La ultima ședință a Consiliului Județean, aleșii județeni au adoptat bugetul Maramureșului, la propunerea președintelui PNL Ionel Bogdan. Un lucru care a fost remarcat de grupul consilierilor județeni PSD a fost acela că o foarte mare parte din suma alocată dezvoltării (și care este cu 152% mai mare decât suma prevăzută în 2020) este direcționată în studii de fezabilitate pentru proiecte care se presupune că ar trebui să fie finanțate prin PNRR. Altfel spus, banii se vor direcționa către firme agreate, care vor factura sume uriașe pentru a realiza SF-uri în cazul unor proiecte care, cel mai probabil, nu vor avea niciodată finanțare.
Această afirmație poate fi susținută prin fondurile europene care ar trebui să fie atrase în România prin intermediului Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și care se ridică la aproximativ 30 de miliarde de euro. Zilele trecute, Comisia Europeană a respins, a doua oară, documentația făcută de Guvernul Cîțu (Coaliția PNL-USR-UDMR), după ce în decembrie 2020 a respins proiectul prezentat de Guvernul Orban (PNL).

În data de 28 aprilie 2021, cu  începere de la ora 17.00, pe platforma online Meet va avea loc webinarul pentru cadrele didactice organizat de prof. psih. dr. Antoaneta Bolchiș, invitat special fiind prof. dr. Nicoleta Meseșan, cadru didactic asociat UBB Cluj-Napoca. Sub egida ”Laboratorul virtual de pedagogie”, la întâlnirea cu profesorii va fi prezentat ”Designul proiectării didactice. Proiectul de lecție”, dar și ”Profilul vocațional al elevului, abordare psihologică responsivă”.
Demersul pedagogic autentic intitulat al prof. psih. dr. Antoaneta Bolchiș  ,,Minutul de pedagogie” este structurat pe trei secțiuni: cadre didactice, elevi și parinti. Pentru fiecare secțiune, respectiv ,,Pedagogia elevilor într-un minut”, ,,Pedagogia părinților într-un minut” și ,,Minutul de pedagogie al dascălului” se organizează webinarii cu invitați specialiști în Științe ale Educației, abordândându-se teme de interes cu valențe instructiv-educative, toate prioritizând nevoile educaționale și emoționale ale copilului.

Situația politică și administrativă din Sighetu Marmației este în impas. După ce alegerile din 27 septembrie 2020 au fost câștigate de social-democratul Vasile Moldovan, fost prefect al județului Maramureș, a început ”bătălia Consiliului Local cu primarul în funcție”.
După mai bine de șase luni de la alegerile locale, primarul Moldovan are un Consiliu Local aflat în continuă opoziție cu orice propunere a executivului, iar cei care au cel mai mult de pierdut sunt sighetenii. Cele mai multe acuzații nefondate sunt aduse de actualul viceprimar al municipiului Sighetu Marmației, Daniela Onița-Ivașcu (PNL), care a ieșit public în repetate rânduri, acuzând faptul că primarul Moldovan (PSD) a câștigat alegerile în mod fraudulos. Potrivit edilului din Sighetu Marmației, pentru ca o comunitate să se dezvolte, să progreseze este nevoie de o administrație eficientă, de o Primărie funcțională. Primarul Moldovan susține că a găsit în cadrul Primăriei Sighet un aparat de specialitate al primarului subdimensionat, dar și un serviciu public subordonat Consiliului Local cu un număr dublu de angajați în raport cu Primăria, "o Primărie paralelă" sau "Primăria din Primărie."

Persoanele care au fost vaccinate cu ambele doze de vaccin nu transmit COVID-19 aproape niciodată, a anunțat Ministerul Sănătății.
Ministerul Sănătății citează noi studii realizate de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA. Potrivit acestora, persoanele vaccinate cu ambele doze nu trasmit COVID-19 aproape niciodată.
„Datele noastre de la CDC sugerează în prezent că persoanele vaccinate nu poartă virusul, nu se îmbolnăvesc, iar asta nu doar în testele clinice ci și în datele din lumea reală”, spune Rochelle Walensky, directorul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite, citat de Ministerul Sănătății.

Vaccinul împotriva COVID-19, dezvoltat de Astrazenca în parteneriat cu Universitatea Oxford, va avea o nouă denumire. Germania a suspendat vaccinarea persoanelor sub 60 de ani.
Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a aprobat schimbarea numelui vaccinului Astrazeneca în Vaxzevria, potrivit solicitării făcute de compania suedeză. Decizia a fost luată în 25 martie și a fost anunțată recent de către agenţia suedeză a medicamentelor.
Totodată, vaccinul Vaxzevria, produs de Astrazeneca, va fi livrat într-un nou ambalaj, însă compoziția serului rămâne neschimbată.

Acest vaccin se află în centrul unor dezbateri puternice din cauza apariției unor cazuri de tromboză, deși EMA a catalogat în 18 martie vaccinul „sigur și eficent”, însă a precizat că din cazurile analizate nu poate exclude definitiv o asociere între ser și apariția trombozelor la nivelul craniului, unele soldate cu decese.

După terminarea Primului Război Mondial, liberalii și-au propus să dezvolte rapid industria țării ce fusese grav afectată de război. Vintilă Brătianu, fratele lui Ionel Brătianu, a fost cel care a schițat viitoarea dezvoltare economică a României, accentul fiind pus pe politica „prin noi înșine”. Strategia pusă la cale de liberali a întâmpinat probleme externe depășite prin mari eforturi.
După război, principalul obstacol care a stat însă în calea unei industrializări rapide a României l-a constituit lipsa de capital. Liderii liberalii erau convinși că el va fi asigurat din două surse importante: suma alocată statului român în contul datoriilor de război ce trebuiau plătite de statele învinse și redirecționarea unei mari părți din renta de împroprietărire către sectoarele industrial și bancar. Din păcate, niciuna dintre ele nu a satisfăcut așteptările lor.
La Conferința de Pace de la Paris, România a revendicat 31 miliarde lei-aur în contul reparațiilor, sumă ce reprezenta aproximativ 6,3 % din totalul de 494 miliarde franci-aur, cât ceruseră țările învingătoare, însă, la Conferința de la Spa (din Belgia), cota alocată României a fost de numai 1,1 % din totalul sumei impuse statelor învinse. Guvernul de la București a protestat vehement, fără a obține însă o majorarea.

În luna noiembrie a anului trecut, proaspăt instalat în funcția de președinte al Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan anunța, cu mare fast, finanțarea de către Guvern a două drumuri expres foarte importante pentru regiunea noastră. Transmitea la acel moment maramureșenilor, atât prin intermediul presei, cât și prin postări pe pagina oficială și site-ul Consiliului Județean, că drumurile expres Baia Mare – Satu Mare și Baia Mare – Jibou primesc, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cea mai mare finanțare, respectiv peste 760 de milioane de euro. S-au făcut poze, s-au strâns mâini, s-au lansat promisiuni, au apărut articole și comunicate de presă, ba s-a și decis alocarea, în parteneriat cu Consiliul Județean Satu Mare, respectiv cu Consiliul Județean Sălăj, a câteva milioane de euro pentru realizarea studiilor de fezabilitate.

În timp de românii de bună credință strâng cureaua și acceptă spășiți măsurile de austeritate clamate și impuse de guvernarea liberală, Coaliția Austerității a declanșat „dezmățul” pe zona bugetară. Iohannis, PNL, USR și UDMR inventează posturi și atribuie sinecuri clientelei politice în timp ce personalul sanitar aflat în prima linie de luptă cu pandemia va primi salarii reduse, fără sporuri.
„Este inadmisibil să impui românilor măsuri de austeritate, mai ales categoriilor profesionale esențiale în această perioadă, medici, profesori, iar clientela politică să fie asigurată și instalată pe funcții înființate cu dedicație.  PNL, USR și UDMR inventează posturi și atribuie sinecuri. Pentru a satisface nevoile politrucilor și ale clientelei, guvernul îi împovărează pe români și creează posturi noi, de conducere, în aparatul de stat, pe care le împarte strict în baza algoritmului politic al coaliției. Aproape toate instituțiile statului, de la TVR la CNAS, de la radioul public până la ultima societate comercială, sunt transformate și conduse după chipul și asemănarea acestei coaliții de profitori”, a subliniat Gheorghe Șimon, deputat PSD de Maramureș.

34 de muzee și case memoriale din Maramureș au fost incluse în „Ruta Cultural Turistică a patrimoniului muzeal din România”. Acest lucru va contribui la promovarea obiectivelor turistice din nordul țării, susțin autoritățile.
Obiectivele turistice introduse în ruta culturală sunt în diferite zone ale județului Maramureș. Este vorba despre muzee și case memoriale care atrag vizitatori.

„Legătura oamenilor cu aceste locuri minunate în care trăim”

„Cele 34 de muzee și case memoriale sunt răspândite în toate zonele din Maramureș și îi ajută pe vizitatori să intre în contact cu moștenirea noastră culturală și să înțeleagă mai bine legătura oamenilor cu aceste locuri minunate în care trăim.

 Criza pandemiei a generat deteriorarea stării democraţiei şi a statului de drept în multe ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv în România, relevă un raport elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe).
„Democraţia şi statul de drept au fost afectate în numeroase ţări europene în anul pandemiei de COVID-19„, conform Raportului publicat în martie 2021, intitulat „UE 2020: Cerinţe privind democraţia”, elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe), care are sedii în Berlin şi Bruxelles.
Printre concluziile „alarmante”, raportul, consultat de MEDIAFAX, enumeră presiunile din ce în ce mai mari asupra libertăţii presei şi asupra spaţiului societăţii civile. „Aceste lucruri sunt cu atât mai îngrijorătoare în momente de criză, iar atunci când democraţia devine mai fragilă şi libertăţile ne sunt limitate, avem nevoie de organizaţii de monitorizare libere şi puternice pentru a-i trage la răspundere pe cei puternici”, subliniază organizaţia.