Revista teleormăneană, aflată în al patrulea an de existență, propune o vastă selecție literară, susținând, încă de la început, necesitatea culturii și importanța adoptării unei atitudini clare în aceste vremuri de restriște mondială. Astfel, Cristian Gabriel Moraru amintește, în Editorial, că „Setea de cultură este o nevoie ontologică a omului care-și depășește limitările și își disciplinează spiritul astfel încât să nu fie doar parte a creației, ci și un creator desăvârșit în templul libertății”, iar cultura în sine este „ un surâs al veșniciei în fața morții și a efemerului”. Atitudinea însoțește această nevoie de cultură, fiindcă „este important să facem disocierea între cultura de tip maimuță, nefolositoare, manelistică, diletantă, haotică, imitativă, servilă, care n-a creat niciodată capodopere fundamentale, și cultura de tip leu sau cultura leonină, definibilă prin ordine, cerebralitate, noblețe, putere de inovație și harismă, care a produs întotdeauna valori perene și creații emergente care ies precum stâncile din apa mării.”. Întrebarea din încheiere („Unde este turma de lei a zilelor noastre?”) îndeamnă cititorul să caute aceaste sclipiri de „inovație și harismă” (și) printre paginile revistei.

           Calendarul popular cuprinde o mare omogenitate morfologică și funcțională a multor credințe, datini și obiceiuri despre natură și nu doar. Trecerea țăranului prin anotimpuri este de fapt o perioadă complexă, de încheieri vitale ale unor cicluri de existență, denumite printr-o zi anume ce se poate numi ,,cap”, adică un început sau ,,prag”, o trecere.
           În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sântandreiul, dar și Moș Andrei, Andrei de iarnă, fiind celebrată la data de 30 noiembrie. În calendarul ortodox, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sfântul Apostol Andrei cel Dintâi Chemat, Ocrotitorul României.   Sântandrei este o divinitate aparte geto-dacă, peste care creștinii au suprapus pe Sfântul Apostol Andrei. Noaptea de Sântandrei (29 noiembrie spre 30 noiembrie) și ,,ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristică a Dionisiacelor Câmpenești și cu fermentarea vinului în butoaie la popoarele tracice, păstrează numeroase urme precreștine.”  În această noapte, ,,spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie la hotare, răspântii de drumuri și prin alte locuri necurate, folosindu-se de limbile de meliță și coasele furate din gospodăriile oamenilor. Duelurile lor durează până la cântatul cocoșilor, când spațiul se purifică și strigoii se întorc la locul lor.”

Devastată de furtunile din 17 septembrie 2017, Biserica de lemn ”Sfântul Nicolae” din Costeni a intrat într-un amplu proces de reabilitare. Lucrările sunt cuprinse în cadrul proiectului  de intervenții de urgență finanțat prin Timbrul Monumentelor Istorice – sesiunea mai-iulie 2020. În această perioadă se execute lucrări de desfacere a zidăriei și săpătură, armare, cofrare si turnare beton, zidărie de epoca, desfacere pardoseli, umplutură, desfacere tălpi din lemn de stejar, eșafodaj, montare tălpi de stejar, liftare, hidroizolație.
Parohia Ortodoxă Română Costeni a beneficiat de sprijin de specialitate din partea Consiliului Județean Maramureș prin specialiștii Direcției Arhitect Șef atât pentru accesarea finanțării, cât și pentru implementarea proiectului de restaurare. Valoarea totală a proiectului este 260.000 lei, din care 200.000 lei finanțare de la Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul programului Timbrul Monumentelor Istorice, 40.000 lei alocaţi de Consiliul Județean Maramureș, în cadrul programului județean de acordare a sprijinului financiar pentru unitățile de cult pentru anul în curs, iar 20.000 lei din partea Parohiei Ortodoxe Române Costeni.

Marți, 17 noiembrie crt, la ora 17.00, la Muzeul Național de Artă al Moldovei (strada 31 august 1989, nr.115) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului  Idei politice și clivaje ideologice, de Igor Munteanu, cu o prefață de Cristian Pîrvulescu, apărut la Editura Cartier cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.
Numărul de locuri este limitat. Doritorii rugăm să se înscrie pe mailul Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .
Sesiune de autografe.
Alături de Igor Munteanu, autorul volumului, vor participa:
Igor Boțan, director ADEPT
Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, AȘM
Martin Sieg , director Fundației Konrad Adenauer
Moderator: Em.Galaicu-Păun, redactor-șef al Editurii Cartier

Maramureșul este binecuvântat cu locuri frumoase și cu oameni ospitalieri. Turiștii care ajung aici sunt întâmpinați de gazde primitoare. Pentru a veni în sprijinul tuturor celor care ajung în acest colț de rai și care doresc să viziteze cât mai multe obiective turistice, Biroul de Informare Turistică din cadrul Consiliul Județean Maramureș a inițiat pașii necesari pentru o nouă rută turistică. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private.

Ruta cuprinde obiective precum Muzeul Județean de Etnografie şi Artă Populară Maramureș, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureș, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei sau Casa Memorială Elie Wiesel, dar și spații expoziționale mai puțin cunoscute, cum sunt Muzeul Etnografic și de Artă Populară, „Casa Lăpușeană” din Rogoz, Muzeul Born și Papp din Cavnic sau Muzeul Ţărăncii Române din Dragomireşti.

Constantin Brâncuși conduce detașat Topul celor 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, el fiind primul sculptor modern a cărui lucrare, „La Jeune fille sophistiquée”, a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro. Pictorul contemporan Adrian Ghenie este și el în top, datorită lucrării „Nickelodeon”.
Cel mai obiectiv dintre criteriile luate în calcul pentru a stabili valoarea unui artist este acela al valorii publice de adjudecare a operelor de artă, conform istoricului tranzacțional al caselor de licitații românești și internaționale. În baza acestui istoric a fost realizat un top al artiștilor a căror lucrări au fost achiziționate de către colecționari români sau străini.
Potrivit Artmark, în topul valorii adjudecărilor se află lucrări ale maeștrilor români stabiliți în străinătate ori care au creat în străinătate și, oricum, licitate în străinătate.

Istoricul Ion Bulei, profesor de Istoria Modernă a României în cadrul Universității din București, a murit luni, la vârsta de 79 de ani.
Anunțul decesului profesorului și istoricului Ion Bulei a fost făcut de către istoricul Adrian Cioroianu, fostul ambasador delegat permanent al României pe lângă UNESCO.
„Ion Bulei a fost profesorul Universității din București care a făcut din Istoria modernă a românilor o pasiune și o carieră profesională – totul în beneficiul generațiilor de studenți din Facultatea de Istorie (sau de la Centrul românesc din Veneția) care l-au cunoscut, iubit și apreciat. Cărțile sale despre modernitatea românească sunt repere de claritate și erudiție. Un om elegant și discret, cu un cuceritor simț al umorului, un coleg desăvârșit – a fost, până în această dimineață (1941-2020). Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris Adrian Cioroianu pe pagina sa de Facebook.

Ion Bulei s-a născut la 30 martie 1941, în Comarnic, judeţul Prahova, și a urmat între 1955-1959 cursurile Liceului George Enescu din Sinaia.

Celebrul muzician Nicolae Voiculeț, promotor al culturii române și candidat pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la alegerile parlamentare pentru Senat, îi invită pe bucureșteni duminică, ora 12:30, în fața Mănăstirii Stavropoleos din Centrul Vechi (str. Stavropoleos, nr. 4), la un eveniment cultural, în cadrul unui protest inedit față de situația actuală din țară.
La evenimentul desfășurat de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil, artistul, alături de membri ai orchestrei sale, va interpreta cântece patriotice și teme muzicale consacrate din folclorul românesc, iar la final va intona Imnul Național al României „Deșteaptă-te române”.

(Iuliana Paşca – „Reflectările unei molecule / Riflessioni di una molecola / Reflections of a molecule”, Ed. eCreator, 2020)

             În afara universului omologat, avem predestinare şi îndeosebi acolo ne aflăm. Suntem liberi la universurile proprii. Devine posibilă şi teribilă alcătuirea dintre eul şi eul care sughit unul după acelaşi. Cea mai tare este tentaţia moleculei indigo, în care dospim fiinţa pentru a deveni cât mai fiinţă, şi mai fiinţă.
             În dorinţa de a se uni cu ea-metafora, Iuliana Paşca se rostogoleşte şi face tumbe într-o arenă a necunoscutului, optând pentru infinetizimal şi dezvoltând energii nebănuite pentru o contracţie suficientă, energizantă, putând fi considerată chiar dezamorfică. „Reflectările unei molecule / Riflessioni di una molecola / Reflections of a molecule” sunt despre substanţă, mai puţin despre forme. În fond, pe cine ar mai interesa formele azi, când e plin de forme, se nasc forme la tot pasul, de când cu impimantele 3D... Substanţa, asta a devenit problema, unde e substanţa...

 La 18 octombrie, 1599 a avut loc bătălia de la Şelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory, întregul teritoriu al Transilvaniei intră în stapânirea lui Mihai Viteazul.
Un rol important în bătălia de la Şelimbăr l-a avut haiducul sârb Baba Novac, care niciodată nu s-a lasăt impresionat de superioritatea numerică a duşmanului.
Haiducul sarb nu mai suporta tratativele episcopului Malaspina, sol al lui Andrei Bathory si ataca prin surprindere. In cele trei momente hotaratoare de la Selimbar, mana dreapta a domnitorului a fost Baba Novac. Aflat in linia intai, s-a batut si a invins toti capitanii de oaste ai armatei ungurilor. Stefan Lazar, Peter Huszar, Stefan Csaki, Moise Szekely si Gaspar Kornis sunt umiliti de batranul de peste 80 de ani.
Armurile invinsilor sunt depuse personal de Novac la picioarele lui Mihai Viteazul. In anul 1600, timis de Mihai in Banat, Baba iese victorios intr-o serie de lupte.