Este lucru știut că un popor rămâne în istorie, deci în memoria urmașilor, în primul rând prin cultura sa spiritual-materială: mitologie, credință sistematizată, poezie, filosofie, cronici, legislație, idei științifice, îndiguiri, sisteme de irigație, temple, obeliscuri, piramide, realizări tehnologice (schițe cu mașini zburătoare, hărți și calendare senzaționale, obiecte confecționate din metale pure sau din aliaje extrem de dure, aparate pentru socotit etc.).
    Iată motivul pentru care în orice istorie onestă se vorbește de marile bazine culturale ale lumii antice (traco-geții, egiptenii, mesopotamienii, indienii, chinezii, greco-romanii), care sub diferite forme și pe diverse canale ne influențează/marchează pozitiv și pe noi, oamenii secolului 21, pe când despre etrusci se presupune (nu există dovezi certe!) că au influențat limba și cultura italicilor, la fel cum, ne asigură antropologul italian Sergi, la baza rasei și culturii mediteraneene stau patru mari ramuri: iberii în Spania, ligurii în Franța și Italia, pelasgii în Grecia și Asia Mică, libienii pe coasta de nord a Africii și pe valea Nilului. Însă, precizează gânditorul Petre P. Negulescu în tratatul Geneza formelor culturii (Editura Minerva, BPT, București, 1993), „Punctul de vedere al antropologului italian a fost și este foarte discutat”.

Draco, incorect numit „lupul dacic”, era stindardul de luptă al dacilor și traco-dacilor de la sud de Dunăre. Totuși, draco nu a fost o invenție a dacilor, stindardul având origini asiatice.
Inițial, draco era doar un simplu băț cu fâșii de piele sau material colorat înfipte în vârf.
Astfel, arcașii vedeau în ce direcție și cu ce intensitate sufla vântul, iar apoi știau ce fel de săgeți și de la ce distanță să le lanseze.
În timp, bățul a început să fie decorat cu un cap de animal și a ajuns pe teritoriile dacilor cel mai probabil de sarmați, un grup de triburi nomade.

Anul 2020 a fost puternic influențat de criza sanitară cauzată de virusul COVID-19: bibliotecile au eliberat 20,6 milioane volume, cu 12,7 milioane mai puțin față de 2019, iar numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost de aproximativ 7,9 milioane, față de 18,2 milioane anul precedent.
Instituţiile şi companiile de spectacole și concerte au susţinut în țară 10 mii reprezentaţii, urmărite de 1,5 milioane spectatori, față de 26,4 mii reprezentații, urmărite de 8,1 milioane spectatori, în anul 2019, mai arată Institutl Național de Statistică.
Reţeaua bibliotecilor care au funcţionat în anul 2020 a fost formată dintr-un număr de 8829 biblioteci (unităţi administrative), mai puțin cu 393 unități față de anul 2019. Bibliotecile au pus la dispoziţia publicului, în anul 2020, circa 158 milioane volume, cu 2,5 milioane mai puține față de 2019.

Se întâmplă, oameni buni! S-a deschis Ediția a IV-a a Taberei Internaționale de Pictură în Aer Liber de la Nenciulești 2021, care se derulează în perioada 5-11 iunie 2021!
Participă: VAHIT AKAN -Turcia, JOSEPH NOCE- Franța, GHEORGHI DIM. GHEORGHIEV-Bulgaria, LAURA CULCEA -România, DANA HARA-România, RAREȘ KERECHEȘ -România, RADU GOIA -România, TUDOR ȘERBĂNESCU -România, REGINA BACHINSKA -Ucraina, DIMA RAAD -Liban
Festivitatea de deschidere a avut loc la Centrul de Cultură din comuna Nenciulești cu participarea doamnei primar și a altor oficialități teleormănene, între care domnul vicepreședinte al Consiliului Județean, care entuziasmat de organizarea unui eveniment cultural cu participarea internațională a artiștilor, a promis susținere în continuarea și perpetuarea organizării Taberei, cât și a Muzeului lucrărilor Taberei, ce se dorește a fi înființat ca muzeu unic în țară.

Ministerul Culturii împreună cu Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Prefectura Dolj, Direcția de Sănătate Publică Dolj și Primăria Municipiului Craiova organizează în perioada 28 mai - 01 iunie 2021 Maratonul vaccinării. Centrul de vaccinare va funcționa chiar în foaierul teatrului, în intervalul orar 10:00-24:00, iar tipul vaccinului este Pfizer-BioNTech. Rapelul se va putea face tot în incinta Teatrului Național Craiova, în perioada 18-22 iunie. Vaccinarea se face fără programare, doar prin prezentarea cărții de identitate.
Teatrul Național „Marin Sorescu” se alătură instituțiilor de prestigiu care participă deja la efortul generalizat de combatere a pandemiei de coronavirus. Artiștii a căror activitate a fost printre cele mai lovite de acest nefericit eveniment mondial, pun la dispoziție sediul lor pentru ca tot mai mulți oameni, care înțeleg rațiunea momentului, să poată găzdui pe durata a cinci zile o acțiune de vaccinare de amploare.

Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare organizează Vineri, 23 aprilie 2021, începând cu ora 12.00, un dublu eveniment, în care știința întâlnește cultura pe platforma muzeală: Lansarea versiunii în limba română a spectacolului digital de planetariu ”SISTEMUL SOLAR” și reinterpretarea clasică a evenimentului online HUBBLE de anul trecut, sub titulatura 30+1 Telescopul Spațial Hubble.
Posterul oficial al aniversării – în 2020 – a trei decenii de astronomie spectaculoasă din spațiul cosmic, al unui telescop-satelit care, până în prezent, este cel mai prețios ochi uman ațintit spre cosmos, nu doar merită, ci necesită un demers epic într-un cadru mai restrâns, dar autentic însuflețit de istoria de 30 de ani, plus încă unul, de descoperiri uimitoare realizate de acest telescop spațial a cărui misiune este coordonată de NASA și Agenția Spațială Europeană.

La Festivalul Internaţional de Satiră şi Umor „Mărul de Aur” Bistriţa, ediţia 2021, cu rezultate notabile s-au prezentat şi epigramiştii maramureşeni Ioan Şiman (preşedintele Cenaclului epigramistic „Spinul” Baia Mare) şi Nicolae Şerban din Tăuţii Măgherăuş.
Juriul format din: Cornel Udrea - preşedinte, Grigore Chitul, Sandu Oltean, Vasile Vajoca, Mirela Grigore, Virgil Raţiu şi Maximilian Menuţ – membri, după deliberare, au hotărât clasamentul final al acestei disputate ediţii de umor şi poante fine: Florin Rotaru (Buzău) – 8,36 puncte; Grigore Chitul (Şanţ/Bistriţa Năsăud) – 8,31 puncte; Gheorghe Bâlici (Chişinău/Republica Moldova) – 8,10 puncte; Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti) – 8,04 puncte; Mihai Moleşag (Tulcea) – 8,04 puncte; Nichi Ursei (Râmnicu Vâlcea) – 7,95 puncte.
Reprezentanţii Maramureşului au obţinut următoarele punctaje: Nicolae Şerban (Tăuţii Măgherăuş) – 6,38 puncte, prof. Ioan Şiman (Baia Mare) – 6,08.
Informaţia ne-a fost oferită de către directorul festivalului, reputatul epigramist bistriţean  Alexandru Câţcăuan.

Îl ştiu de ceva timp pe scriitorul, omul de televiziune şi editorul Ioan Romeo Roşiianu şi pentru mine nu a fost o surpriză faptul că pandemia nu l-a împiedicat să muncească, ba dimpotrivă, l-a făcut să muncească şi mai mult! Cu folos! În sprijinul afirmaţiei mele stau faptele săvârşite de acest om altruist şi profesionist până la perfecţiune.
„Închis” în casă (am pus ghilimelele de rigoare fiindcă este un suflet liber!), munceşte zi şi noapte pentru colegii lui într-ale scrisului iar roadele se văd, acum de Sfintele Paşte! (cred că nici perioada nu a fost aleasă întâmplător!). Au fost deja tipărite următoarele cărţi: Valeria Bilţ - „Te caut, Doamne, şi te simt”, Colecţia „Ecumenica”, cu o prefaţă semnată de  pr. dr. Florin Stan, referințe critice Ioan Romeo Roşiianu, coperta Florin Dochia, tehnoredactare Adalbert Solticzki.

O sută de texte din „Decameronul” lui Giovani Boccacio, în viziunea a 100 de regizori din 100 de țări, sunt interpretate de actorii trupei craiovene de la Teatrul Marin Sorescu.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, toate cele 100 de episoade ale proiectului vor fi reunite într-un spectacol maraton de 25 de ore, ce va avea loc în luna iunie.
„Proiectul face un arc în timp într-un mesaj universal al speranței. Giovani Boccaccio a scris în Decameronul său 100 de povești pentru ca lumea să depășească o epidemie de ciumă. Acum, după 500 de ani, pe timpul pandemiei, Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, într-o încercare similară de reziliență, invită lumea teatrală să se alăture proiectului The Hektomeron, ai cărui parteneri principali sunt Ministrul Culturii și Institutul Cultural Român”, se arată în comunicat.

despre   “Liturghia primăverii”   
de Cornelia Vaida
     
    Debutul poetei Cornelia Vaida vine ca urmare a unei mai vechi bune vestiri, de mărturisire a tuturor revelaţiilor trăite. Poezia ei este aproape magică pe alocuri avȃnd valoarea unor descȃntece, unor incantaţii cu valoare ascunsă de mantră. “Liturghia primăverii” o face cu disperarea cu care Demetra a încercat să-ṣi recupereze fiica (pe Persefona) spre a face loc primăverii, pentru învierea naturii ṣi înţelegerea sacrului prin liturghia învierii, pentru recuperarea infinitului “într-o floare… iubita din vremuri a soarelui treaz”.
    Buna Vestire, de venire a Fiului (copil frumos) de “dincolo de veacul acesta”, este mai mult decȃt o epifanie fiindcă este anterioară “în curgerea fără hodină a timpului” ca mai apoi prin “frumoase trigonometrii / ṣtiute doar de cei iniţiaţi” (probabil masonii), să ne înalţe spre slavă în locuri unde “toţi binecuvȃntaţii pămȃntului” să-ṣi lase “mormintele goale, acoperite de iubiri ascunse / vremelnic” ṣi copilului iubirii (Fiului) să-i spună cu smerenie, sfiiciune ṣi supunere :  “ Bine-ai venit copil frumos “.