Primăria Capitalei prin  Biblioteca Metropolitană București, Teatrul Dramaturgilor Români și  Muzeul Național al Literaturii Române anunță organizarea unui concurs de creație teatrală și literară. Tema concursului inițiat la propunerea scriitorilor și traducătorilor Lucia Verona și Horia Gârbea este „Distanța”, înțeleasă sub diferite forme, impusă de anumite circumstanțe, cu relevarea aspectelor inedite, comice sau tragice ale distanțării și izolării de societate și de cei apropiați.  Data-limită pentru trimiterea textelor este 15 iunie 2020, urmând ca textele să fie trimise pe adresa de mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. , cu subiectul „Concurs de creație teatrală și literară”.

Participanți

Creatori de literatură de toate vârstele, fie ei membri sau nu ai uniunilor de creatori din toată țara.

Juriul

Va fi format din cinci membri, personalități culturale, în principal poeți, dramaturgi, critici literari și teatrali, numele acestora urmând a fi făcute publice doar după finalizarea jurizării și anunțarea câștigătorilor.

     Poporul român nedecis încă de unde vine şi unde pleacă, ce vrea şi ce nu vrea, se află la începutul mileniului 3 în pragul pierderii identităţii şi lipsei de cârmaci şi a lipsei de obiective naţionale până la asimilare şi dispariţie. Poate atunci  îşi va căuta identitatea şi  va renaşte sub o altă formă şi alte obiective de identitate. Ştim că dacii şi geţii au dispărut  sau au luat altă identitate cu alte denumiri ceea ce e totuna cu dispariţia lor. Fondul etnic şi lingvistic geto-dac  a dispărut până la a nici nu le cunoaşte graiul, scrisul ceea ce la puţine populaţii s-a întâmplat. Ce i-a cutremurat atât de puternic pe daci de au dispărut total. Nici chiar după războaie nu puteau să dispară total. Poate incertitudinea lor de a mai exista. Nici o urmă de existenţă în afară de cele de pe columnă, dar şi ele cât sunt certitudine dacă nusunt însoţite de dovezi ale cunoaşterii scrisului şi culturii materiale. Cele atribuite dacilor, puteau fi  construite de alte culturi, alte uniuni de triburi, alte state locale cu alte denumiri. Sau găsit istorici care au pus peceta dacilor deşi deşi dovezile arheologice pot fi ale altcuiva dacă nu sunt însoţite de dovezi concrete lingvistice.  Ce populaţie putea fi aceea care să nu fi lăsat dovezi lingvistice, din scrierea lor în sute de ani de existenţă, şi mai ales una care a lăsat ruie de cetăţi.

VINERI 24 APRILIE 2020, LA ORA 15.00 ÎN CADRUL UNUI EVENIMENT ONLINE COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE VA DEZVĂLUI PUBLICULUI DIN ROMÂNIA IMAGINEA ANIVERSARĂ A TELESCOPULUI SPAȚIAL HUBBLE – 30 DE ANI DE DESCOPERIRI ȘTIINȚIFICE ULUITOARE
Vineri, 24 aprilie 2020, Telescopul Spațial Hubble al NASA/ESA aniversează 30 de ani de descoperiri științifice care au revoluționat aproape toate domeniile de cercetare astronomică din prezent, de la știința planetară la cosmologie, prin nenumărate imagini care sunt fără îndoială din afara lumii noastre. Organizatorul pentru Europa al acestui eveniment global este Biroul său de Informare Publică de la Munchen al ESA, unde este organizat Oficiul European de Coordonare al Agenției Spațiale Europene pentru Telescopul Spațial Hubble. La această sărbătoare globală a științei spațiale participă alături de instituții prestigioase din Statele Unite ale Americii, câteva dintre cele mai importante instituții europene de popularizare a astronomiei, din 19 țări europene, printre care și Complexul Astronomic Baia Mare  (din România), care a fost selectat în urma proiectului depus. Acesta a fost motivul ascuns pentru care timp de două săptămâni am oferit publicului internaut mai multe articole de prezentare a programului telescopului spațial și mai ales a realizărilor extraordinare din domeniul cunoașterii universului, obținute prin utilizarea celei mai prețioase bijuterii tehnice a umanității timp de trei decade.

De-a lungul timpului au existat întotdeauna oameni care au fost inspirați sau care au fost receptivi și deschiși la informațiile primite.
Așa cum bătrânii noștri au descâlcit tainele naturii și-ale plantelor, ei știind exact ce trebuie și când trebuie acestea culese, pentru ce boli și cum să fie folosite, tot așa indienii au știut citi mersul vântului sau urmele animalelor.
O dată cu modernizarea și cu tehnologizarea ne-am pierdut aceste relații sacre cu natura, aceste daruri divine s-au prăfuit și omul a devenit dependent de produse prefabricate sau fabricate.
Momentul marchează trecerea de la statutul de culegător – vânător la cel de consumator.
Puțini mai sunt cei care pot accesa astfel de informații acum.

„O bună definiţie înseamnă un pas în cunoaşterea lucrurilor”.
(George Călinescu, Aforisme şi reflecţii, p.79).

.Epidemia cu coronavirus a făcut ca zilnic (aproape) fiecare cetăţean să pronunţe noţiunile virus, virusuri și viruşi, dar fără ca numeroşi dintre aceştia să cunoască sensul și conţinutul acestora și care este diferenţa dintre acestea.
Până la apariţia calculatoarelor:
1) noţiunea de „virus” era una singură, avea un singur sens și se referea numai la „materia organică”, numai la „organismele vii”;
2) nu se făcea diferenţă între „virusuri” și „viruşi” care, la singular, au denumirea comună de „virus”.
În biologie / microbiologie noţiunea de „virus” a avut și are și acum acelaşi sens (sublinierile îmi aparţin): 1) agent patogen, vizibil numai la microscop, caracterizat printr-un parazitism celular strict, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii infectate şi provoacă diverse boli infecţioase; 2) care ţine de structura, de esenţa, de funcţiile unui organ sau ale unui organism viu, care se referă la organe sau la organisme vii.
Noţiunea de „viral” are sensul (în biologie) de „care este specific unui virus, care se referă la un virus, care este provocat de un virus; virotic.”. Exemplu: hepatită virală.

În perioada actuală, noţiunile „Coronavirus”, „SARS-CoV-2” şi „COVIT – 19” fac parte din limbajul zilnic al fiecărui cetăţean.
Pentru numeroase persoane este neclar atât sensul și conţinutul acestor noţiuni, cât și deosebirea dintre acestea.
Acest articol este o încercare de a explica aceste noţiuni, pe înţelesul omului de rând.
„Coronavirusurile” sunt „o familie numeroasă de virusuri” care pot provoca boli la animale și/sau la oameni.
Prin noţiunea de „Coronavirus” nu trebuie să se înţeleagă „un singur virus”, ci mai multe tipuri de viruşi, care sunt de ordinul sutelor (sau, poate?!, chiar al miilor).
Când aceştia provoacă o boală, acea boală are o denumire, precum „COVID-19”.
Deci, „COVID-19” este „o boală infecţioasă cauzată de unul dintre virusurile care fac parte din familia numeroasă de virusuri ai coronavirusului”.
Când apare o boală cauzată de unul dintre numeroşii viruşi, din familia coronavirusului, este foarte important de ştiut care este acel virus pentru a şti împotriva cui lupţi.
Atâta timp cât nu cunoşti care este acest virus (dintre sutele de tipuri de viruşi care fac parte din „familia coronavirusului”), nu ştii cu cine să te lupţi, nu ştii ce tratament să aplici.

             Într-un timp ce își scurge nisipul clepsidrei cu atâta înverșunare, într-o lume parcă  pustiită de sentimente și trăiri este dificil să te gândești la fericire, la orizontul ce ți se deschide  prin iubire. Sigur nu întâmplarea face ca antologia „Paradisul Iubirii”, apărută la prestigioasa Editură „eCreator”, din Baia Mare, sub conducerea neobositului călător dinspre suflet înspre suflete, Ioan Romeo Roșiianu, să fie devastată de ferestrele inimii mele chiar de Ziua Internațională a Fericirii, premergătoare Zilei Internaționale a Poeziei. Nihil sine Deo! Apărută într-o altă lună a iubirii, o lună în care cântăm și omagiem Femeia, dar și Fericirea și Poezia, antologia dedicată în exclusiviatate celui mai nobil sentiment, este una dintre cele mai consistente antologii din literatura contemporană (cea mai bogată din Colecția „Antologica” a editurii, deocamdată), adunând între pereții săi 81 de poeți și 12 prozatori, „casa prieteniei literare”, întinzându-se la peste 500 de pagini. Frumusețea cuprinsă în antologie este dată de calitatea scrierilor ce se desfată și ne desfată simțurile în vers clasic, vers alb sau proză. Nume mari și grele ale literaturii de azi s-au așezat ca faruri luminând pe marea vălurită a celor aflați la debut, a tuturor celor care vor să-și exprime sensibilitatea sufletească.

Primăvara frumoasă pe care v-o urăm tuturor sosește cu noutăți cel puțin interesante de la Planetariul Baia Mare. Ne aflăm în poziția privilegiată de a oferi publicului în anul 2020 servicii cu cel mai modern planetariu optic din România și – iată – de la începutul lunii martie, să adăugăm în ”meniul educațional”, producții digitale full-dome, documentare imersive într-o proiecție de 360 grade în cupola planetariului nostru, iar o a treia unitate – de planetariu educațional portabil (cu o cupolă gonflabilă de 5m) este în pregătire și va fi asistată de o proiecție prin oglindă semisferică. Pentru început vor fi adăugate în orarul planetariului (respectiv de la orele 10.00, 12.00 și 14.00 – zilnic, de Marți până Duminică) două spectacole digitale full-dome, ”De la Terra spre Univers” (Durata: 30 min, public țintă: 12 – 105 ani) și ”Două piese mici de sticlă” (Durata: 25 minute, public țintă: 5 – 105 ani). Demonstrațiile astronomice optice cu proiectul stelar Zeiss Skymaster ZKP4 se vor desfășura după același program ca până acum, respectiv de la orele 9.00, 11.00, 13.00 și 15.00 – zilnic, de Marți până Duminică. Să înceapă spectacolul cosmic. Vă așteptăm!
DE LA TERRA SPRE UNIVERS - SPECTACOL DIGITAL FULL-DOME: 30 MINUTE - AUDIENȚĂ: 12 - 105 ANI

Sâmbătă, 22 februarie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar” a avut loc o nouă întrunire a membrilor Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş, şedinţă prezidată de poeta Carmena Felicia Băinţan. S-au prezentat mai multe reviste culturale: „Freamăt”, nr. 13 a Cenaclului filialei Ligii Scriitorilor Români din Maramureş, revista „Izvoare codrene”, nr. 18-19, fondator poetul Vasile Dan Marchiş din Asuajul de Sus dar şi volume de poezie sau proză  ale lui Ioan Andreica din Satu Mare, Olimpia Mureşan din Ulmeni, Milian Oros din Someş Uileac, Elena Borcuti şi Alina Narcisa Cristian din Baia Mare, Vasile Bele din Chiuzbaia şi Nelu Danci din Plopiş.
De remarcat faptul că poetul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu va tipări o nouă antologie, marca „eCreator” unde sunt invitaţi să participe toţi autorii băimăreni iar poetul-jandarm Vasile Bele a vorbit despre Tabăra de literatură „Opreşte-mă în tine, Maramureş” care va avea loc în vară, odată cu lansarea unei antologii a taberei, în zona Chiuzbaia.

Joi, 20 februarie 2020, delegația Consiliului Județean Maramureș prezentă la ediția de primăvară a Târgului de Turism al României 2020, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ”Liviu Borlan” Maramureş și Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş au fost gazdele evenimentului „Seara Maramureșeană”, acțiune organizată în capitala țării, cu scopul de a promova proiectele administrației județene și a crește atractivitatea turistică a Maramureșului.
Instituția Consiliului Județean Maramureș a fost reprezentată de către vicepreședintele Ioan-Doru Dăncuș, alături de care s-au aflat reprezentanți ai Serviciului de Relații Publice și ai Direcției Economice și Patrimoniu. În deschiderea evenimentului, vicepreședintele Consiliului Județean a mulțumit invitaților pentru prezență, dar și pentru inițiativele de promovare a județului pe plan național și internațional.
„Maramureșul este un tărâm binecuvântat cu oameni frumoși și locuri de poveste, un pol al autenticității și al tradițiilor vii, care este mai mult decât o destinație turistică. Județul Maramureș reprezintă o călătorie în timp, o incursiune în viața simplă și autentică, precum și o descoperire a moștenirii materiale și imateriale, care a supraviețuit veacurilor.