,,Patriotismul nu este ( un ) moft, patriotismul este (o) necesitate" spune Radu Botiș în motto-ul de pe coperta revistei Mărturii Maramureșene, An lll, Nr.8-9, toamnă-iarnă 2021, revistă de cultură tradiție și atitudine civică. Aș adăuga la acest motto și cuvântul ,,datorie", având în vedere jertfa  strămoșilor noștri care au plătit cu sângele lor în lupta pentru libertate, libertate pe care puțini dintre noi știu să o aprecieze și cui se datorează. Astăzi avem o libertate inviolabilă; libertatea de exprimare prin viu grai și scris, libertatea la opinie, la gândire și creare, libertatea de a crede în Creator și diverse forme ale cultului religios etc...
    Tot pe prima pagina a revistei, se află o fotografie în decor autumnal din Baia Mare, cu o impozantă statuie care reprezintă pe marele politician George Pop de Băsești, născut la 1 august 1835 în comuna Băsești, județul Maramureș și decedat la 23 februarie 1919.
,,În 1872, George Pop a fost ales deputat în Parlamentului Ungariei din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care l-a reprezentat până în 1881. A reprezentat pentru 9 ani interesele burgheziei românești din Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și Ungaria într-un singur partid național.

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în preajma Crăciunului, la Bruxelles, privind propunerea unui ghid de așa-zise bune practici nu are legătură, de fapt cu incluziunea, ci doar cu cenzura de tip comunist și gândirea limitată de extremă stângă. O serie de funcționari de la Comisia Europeană par că se plictisesc pe banii noștri și propun tot felul de soluții ieftine de limbaj, de standardizare a acestuia prin eliminarea unor denumiri istorice: Crăciun și a numelor creștine, Ioan și Maria pentru a lovi în identitatea creștină a continentului. E de remarcat că, imediat, în sfârșit, europarlamentarii noștri au reacționat imediat. Deputatul PNL Ben-Oni Ardelean denunță „uniformismul de tip nivelator” și „comunismul neomaxist” de la vârful Uniunii Europene, care impune o corectitudine politică sumbră. Deputatul face trimitere la un document intern al Comisiei Europene în care angajaților li se transmite să nu facă referiri la perioada Crăciunului și să nu folosească nume cu rezonanță creștină, precum Maria sau Ioan. “Nu vă referiți la perioada Crăciunului și nu folosiți nume creștine precum Maria sau Ioan, pentru a evita rănirea sentimentelor unora” – așa sună indicațiile absurde ale unui document intern al Comisiei Europene. Același document interzice utilizarea adresărilor cu „domnișoară sau doamnă”, folosirea unor termeni precum „lucrători sau polițiști”, iar formularea clasică „doamnelor și domnilor”, trebuie înlocuită cu „stimați colegi”.

Toamna care acum mai bine de 72 de ani încuvinţase să găzduiască clipa de început a lui Constantin (Tică) Ardeleanu, acum nici măcar nu l-a mai amăgit ṣi a făcut pact cu nefiinţa ṣi s-a hotărȃt să fie ultima pentru uriaṣul om ṣi scriitor care a fost Constantin Ardeleanu.
    A făcut-o nemilos, cu răutate chiar, fiindcă n-a mai vrut să fie urmată de alta ṣi s-a oprit din numărătoare la 72.
    Făcȃnd-o, pentru mine, a suprimat esenţa zilelor de marţi (cȃnd ne întȃlneam) pe care a pustiit-o de prezenţa (ṣi exuberanţa cu umor devastator) lui Tică, ṣi de atunci ceasornicul cu care măsuram prietenia a devenit un instrument aberant care nu indică decȃt o viaţă lepădată prea devreme.
    Pentru mine personal, trecerea în lumea de dincolo a uriaṣului prieten care mi-a fost Tică (Constantin) Ardeleanu, nu înseamnă doar doliu, ci chiar împuţinarea mea ca om.

Când zici Baia Mare, nemijlocit spui Maramureș!
Când zici Baia Mare, nemijlocit spui „Școala băimăreană de pictură”!
Ei bine, ca unul ce s-a stabilit aici definitiv în anul 1997 – deși am flirtat cu locul încă de prin 1992 – 1993, când am și lucrat la Cotodianul „Clipa” făcut de Radu G. Țeposu - în deplină cunoștință de cauză vă spun că, adeseori, oamenii simpli și autoritățile își coafează memoria cotidiană numai vorbind despre acești merituoși înaintași.
Pentru mine demersul lor de haită a fost, este și va fi unul sărac cu duhul și chiar jignitor.
Baia Mare ARE, A AVUT și VA AVEA și în continuare și altfel de artiști!
Cea mai bună dovadă a faptului că doar se împăunează cu vorbe goale este că Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” NU DEȚINE DECÂT puțin peste 250 de lucrări semnate de 90 de artiști plastici care-au activat în celebra școală, din anul 1896 și până-n prezent!

    Ḯncepi să te întrebi cu ce ai greṣit cȃnd 40 de ani dintr-o biografie a ta (mobilată de-o personalitate covȃrṣitoare, etalon de omenie, bunătate ṣi solicitudine, aṣa cum a fost Doru Dinu Pavel Glăvan  -„Pavel din Banat, cel mai fain fecior”) dispar (fiindcă n-ai cu cine să-i mai rememorezi) pur ṣi simplu, fără ca nenorocirea să fi fost în vreun fel anunţată de vreun indiciu de boală grea (altceva decȃt mediatizatul COVID-19).
    Am rămas încremenit la aflarea veṣtii ṣi n-am putut să scriu nimic, atunci (la cald cum se zice) de aceea fac acum această pomenire tȃrzie.
    M-a învăţat să fiu ordonat, să nu duṣmănesc ṣi să-mi respect adversarii chiar ṣi atunci cȃnd îi biruiesc.
    L-am preţuit ṣi iubit ca pe un membru al familiei mele, aṣa cum în tinereţe alături de el i-am iubit ṣi pe alţi reṣiţeni (el reṣiţean prin adopţiune, ca ṣi mine) valoroṣi ṣi năbădăioṣi ca Ion Chichere ṣi Traian Baia.
    Mi-a fost model aproape ṣi-n felul în care a trebuit să-mi arăt admiraţia ṣi  preţuirea pentru sexul frumos, ca să mă bucur apoi de osteneala unor voluptăţi pe care niṣte adevărate preotese ale iubirii mi le-au dăruit.

Mi-e dor de tu, Ion Toma Ionescu!
M-am trezit devreme-n dimineața asta ca să mă bucur de faptul că putem vorbi numai noi doi, ca-n (alte) vremuri.
Toți aplaudacii și in(di)vidioșii doarme acum, deci e mai ușor să ne auzim gândurile vorbind - pe noi tăcând - într-o lume improprie visului și reveriei.
Căutând fotografii cu tine mi-am dat seama cât de mult s-au bucurat sufletele noastre de multe întâlniri, dar și cât de însărăciți suntem că n-am mijlocit să fie mai multe.
Mulți ne sunt prietenii comuni, prea puțini față de cât merităm amândoi!
Am revăzut fotografii, am retrăit emoții, dar starea de gol a crescut mai repede decât dorul de tine.
N-am cum opri timpul în loc, nici vremi de dat înapoi!
Lumea dă ceasuri înapoi, dar o oră e prea puțin pentru mine atunci când îmi este dor de tu!
Timpul trecere repede, prietene, eu nu mai am mult la îndemână, dar mă bucur că tu ai apucat să rupi atât de multe file din călindar!

Apărut la Editura eCreator, Colecția Critica, Baia Mare, 2021, 158 p., ISBN 978-606-9719-40-4, volumul primit cu „dedicație și iscălitură", de la autor, este încă o izbândă literară a acestui an, 2021, după volumul de versuri, Singurătatea poetului, ce poarta semnătura prof. Gelu Dragoș.

Știam despre această apariție editorială și de promisiunea editorului, și mărturisesc faptul că acest volum, era așteptat și de autor și de cititori. Felicit autorul pentru apariția volumului și felicit pe cei care sunt cuprinși în acest volum. În ordinea includerii în volum, iată, recenziile, postfețele sau prefețele de carte, semnate de către prof. Gelu Dragoș:

- Constanța Abălașei-Donosă, cea care „ne propune 31 de stampe poetice!";

- Vasile Bele & Gheorghe Ursan, și cele „100 de sfaturi utile pentru tinerii căsătoriți";

Un nume cu rezonanţă mondială, caricaturistul Gogu Neagoe a colindat lumea în lung și-n lat pentru a face cunoscut arta pictată  de pe meleagurile județului Olt. A apărut în foarte multe emisiuni de televiziune, din ţară şi din străinătate.

Gogu Neagoe, din judeţul Olt,România  considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume, în vârstă de 44 de ani,a participat anul trecut, pe 1 Martie 2020, de ziua femeii, la un eveniment caritabil, donând pentru o cauză nobilă, fiind declarat „Omul săptămânii”.  Îl admirăm şi îl felicităm pentru talentul său, pentru disponibilitatea de a ajuta şi mai ales pentru generozitate.
 
    Menţionez că evenimentul caritabil s-a bucurat de prezenţa caricaturistului Gogu Neagoe, care a realizat nu mai puţin de 246 de portrete participanţilor la crosul pentru viaţă „Hope Run for Alexandra”.

Razele unei dimineți însorite de vară, ne însoțesc pe  drumul noilor  aventuri, descoperi, clipe frumoase alături de prieteni veniți din toate colțurile țării la simpla chemare a doamnei scrisului românesc, o doamnă frumoasă și distinsă, Mariana Moga. Trăim vremuri tulburi, cu  restricții la tot pasul, nesiguranță și uneori frică , o perioadă grea și plină de obstacole. Curajul doamnei Mariana Moga - un adevărat magician al cuvântului şi sentimentului frumos înstelat în inima sa, cum a descris-o doamna Emilia Dabu, de a organiza o Tabără Literară, este un act de mare responsabilitate dar și un moment așteptat cu nerăbadare de toți cei ce participă la'' un pahar de veșnicie''. Cu multă experiență și o capacitate organizatorică deosebită, Mariana Moga reușește și de această dată șă - și surprindă plăcut colegii întru - cuvânt, prietenii iubitori de cultură, de frumos, de neam și de țară. Aflați într - o efervescență creatoare, participanți la cea de a V-a  ediţie a Taberei Prieteniei Literare „De amicitia” 2021,  ce se desfășoară în superba vilă Elisabeta de la periferia oraşului Unirii - Alba Iulia, și -au pregătit cele mai noi și frumoase cărți publicate.

De ani buni citesc blogul personal al dascălului Gelu Dragoș “Moara lui Gelu “, plăcându-mi relatările, imaginile și articolele pe care le publică. Și mai este o frântură de amintire.Din Mireșul Mare am avut o colegă, prin anii 1963, la Institutul Pedagogic de 3 ani din Baia Mare.

            Dedicația cu care am primit acest volum mă onorează, fapt ce mă face să o reproduc:” 20 septembrie. 2021, Familiei de scriitori Al.Florin Țene și Titina Țene, cu mult drag și prețuire această carte de poezii!ss Gelu Gragoș.“

            Cartea editată în condiți grafice deosebite, intitulată “ Singurătatea poetului“, apărută la Editura “Grinta “, Cluj-Napoca, 2021. cu o prefață de Nicolae Goja și postfață semnată de Gabriel Cojocari, cuprinde două cicluri de poeme și o paletă policromă cu opinii ale scriitorilor despre poezia lui  Gelu Dragoș, semnate de : Florica Bud, Carmen Felicia Băințan, Mariana Moga, Vasile Bele, Radu Botiș, Ion Georgescu Muscel și Nicolae Scheianu,