Ca în fiecare an, în filialele uniunii, în luna decembrie, sunt pregătiri intense pentru a sărbători în mod tradițional nașterea Mântuitorului și trecerea în noul an. Pentru a marca aceste evenimente și în acest an, am organizat manifestări culturale de prezentare a tradițiilor în comunitățile rutene. Principalii beneficiari însă a acestor maifestări au fost copii, care s-au bucurat de cadourile primite din partea noastră. O surpriză plăcută, ca de fiecare dată, a fost prezentarea în fiecare filială a unor recitaluri de colinde rutene și cântece de iarnă.

    La 22 decembrie 1989 puterea populară a pus capăt dictaturii comuniste în varianta sa cea mai cruntă pentru români: ceaușismul. La Deva, manifestanții au determinat conducerea județeană să-și recunoască neputința în exercitarea autorității. Faptul este consemnat în spațiul public. În 22 decembrie 1989, dimineața Ion Popa cerea tuturor următoarele: "Trebuie să răspundem – discurs menționat în ziarul "Cuvîntul liber"/nr. 43 din 13.02.1990- la cerințele care ni le-a dat secretarul general al partidului în această teleconferință" (cea din seara lui 21 decembrie 1989). Să observăm stilul agramat folosit de Ion Popa. În limba română corect era: "...să răspundem cerințelor pe care ni le-a trasat...". Site-ul Adevarul.ro consemnează: "Cei trei ani petrecuţi de Ion Popa la şefia Comitetului judeţean de partid în Hunedoara s-au încheiat dramatic pentru acesta, în 22 decembrie 1989, când mulţimea revoltată a fost la un pas să îl linşeze". La Deva, pe treptele sediului CJ Hunedoara al PCR, Aurel Pop i-a cerut, în numele demonstranților, demisia fără menajamente. În "Replica" Hunedoara se menționează: "A fost dus până la Palatul Culturii (actualul sediu al Prefecturii Județului Hunedoara și al Consiliului Județean Hunedoara-n.n.), unde, pe terasă, fusese instalată o stație de amplificare. Acolo a spus mulțimii că Nicolae Ceaușescu a fost un dictator odios și un tiran". Fiind alături de mine –Firczak Gheorghe, n.n.- adaug că s-a referit și la Elena Ceaușescu: "...sinistra lui soție..."

     În data de 17 decembrie, a avut loc la Muzeul Național Cotroceni din București, vernisajul expoziției de artă contemporană Imaginile diversității. Evenimentul, desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, a fost organizat de: Administraţia Prezidenţială – Muzeul Naţional Cotroceni, Departamentul pentru Relaţii Interetnice – Guvernul României, Fundaţia Inter-Art Aiud, Centrul Cultural Liviu Rebreanu Aiud. Expoziția de artă contemporană Imaginile diversității, lansarea de carte și recitalul de muzică marchează, la acest final de an, și Ziua Minorităților Naționale. În data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase. Recunoscând importanţa momentului, o serie de state au declarat ziua de 18 decembrie a fiecărui an ca Zi a minorităţilor naţionale. România s-a raliat acestui context internaţional prin aprobarea HG nr. 881/1998, prin care data de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităţilor naţionale.  La acest eveniment au participat, alături de organizatorii și artiștii plastici, autori ai lucrărilor, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, membri ai Parlamentului României, reprezentanți ai organizațiilor minorităților naționale, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți mass-media.

Clubul Parlamentarilor „Ioan Raţiu“- Mariana Rădulescu, Parohia Ortodoxă „Sfânta Muceniţă Paraskevi“ din Istanbul - paroh Sergiu Vlad şi Uniunea Culturală a Rutenilor din România - Constanţa Firczak au organizat sărbătorirea Marii Uniri şi a Zilei Naţionale a României în celebra metropolă turcă. Au participat români din ţară, Bucureşti, Deva, Târgovişte, Braşov, Alba-Iulia şi cei stabiliţi la Istanbul, enoriaşi ai parohiei mai sus amintite.
Această biserică este aşezată în cartierul Hasköy în partea europeană a oraşului, pe malul răsăritean al Cornului de Aur. Biserica are hramul Sfintei Muceniţe Paraskevi, sărbătorită la 26 iulie. Antoninus Pius (86-161), împărat roman (138-161), ordonă prigonirea ei. Urmaşul acestuia, Marcus Aurelius (121-180), împărat roman (161-180) prigoneşte şi el creştinii. Paraskevi a fost decapitată la 26 iulie 170. Este altă muceniţă decât Cuvioasa Parascheva, cinstită la 14 octombrie.
Biserica mai are şi hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Marea Unire reprezintă, în evoluția Istoriei Românilor, un punct culminant. Ea încheie modernizarea societății românești, care este cu atât mai valoroasă cu cât nu s-a derulat în contextul existenței uni stat național cum a fost cazul Franței sau al Insulelor Britanice. Modernizarea s-a realizat prin conectarea spirituală a românilor din mai multe teritorii în care locuiau, care aveau situații oarecum diferite.
În Evul Mediu, în Transilvania, românii și-au pierdut elitele prin catolicizarea nobilimii care a dus la o dezetnicizare a ei, diluându-se în masa nobilimii maghiare. Din păcate ortodoxia nu putea contribui la o revitalizare a românismului din două motive. Nu făcea parte din religiile recepte recunoscute în Transilvania iar Mitropolia Ortodoxă de la Karlowitz nu accepta ca privilegiile ilirice să fie extinse și pentru românii ortodocși din Transilvania. Astfel, Transilvania devine un teren fertil pentru Reformă, mai ales pentru calvinizare. Inițial, calvinii doreau traducerea cărților sfinte în limbile folosite de credincioși. Treptat, se ajunge la generalizare a limbii maghiare prin calvinizare. Imperialii, speriați de extinderea Reformei, mai ales a calvinismului aleg atragerea ortodocșilor, români și ruteni, la Unirea cu Biserica Romei. Soluția este mai aproape de dorințele celor cărora li se adresa. Își păstrau ritul și tradițiile dar uniții sunt asimilați recepților, anulându-se situația și denumirea jignitoare de tolerați. Prin educație, prin contactul direct cu Occidentul, cu umanismul, cu preiluminismul, apoi cu iluminismul, treptat, renasc elitele intelectuale românești. Cea mai important succes a fost acela că națiunea română, se diferențiază în conglomeratul austriac și începe odată cu Ioan Micu, episcopul Inochentie lupta pentru emancipare națională și politică. Inițial fără mari rezultate, dovadă exilul său de 24 de ani, la Roma.

Cu 29 de ani în urmă, într-un decembrie friguros și întunecat, poporul român a decis să-și ia soarta în mâini, revoltându-se împotriva unei orânduiri abuziv instaurate într-un alt decembrie friguros, din anul 1947. Românii erau atunci sleiți, după ce doi ani de foamete cruntă devastase țara ocupată de tancurile sovietice, majoritatea încă plângându-și morții căzuți în marea conflagrație mondială.
Au urmat 42 de ani de libertate și democrație iluzorie, partidul unic încercând să îngenuncheze poporul a cărui dârzenie era deja greu încercată în secole de luptă pentru libertate și neatârnare.
Dar toate s-au sfârșit în decembrie 1989, când o revoltă populară spontană, pornită la Timișoara, s-a transformat într-o Revoluție a întregului popor, românii ieșiți în stradă măturând dictatura comunistă și statul totalitar, redevenind o nație capabilă să-și decidă propriul destin.

Ministrul Sănătății, ec. Sorina Pintea, care în perioada 2013- ianuarie 2018 a ocupat poziția de manager al Spitalului Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare a preluat, astăzi, mandatul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene (EPSCO) pe segmentul sănătății, de la omologul austriac Beate Hartinger-Klein.
"Din 1 ianuarie 2019, ne va reveni responsabilitatea coordonării uneia din cele mai importante instituții", a spus Sorina Pintea. "În ce privește sănătatea, suntem pregătiți să acționăm onest si neutru pentru dezvoltarea și consolidarea proiectului European, iar scopul principal, pe timpul mandatului este garanțarea accesului la sănătate pentru toți cetățenii europeni", a completat fostul manager al Spitalului Județean de Urgență din Baia Mare, actualul ministru al sănătății.
În domeniul sănătății, programul Președinției române cuprinde 5 teme principale, referitoare la rezistența anti - microbiană și infectii asociate, vaccinarea, accesul egal la medicamente al pacienților din UE, mobilitatea pacienților și sănătatea digitală (eHealth).
Ministrul sănătății a mai precizat că preluarea acestui mandat va constitui un beneficiu și pentru Spitalul din Baia Mare și maramureșeni.

Sâmbătă 17 noiembrie, la Casa Tineretului din Timișoara, în organizarea uniunii noastre a avut loc un eveniment extraordinar - spectacolul Românii si rutenii la Marea Unire închinat centenarului Marii Uniri. Acesta a fost prezentat în debutul acestui an la Deva, apoi în luna mai la Dărmănești – Suceava. La acest eveniment cultural de excepție au participat ruteni si români, membri ai uniunii sau simpatizanți, aparținând filialelor din Dărmănești, Bistra, Peregu Mare, Pojoga, Deva, Alba Iulia. Ne-au onorat cu prezența lor oficialități locale ale municipiului Timișoara și ai județului Timiș, astfel întreaga acțiune având o înalta ținută. Unirea "în cuget si simțiri" a avut loc în mod simbolic în sala de spectacol prin participarea deputaților Ben Oni Ardelean – vicepreședintele Camerei Deputaților, Ovidiu Ganț, Iarco Furic, reprezentanți în Parlamentul României ai minorităților naționale. În debutul spectacolului am trait o adevarată lecție de istorie, președintele fondator al UCRR dr. Gheorghe Firczak, a prezentat momentele istorice ale anului 1918, iar pr. Vasile Bojcsuk, a făcut o scurtă recenzie a cărții Contribuții ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică la Marea Unire, autor Gheorghe Firczak, carte lansată cu câteva zile înainte la Palatul Parlamentului.

În perioada 14 – 18 noiembrie s-a desfășurat Târgul Internațional GAUDEAMUS. Acesta a fost inițial conceput ca un târg de carte școlară. Inaugurat în anul 1994, apoi din anul 1999 a fost mutat la RomExpo. An de an târgul își deschide porțile iar publicul format din copii, elevi sau studenți, tineri sau vârstnici trec zilnic pragul pavilionului expozițional. În acest cadru deosebit, la pavilionul Mircea Sântimbreanu, a avut loc ședința Comisiei de Cultură a CMN, în prezența doamnei Christiane Gertrud Cosmatu și domnului Amet Aledin din partea DRI-SGG. Din partea uniunii noastre în cadrul întâlnirii au fost prezentate documente referitoare la adeziunea minorităților naționale la Marea Unire. În cadrul standului de carte am prezentat revista Marea Unire 1918 – 2018 editată de uniunea noastră în cinstea marelui eveniment precum și volumul Contribuții ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică la Marea Unire, autor dr. Gheorghe Firczak, carte recent lansată la Palatul Parlamentului, precum și reviste și CD-uri cu muzică tradițională ruteană editate de noi, toate prezentate publicului larg pentru a face cunoscuta istoria, tradițiile, cultura și spiritualitatea rutenilor de pe aceste meleaguri.

La Clubul Parlamentarilor "Ioan Rațiu" a fost lansat volumul Contribuții ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică la Marea Unire, autor Gheorghe Firczak. Manifestarea a fost onorată de Miguel Maury Buendia, arhiepiscop titular de Italica, Nunțiu Apostolic, decan al Corpului Diplomatic din România, de deputați ai Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, deputați ai altor grupuri parlamentare, preoți greco-catolici: Vasile Bojcsuk, Ceciliu Micu, Silviu Bindea, Mircea Costa, participanți din București și din țară. Prezentarea cărții au realizat-o Amet Aledin, istoric, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României, Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Viorica Igelsky, istoric și dr. Ilie Gherheș, istoric, cercetător, șef de secție la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. Vorbitorii au subliniat contribuția cultului grec-catolic la afirmarea românismului în Transilvania și lupta dusă de reprezentanții Bisericii Române Unită cu Roma Greco-Catolică pentru recunoașterea națiunii române, pentru acordarea de drepturi acesteia în Austria, apoi în Austro-Ungaria ceea ce a contribuit ulterior la realizarea dezideratului național în anul 1918, unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu patria-mamă. Totodată, autorul a reamintit convergențele istorice ale rutenilor cu românii, contribuția rutenilor la Marea Unire.
    La final, autorul a acordat participanților cartea cu autograf.