Pe scurt, povestea reală a resurselor de la Marea Neagră, din 1992 și până în prezent…



Acum câteva zile, după ce au boicotat Legea Offshore în Parlament, cei de la ALDE mi-au transmis, prin deputatul Toma Petcu (fost ministru al Energiei), că dau dovada unei „informări precare“ atunci când, eu, Liviu Pleșoianu, vorbesc despre trecutul glorios al unor colegi de-ai săi în materie de concesionări la Marea Neagră. Pentru ca românii să știe tot adevărul și pentru ca domnul Petcu să nu mai fie el însuși informat precar, voi prezenta pe scurt povestea resurselor de la Marea Neagră, din 1992 și până în prezent.


1.Voi începe prin a demonta rapid afirmațiile domnilor Petcu, Vosganian, Gerea și Tăriceanu cu privire la faptul că ALDE ar fi refuzat să voteze Legea Offshore la Camera Deputaților pentru că pe marginea modificărilor nu au existat „note explicative“ și „evaluări“. Cu regret, trebuie să vă informez că varianta de la Senat – cu semnătura lui Tariceanu – (unde Legea a fost substanțial modificată în favoarea investitorilor străini) a fost votată de ALDE fără nici o problemă și fără a mai pune vreunul dintre dumneavoastră problema „notelor explicative“ și a „evaluărilor“. Exact ca și data trecută, când la Senat a trecut o variantă în favoarea Exxon și OMV, n-ați avut absolut NICI O problemă! Și tot ca data trecută, când la Camera Deputaților au fost aduse modificări în favoarea României, v-ați oțărât major.
Vreți, nu vreți, rămân următoarele întrebări:

Este al treilea an, când rutenii din Peregu Mare din județul Arad își serbează alături de celelalte minorități și de majoritate, portul, tradițiile, limba și folclorul. La acest important eveniment al comunității rutene, au participat alături de persoane atașate uniunii din Peregu Mare și împrejurimi și membri ai conducerii Uniunii Culturale a Rutenilor din România. În deschiderea manifestării domnul președinte fondator al UCRR, dr. Gheorghe Firczak, a prezentat, printre altele, buna colaborare a membrilor uniunii cu autoritățile locale. În continuare primarul comunei Peregu Mare, domnul Kovacs Emeric, a rostit câteva cuvinte de salut invitaților și participanților, dar și felicitări organizatorilor acestei manifestări, iar în încheierea alocuțiunilor domnul deputat Iulius Firczak a prezentat succinct activitatea depusă de grupul folcloric Holubok din Peregu Mare, grup care a reprezentat în acest an uniunea la mai multe festivaluri din țară. Alături de noi în această frumoasă zi de sărbătoare a fost și Francisc Gal, vicepreședintele uniunii, și domnul Ivan Petrețchi, președintele filialei Maramureș. Programul artistic a fost susținut de grupul Holubok, care ne-au reprezentat cu cinste la festivaluri din țară și străinătate.

Sâmbătă, 27 octombrie, Biserica Immaculata din Deva a găzduit simpozionul 70 DE ANI DE LA ARESTAREA EPISCOPILOR BISERICII ROMÂNE UNITE CU ROMA GRECO-CATOLICĂ, desfășurat sub semnul Centenarului și inițiat de istoricul Gheorghe Firczak, preşedinte fondator al UCRR. În cadrul acțiunii, au prezentat lucrări Prea Sfințitul Alexandru Mesian - Episcopul Eparhiei de Lugoj, Monseniorul Angelo Pop - Vicar General al Eparhiei de Lugoj, dr. Liviu Lazăr, dr. Ilie Gherheș, dr. Dorin Petresc, dr. Ioachim Lazăr și istoricul prof. Viorica Igelsky. Moderator a fost deputatul Iulius Firczak, preşedintele U.C.R.R. S-au făcut aprecieri legate de contribuția pe care Biserica Greco-Catolică a avut-o în vremurile de răstriște și fără de care statul român, identitatea naţională şi cultura română nu s-ar fi articulat în formele pe care le cunoaştem acum, deoarece fără Unirea de la 1700, nici cea de la 1918 nu ar fi putut exista.

Am avut plăcerea și onoarea de a fi prezenți la o manifestare de ținută, organizată cu ocazia Zilei Armatei Române. Manifestarea s-a desfășurat în localitatea Medieșu Aurit din Județul Satu Mare, județ cu o deosebită însemnătate istorică, strâns legată de evenimentele celui De-al Doilea  Război Mondial – Eliberarea pământului românesc de sub ocupația fascistă la 25 octombrie 1944. Manifestările au fost organizate de Asociația Suntem România!, Asociația Părinților Școlii Gimnaziale George Coșbuc, Școala profesională George Coșbuc și Primăria Medieșul Aurit. Prin participarea copiilor din grupul focloric Cevona Ruja al uniunii, condus de Ivan Bocicorec, am avut ocazia de a prezenta participanților la festivități istoria, tradițiile, folclorul și dansurile rutenilor din Maramureș. Acum, în Anul Centenar, promovarea tradițiilor minorității noastre a fost mereu în centrul activității uniunii, deoarece rutenii au fost de-alungul timpului alături de celelalte minorități din România și de majoritatea românească în efortul de edificare a României de azi. Mulțumim pe acestă cale organizatorilor în special doamnei Claudia Mariana Pricop – membru fondator al Asociației Suntem România! precum și domnului Alex Stoian cel care prin activitatea sa promovează istoria, tradițiile și valorile românești, fiind totodată un prieten al minorităților naționale de pe aceste meleaguri.

    În perioada 13-14 octombrie a avut loc la Vinogradiv, în Ucraina festivalul Cervona Ruja Trojaka, festival permanentizat de organizația membră a Consiliului Mondial al Rutenilor din această țară. Pe scena casei de cultură din localitate au evoluat ansamblurile folclorice participante, uniunea noastră fiind reprezentată de grupul Holubok din Peregu Mare, condus de doamna Viorica Bojcsuk. Pentru deosebitul moment de cântec și dans membrii Holubok au fost apreciați cu aplauze, dar și cu o frumoasă plachetă și cadouri din partea organizatorilor. A urmat apoi depunerea de coroane de flori la statuia eroului national rutean Aleksander Duchnovici.

Ne bucurăm, ca în fiecare an, să fim alături de comunitatea ruteană din localitatea Peregu Mare, deoarece ca în fiecare an, în luna octombrie, am sărbătorit hramul Bisericii, printr-o slujbă ecumenică, care în acest an a fost celebrată de către preoții greco-catolic Vasile Bojcsuk, romano-catolic Salman Demeter, reformat Kalousek Iaroslav.
    Pe lângă însemnătatea acestui moment în tradiția localității se serbează plecarea recruților, o sărbătoare a tinerilor care în acest an au împlinit vârsta de 19 ani, aceasta fiind vârsta la care tinerii plecau în armată. Astfel ne-am bucurat alături de tinerii recruți, cărora le urăm din suflet sănătate multă și împlinirea tuturor dorințelor. Ne-am bucurat, într-o zi frumoasă de toamnă, împreună cu membri ai comunității rutene din Peregu Mare, fiind convinși că astfel de manifestări transmit tradițiile moștenite către generațiile următoare.

Un weekend minunat și colorat a fost în 5-7 octombrie la Iași; colorat de măiastra “toamnă” și de inegalabilele costume populare a celor 12 etnii (germani, eleni, maghiari, poloni, ruși-lipoveni, sârbi, tătari, ruteni, macedoneni, croați, ucraineni și italieni) prezente la Festivalul Internațional Interetnic CONFLUENȚE organizat de RO.AS.IT. – ediția a XI-a fiind închinată Centenarului Marii Uniri.
Ansamblurile etniilor din Romania au adus cu ele, în orașul celor șapte coline – Iași, muzică și dansuri pline de culoare și grație, de tinerețe și bucurie uimind și încântând toți participanții la acest eveniment. Tinerii au spus povestea celor de demult, a străbunilor care le-au lăsat moștenire mai mult decât un costum popular, zestrea de suflet a neamului și propria lor identitate.

Spovedanie pentru învinşi

Nu ştiu câtă gramatică a ştiut Ilie Moromete. Ştiu doar că a fost considerat de critica literară modernă un intelectual. Dacă nu ştia prea multă gramatică, ştia în orice caz să găsească ştirile pe acelaşi text în care alţii nu găseau nimic. Ziarul era în poiană, dar ştirile veneau numai după ce ajungea Moromete care-şi făcea o ţigară, deschidea ziarul şi citea enunţul după care făcea o pauză şi Cocoşilă întreaba “adică cum?” De exemplu, Moromete citeşte – “Regele, primul agricultor al ţării...”, în faţa unor ţărani sadea, adică ţărani din tată-n fiu, de când s-au născut şi până în clipa morţii şi ziarul le spune că regele este primul agricultor al ţării. E un moment de suspans. Se produce atunci o deraiere de la sens, un fel de întoarcere pe verso a unui silogism care începe cu premisa minoră, adică începe cu termenul minor pentru a ajunge la o concluzie care stârneşte zâmbete. Probabil are şi regele are un pogon în curtea palatului şi ară din când în când cu plugul când se plictiseşte.

În perioada 29 - 30 septembrie, în localitatea Vukovar din Croația, s-au întrunit reprezentanții din cadrul Consiliului Mondial al Rutenilor la ultima ședință trimestrială a acestui an. Membrii forului mondial au dezbătut problemele actuale ale organizațiilor din fiecare țară, stadiul organizării activităților culturale și științifice precum și modalități de îmbunătățire a conlucrării organizațiilor în cadrul Uniunii Mondiale a Rutenilor. S-au făcut propuneri concrete pentru dezvoltarea activității forului mondial și a promovării acestor activități. S-a stabilit ca prima ședință a anului viitor să se desfășoare în țara noastră, pentru a fi alături de noi la sărbătorirea Zilei Rutenilor din România. În cadrul acestui eveniment s-a desfășurat și o ședința a organizației de tineret a forului mondial, precum și un spectacol folcloric.

Ca în fiecare an, Uniunea Elenă din România organizează festivalul Alfebetul Conviețuirii, ca o adevărată sărbătoare a minorităților din țara noastră. În acest an festivalul s-a desfășurat la Ploiești, în perioada 21 – 23 septembrie.
Manifestările au debutat cu defilarea organizațiilor minorităților naționale participante și parada costumelor populare. La deschiderea oficială, ce a avut loc la scena amenajată în zona sud a Bulevardului Independenței, au participat reprezentanți ai organizațiilor minorităților naționale din România, ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, precum și membri din administrația centrală și locală. Uniunea noastră a fost reprezentată la superlativ, pe tot parcursul desfășurării festivalului, de ansamblul folcloric Holubok din Peregu Mare, jud. Arad, ansamblu condus de doamna Viorica Bojcsuk. După defilare a urmat spectacolul în care fiecare minoritate națională a încântat publicul cu dansurile și cântecele specifice. Pentru prestația extrordinară, reprezentanții noștri au primit ropote de aplauze, dovedind încă o dată menirea organizației noastre de a face cunoscute tradițiile, folclorul și limba ruteană.