všechno nejlepší k narozeninám! Nový Rok.
    7-În limba Corsicană:    Felice Anniversariu! Capu d'annu.
    8-În limba croată: Sretan rođendan! Stara Godina.
    9-În limba daneză: Tillykke med fødselsdagen! Nytårsaften.
    10-În limba estonă: Palju õnne sünnipäevaks! Vanaaasta õhtu.
    11-În limba filandeză : Hyvää syntymäpäivää! Uudenvuodenaatto.

Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. ”A făcut şi el un pact cu diavolul”

Scris de DN. Posted in Cultura


 La 13 decembrie 1983, a încetat din viaţă poetul Nichita Stănescu, membru post-mortem al Academiei Române, unul dintre cei mai importanţi poeţi români.
A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură: „O viziune a sentimentelor”, „Necuvintele”, „Epica magna” (n. 31 martie 1933).
Spre deosebire de majoritatea scriitorilor, care nu au fost prea bogaţi, Nichita Stănescu era răsplătit regeşte pentru contribuţiile lui literare şi naţionale. Era unul dintre favoriţii regimului ceauşist, dar sumele enorme pe care le primea erau mereu cheltuite pentru prieteni, erau investite în petreceri inundate de alcool.
Nichita Stănescu cheltuia în jur de 10.000 de lei, într-o vreme în care salariul mediu era de 1.000 de lei. Pentru un post onorific la “România literară”, Nichita câştiga circa 5.000 de lei. Restul banilor veneau din drepturile de autor. Deşi cheltuitor peste măsură, Nichita Stănescu îşi contabiliza atât chefurile cât şi împrumuturile pe care le făcea altor scriitori. Avea un carneţel în care trecea toate cheltuielile, inclusiv “datornicii”.

Amprenta condeiului pe albul hârtiei (Mărturii Maramureșene)

Scris de Ionica Bandrabur. Posted in Cultura


    ,,Patriotismul nu este ( un ) moft, patriotismul este (o) necesitate" spune Radu Botiș în motto-ul de pe coperta revistei Mărturii Maramureșene, An lll, Nr.8-9, toamnă-iarnă 2021, revistă de cultură tradiție și atitudine civică. Aș adăuga la acest motto și cuvântul ,,datorie", având în vedere jertfa  strămoșilor noștri care au plătit cu sângele lor în lupta pentru libertate, libertate pe care puțini dintre noi știu să o aprecieze și cui se datorează. Astăzi avem o libertate inviolabilă; libertatea de exprimare prin viu grai și scris, libertatea la opinie, la gândire și creare, libertatea de a crede în Creator și diverse forme ale cultului religios etc...
    Tot pe prima pagina a revistei, se află o fotografie în decor autumnal din Baia Mare, cu o impozantă statuie care reprezintă pe marele politician George Pop de Băsești, născut la 1 august 1835 în comuna Băsești, județul Maramureș și decedat la 23 februarie 1919.
,,În 1872, George Pop a fost ales deputat în Parlamentului Ungariei din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care l-a reprezentat până în 1881. A reprezentat pentru 9 ani interesele burgheziei românești din Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și Ungaria într-un singur partid național.

Ispita sovietică de la Bruxelles vrea să interzică Crăciunul și numele creștine. Are origini leniniste germane!

Scris de Ionuț Țene. Posted in Cultura


Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în preajma Crăciunului, la Bruxelles, privind propunerea unui ghid de așa-zise bune practici nu are legătură, de fapt cu incluziunea, ci doar cu cenzura de tip comunist și gândirea limitată de extremă stângă. O serie de funcționari de la Comisia Europeană par că se plictisesc pe banii noștri și propun tot felul de soluții ieftine de limbaj, de standardizare a acestuia prin eliminarea unor denumiri istorice: Crăciun și a numelor creștine, Ioan și Maria pentru a lovi în identitatea creștină a continentului. E de remarcat că, imediat, în sfârșit, europarlamentarii noștri au reacționat imediat. Deputatul PNL Ben-Oni Ardelean denunță „uniformismul de tip nivelator” și „comunismul neomaxist” de la vârful Uniunii Europene, care impune o corectitudine politică sumbră. Deputatul face trimitere la un document intern al Comisiei Europene în care angajaților li se transmite să nu facă referiri la perioada Crăciunului și să nu folosească nume cu rezonanță creștină, precum Maria sau Ioan. “Nu vă referiți la perioada Crăciunului și nu folosiți nume creștine precum Maria sau Ioan, pentru a evita rănirea sentimentelor unora” – așa sună indicațiile absurde ale unui document intern al Comisiei Europene. Același document interzice utilizarea adresărilor cu „domnișoară sau doamnă”, folosirea unor termeni precum „lucrători sau polițiști”, iar formularea clasică „doamnelor și domnilor”, trebuie înlocuită cu „stimați colegi”.

Ziua Naţională sărbătorită la Mireşu Mare

Scris de Gelu Dragoş. Posted in Cultura


Înainte cu câteva zile de debutul lunii decembrie, preşcolarii şi elevii Școlii Gimnaziale din Mireşu Mare au desfășurat activități dedicate zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, pe toată raza comunei: la şcolile din Mireşu Mare, Lucăceşti, Tulghieş precum şi la grădiniţele din Iadăra, Remeţi pe Someş, Dăneştii Chioarului.
„Unirea a fost un deziderat  la care şi-au adus contribuţia activ şi locuitori ai comunei noastre. Această ideologie a Unirii a fost însuşită şi promovată intens de elitele intelectuale ale vremii. Istoria românilor este marcată, periodic de ideea de unire, mereu dorită, la nivel cultural, politic sau strict declarativ”i-a informat pe elevi prof. de istorie Rodica Prună.
 Pentru a celebra Ziua Națională a României, au fost pregătite momente artistice, expoziţii, cântecele și poeziile patriotice au răsunat în școală iar copiii au fost îmbrăcaţi în costume populare.
La Monumentul Eroilor din centrul comunei, oficialităţile locului, ing. Ioan Mătieş, primar, Gheorghe Tînc, viceprimar, prof. Corina Drăgan, director, prof. Dorel Merciu, viitorul director al şcolii, au depus coroane de flori şi au vorbit despre semnificaţia acestei zile.

A plecat între stele, poetul Dumitru Fânăţeanu

Scris de Gelu DRAGOȘ. Posted in Cultura


S-a născut în 28 iunie 1944, la Tăuţii de Sus. Din 1963, a fost corist, cântăreţ şi solist vocal la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Din 1974, a fost instructor-metodist la Casa de cultură din Baia Sprie. Între 1983 şi 2001, inspector judeţean pentru Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor. Apoi, până în 2008, s-a întors ca director la Casa de cultură din Baia Sprie. Este cunoscut ca un poet prolific (după Revoluţie, a publicat 11 volume de poezie), fiind premiat pentru „Necuprinsele azururi” la Cărţile anului 2013. A fost membru activ al Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare.
Rămânem cu bunătatea lui provincială, rămânem cu eleganţa lui în cuvânt şi modul de a se purta în cultura maramureşeană şi cu ceilalţi colegi, rămânem cu aceste cuvinte spuse din inimă, într-o poezie de-a Domniei sale: "Doamne, ce sunt eu, Omul/dacă nu, un biet muritor/în care zădărniciile-s-au cuibărit, mistuindu-mă".

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Pomenire târzie pentru Constantin (Tică) Ardeleanu

Scris de Ică Sălișteanu. Posted in Cultura


Toamna care acum mai bine de 72 de ani încuvinţase să găzduiască clipa de început a lui Constantin (Tică) Ardeleanu, acum nici măcar nu l-a mai amăgit ṣi a făcut pact cu nefiinţa ṣi s-a hotărȃt să fie ultima pentru uriaṣul om ṣi scriitor care a fost Constantin Ardeleanu.
    A făcut-o nemilos, cu răutate chiar, fiindcă n-a mai vrut să fie urmată de alta ṣi s-a oprit din numărătoare la 72.
    Făcȃnd-o, pentru mine, a suprimat esenţa zilelor de marţi (cȃnd ne întȃlneam) pe care a pustiit-o de prezenţa (ṣi exuberanţa cu umor devastator) lui Tică, ṣi de atunci ceasornicul cu care măsuram prietenia a devenit un instrument aberant care nu indică decȃt o viaţă lepădată prea devreme.
    Pentru mine personal, trecerea în lumea de dincolo a uriaṣului prieten care mi-a fost Tică (Constantin) Ardeleanu, nu înseamnă doar doliu, ci chiar împuţinarea mea ca om.

„Școala băimăreană de poezie” s-a născut în... Roșiorii de Vede

Scris de Ioan Romeo Roșiianu. Posted in Cultura


Când zici Baia Mare, nemijlocit spui Maramureș!
Când zici Baia Mare, nemijlocit spui „Școala băimăreană de pictură”!
Ei bine, ca unul ce s-a stabilit aici definitiv în anul 1997 – deși am flirtat cu locul încă de prin 1992 – 1993, când am și lucrat la Cotodianul „Clipa” făcut de Radu G. Țeposu - în deplină cunoștință de cauză vă spun că, adeseori, oamenii simpli și autoritățile își coafează memoria cotidiană numai vorbind despre acești merituoși înaintași.
Pentru mine demersul lor de haită a fost, este și va fi unul sărac cu duhul și chiar jignitor.
Baia Mare ARE, A AVUT și VA AVEA și în continuare și altfel de artiști!
Cea mai bună dovadă a faptului că doar se împăunează cu vorbe goale este că Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” NU DEȚINE DECÂT puțin peste 250 de lucrări semnate de 90 de artiști plastici care-au activat în celebra școală, din anul 1896 și până-n prezent!

Copyright © NecenzuratMM.ro 2009-2024