Potrivit deciziei anunțate de Comitetul Nobel, poeta americană Louise Glück este laureata premiului Nobel pentru Literatură 2020.
Louise Glück primește prestigiosul premiu ca o recompensă „pentru vocea ei poetică inconfundabilă, care, cu o frumusețe austeră, face existența individuală universală”, potrivit deciziei anunțate.
Louise Glück a debutat în 1968 cu „Firstborn” (Primul născut) și a fost rapid aclamată drept unul dintre cei mai proeminenți poeți din literatura contemporană americană.
Născută în 1943 la New York, poeta americană Louise Glück locuiește în prezent în Cambridge, Massachusetts. Este și profesoară de engleză la Universitatea Yale, New Haven, Connecticut.
Premiul Nobel pentru Literatură este încununarea altor distincții de prestigiu, precum Premiul Pulitzer (1993) și Premiul Național al Cărții (2014).
Louise Glück a publicat douăsprezece colecții de poezie și câteva volume de eseuri despre poezie.

La 6 octombrie 1902 s-a născut Petre Ţuţea, eseist, filosof, economist, om politic şi membru al Mişcării Legionare. A fost supranumit un Socrate român datorită preocupărilor filosofice şi rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza persecuţiei a publicat foarte puţin înainte de 1989, însă imediat după prăbuşirea regimului comunist scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate.(d. 1991).
Născut în familia unui preot, a studiat la Liceul ”Neagoe Basarab” din Cîmpulung-Muscel şi la Liceul ”George Bariţiu” din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, ”Magna cum laude” (1929).

În perioada mai – septembrie 2020 la Muzeul Olteniei din Craiova (secția Istorie-Arheologie) a fost deschisă expoziţia temporară intitulată „Scuturile din Dacia”. La organizarea expoziției au participat nu mai puțin de 18 instituții muzeale, inclusiv Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare.
În cadrul expoziției au fost prezentate în condiții optime, câteva zeci de piese, scuturi, descoperite în perimetrul fostei Dacii. Anvergura națională a fost dată și de numărul mare de muzee care au contribuit cu piese la întregirea acestui ansamblu. Cele mai multe dintre obiecte au aparținut, cum era și firesc, epocii romane, însă nu au lipsit piese de scuturi celtice, dacice și vandale. Un număr semnificativ de obiecte se datează în epoca romană târzie, fijnd în dotarea armatei romane din această vreme sau aparținând unor războinici de neam germanic. Odată cu obiectele originale etalate, au fost expuse și reconstituiri dintre cele mai fidele, care, însoțite de explicațiile necesare, au făcut din expoziția „Scuturile din Dacia”, un obiectiv demn de vizitat din cadrul Muzeului Olteniei Craiova.

Cu siguranță o lume locuită, cel puțin temporar,  de artiști e o lume mai frumoasa!
    Așa a fost si va fi întotdeauna, cât va exista omenirea pe planeta Pământ.
    De ani buni orașul Alexandria găzduiește la începutul lunii august un festival, ”Ideo Ideis” la care participă artiști tineri, de regulă actori, dar și artiști consacrați.
    Anul acesta, în premieră, orașul a fost beneficiarul prezenței unor artiști plastici  invitați în cadrul festivalului sa realizeze pictură murală (pe ziduri) în mai multe locuri din oraș.
    De Wanda mi-a spus domnul Tudor Șerbănescu, artistul nostru plastic, care mi-a sugerat să scriu despre acest eveniment inedit, aceasta cu atât mai mult cât chiar domnia sa ar fi vrut să implice elevi să facă acest lucru, sub a sa supraveghere.

Un an școlar atipic începe în contextul crizei actuale în Sănătate, iar realitatea din școlile românești nu ne dă motive de optimism. Corect ar fi să vorbim și despre criza în Educație (și nu doar cu câteva zile înainte de redeschiderea școlilor), fiindcă este cel puțin la fel de importantă ca cea legată de pandemie. În contextul în care jumătate dintre instituțiile de învățământ din mediul rural încă mai au toaleta în curte şi doar 7 din 10 copii merg la şcoală, Asociaţia BookLand a decis încă din toamna anului trecut că poate să contribuie la schimbarea acestei situații. Astfel că sub motto-ul „Ȋmpreună construim oameni", fără să dispună de vreo linie de finanţare, a reușit să coalizeze în această inițiativă privată peste 50 companii care susțin acest demers cu produsele și serviciile proprii. Până în momentul de față au fost renovate și dotate cu varii echipamente moderne 7 instituții de învățământ care își primesc cu o nouă înfățișare elevii pe 14 septembrie:

La 21 august 1456 a încetat din viaţă Iancu de Hunedoara, în tabăra de la Zemun, de lângă Belgrad (este înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail)
Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin(n. 1407 - d. 11 august 1456, Zemun) a fost o personalitate dominantă a istoriei româneşti din veacul al XV-lea.
S-a născut în jurul anului 1407 (mult timp s-a crezut că s-a născut în 1387, din cauza unei interpretări greşite a unor surse). Tatăl său, Voicu, şi fraţii lui, Mogoş şi Radu, au fost ostaşi în slujba regelui maghiar Sigismund de Luxemburg.

Vânzarea de carte în librăriile din România a înregistrat o scădere de 85% din cauza pandemiei de COVID. Vânzările online au ajuns la 40% din total.
Potrivit unui studiu al Federației Editorilor Europeni despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieței de carte din Europa, la începutul primăverii acestui an au avut de suferit și editurile și librăriile și bibliotecile.
„În doar câteva săptămâni, vânzările s-au prăbușit și, cu ele, un întreg lanț de producție a cărții. Librăriile fizice sunt peste tot în lume principalul canal de vânzare al cărților, de aceea închiderea acestora a dus la scăderea dramatică a vânzărilor cu 75 și 95%”, se arată în studiu.
Până la sfârșitul lunii martie, în Italia, vânzările de carte au scăzut cu 75% echivalând cu o pierdere de 20 de milioane de euro, Portugalia a înregistrat scăderi de 78%, Spania 80%, iar în România s-au înregistrat scăderi și de 85%.
În Franța, vânzările au scăzut cu 66%, iar unul dintre cele mai mari grupuri editoriale a înregistrat o scădere a vânzărilor de 90% la începutul lunii aprilie.
Întregul ecosistem estimează pierderi de 500 de milioane de euro pe lună în Germania și de 200 de milioane pe lună în Spania.

Creșterea atractivității turistice a județului nostru s-a regăsit mereu printre preocupările Consiliului Județean Maramureș, instituție ale cărei eforturi nu au rămas nerăsplătite, astfel că județul Maramureș se mândrește cu includerea unui nou circuit în portofoliul rutelor cultural turistice.
Ruta „Circuitul Bisericilor de lemn din Maramureș”, elaborată și propusă de către Consiliul Județean Maramureș a obținut recunoașterea drept Rută Cultural Turistică dezvoltată pe plan regional, din partea Serviciului Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri recunoaște.
Proiectul recunoașterii acestei rute culturale are ca obiectiv primordial valorificarea durabilă a potenţialului turistic al bisericilor de lemn recunoscute ca valori ale patrimoniului mondial UNESCO şi ale patrimoniului cultural de importanţă naţională şi universală. Prin includerea acestor monumente arhitecturale într-un circuit turistic cultural-religios se vizează creşterea calitativă a ansamblului condiţiilor de practicare a acestei forme de turism, cu impact direct atât asupra creşterii atractivităţii turistice a judeţului Maramureş, cât şi asupra consacrării acestuia ca şi destinaţie turistică europeană.

În ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș din luna iunie, aleșii județeni au aprobat participarea judeţului Maramureş la realizarea evenimentului cultural „Întoarcerea cărților în satul Românesc”, în parteneriat cu comuna Rozavlea.
În cadrul evenimentului, care va avea loc în luna august se vor organiza colocvii culturale, lansări de carte și momente cultural-artistice. Cheltuielile ocazionate de organizarea acestui eveniment, în sumă de 55 mii lei, vor fi finanțate de către instituția Consiliului Județean Maramureș.

Președintele Consiliului Județean Maramureș Gabriel Zetea, a arătat că astfel de evenimente culturale sunt demne de întreaga susținere a administrației județene.

În perioada iunie – iulie 2020 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a desfășurat a doua campanie de cercetări arheologice la Sălnița, punctul Custura Cetățelei (comuna Vima Mică, jud. Maramureș). Localitatea, parte integrantă a Țării Chioarului, este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului. Este atestată pentru prima dată în anul 1566, însă istoria localității pare a fi mult mai veche.
Josef Kádár, în 1903, în monografia Szolnok Dobokavármegye monographiája, menţionează cu referire la aceste locuri: în 1864 „Dealu cseteczi, hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară cetate), iar în 1898 toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele). Locurile menţionate de Josef Kádár au fost investigate ulterior de István Ferenczi la finalul anilor ´60 ai secolului trecut. Pe șaua de legătură dintre Custura Cetăţelei și Cetățea, cercetătorul clujean a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice, sugerând astfel, pentru prima dată, o locuire mai veche în zonă.