Se întâmplă, oameni buni! S-a deschis Ediția a IV-a a Taberei Internaționale de Pictură în Aer Liber de la Nenciulești 2021, care se derulează în perioada 5-11 iunie 2021!
Participă: VAHIT AKAN -Turcia, JOSEPH NOCE- Franța, GHEORGHI DIM. GHEORGHIEV-Bulgaria, LAURA CULCEA -România, DANA HARA-România, RAREȘ KERECHEȘ -România, RADU GOIA -România, TUDOR ȘERBĂNESCU -România, REGINA BACHINSKA -Ucraina, DIMA RAAD -Liban
Festivitatea de deschidere a avut loc la Centrul de Cultură din comuna Nenciulești cu participarea doamnei primar și a altor oficialități teleormănene, între care domnul vicepreședinte al Consiliului Județean, care entuziasmat de organizarea unui eveniment cultural cu participarea internațională a artiștilor, a promis susținere în continuarea și perpetuarea organizării Taberei, cât și a Muzeului lucrărilor Taberei, ce se dorește a fi înființat ca muzeu unic în țară.

Ministerul Culturii împreună cu Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Prefectura Dolj, Direcția de Sănătate Publică Dolj și Primăria Municipiului Craiova organizează în perioada 28 mai - 01 iunie 2021 Maratonul vaccinării. Centrul de vaccinare va funcționa chiar în foaierul teatrului, în intervalul orar 10:00-24:00, iar tipul vaccinului este Pfizer-BioNTech. Rapelul se va putea face tot în incinta Teatrului Național Craiova, în perioada 18-22 iunie. Vaccinarea se face fără programare, doar prin prezentarea cărții de identitate.
Teatrul Național „Marin Sorescu” se alătură instituțiilor de prestigiu care participă deja la efortul generalizat de combatere a pandemiei de coronavirus. Artiștii a căror activitate a fost printre cele mai lovite de acest nefericit eveniment mondial, pun la dispoziție sediul lor pentru ca tot mai mulți oameni, care înțeleg rațiunea momentului, să poată găzdui pe durata a cinci zile o acțiune de vaccinare de amploare.

Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare organizează Vineri, 23 aprilie 2021, începând cu ora 12.00, un dublu eveniment, în care știința întâlnește cultura pe platforma muzeală: Lansarea versiunii în limba română a spectacolului digital de planetariu ”SISTEMUL SOLAR” și reinterpretarea clasică a evenimentului online HUBBLE de anul trecut, sub titulatura 30+1 Telescopul Spațial Hubble.
Posterul oficial al aniversării – în 2020 – a trei decenii de astronomie spectaculoasă din spațiul cosmic, al unui telescop-satelit care, până în prezent, este cel mai prețios ochi uman ațintit spre cosmos, nu doar merită, ci necesită un demers epic într-un cadru mai restrâns, dar autentic însuflețit de istoria de 30 de ani, plus încă unul, de descoperiri uimitoare realizate de acest telescop spațial a cărui misiune este coordonată de NASA și Agenția Spațială Europeană.

La Festivalul Internaţional de Satiră şi Umor „Mărul de Aur” Bistriţa, ediţia 2021, cu rezultate notabile s-au prezentat şi epigramiştii maramureşeni Ioan Şiman (preşedintele Cenaclului epigramistic „Spinul” Baia Mare) şi Nicolae Şerban din Tăuţii Măgherăuş.
Juriul format din: Cornel Udrea - preşedinte, Grigore Chitul, Sandu Oltean, Vasile Vajoca, Mirela Grigore, Virgil Raţiu şi Maximilian Menuţ – membri, după deliberare, au hotărât clasamentul final al acestei disputate ediţii de umor şi poante fine: Florin Rotaru (Buzău) – 8,36 puncte; Grigore Chitul (Şanţ/Bistriţa Năsăud) – 8,31 puncte; Gheorghe Bâlici (Chişinău/Republica Moldova) – 8,10 puncte; Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti) – 8,04 puncte; Mihai Moleşag (Tulcea) – 8,04 puncte; Nichi Ursei (Râmnicu Vâlcea) – 7,95 puncte.
Reprezentanţii Maramureşului au obţinut următoarele punctaje: Nicolae Şerban (Tăuţii Măgherăuş) – 6,38 puncte, prof. Ioan Şiman (Baia Mare) – 6,08.
Informaţia ne-a fost oferită de către directorul festivalului, reputatul epigramist bistriţean  Alexandru Câţcăuan.

Îl ştiu de ceva timp pe scriitorul, omul de televiziune şi editorul Ioan Romeo Roşiianu şi pentru mine nu a fost o surpriză faptul că pandemia nu l-a împiedicat să muncească, ba dimpotrivă, l-a făcut să muncească şi mai mult! Cu folos! În sprijinul afirmaţiei mele stau faptele săvârşite de acest om altruist şi profesionist până la perfecţiune.
„Închis” în casă (am pus ghilimelele de rigoare fiindcă este un suflet liber!), munceşte zi şi noapte pentru colegii lui într-ale scrisului iar roadele se văd, acum de Sfintele Paşte! (cred că nici perioada nu a fost aleasă întâmplător!). Au fost deja tipărite următoarele cărţi: Valeria Bilţ - „Te caut, Doamne, şi te simt”, Colecţia „Ecumenica”, cu o prefaţă semnată de  pr. dr. Florin Stan, referințe critice Ioan Romeo Roşiianu, coperta Florin Dochia, tehnoredactare Adalbert Solticzki.

O sută de texte din „Decameronul” lui Giovani Boccacio, în viziunea a 100 de regizori din 100 de țări, sunt interpretate de actorii trupei craiovene de la Teatrul Marin Sorescu.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, toate cele 100 de episoade ale proiectului vor fi reunite într-un spectacol maraton de 25 de ore, ce va avea loc în luna iunie.
„Proiectul face un arc în timp într-un mesaj universal al speranței. Giovani Boccaccio a scris în Decameronul său 100 de povești pentru ca lumea să depășească o epidemie de ciumă. Acum, după 500 de ani, pe timpul pandemiei, Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, într-o încercare similară de reziliență, invită lumea teatrală să se alăture proiectului The Hektomeron, ai cărui parteneri principali sunt Ministrul Culturii și Institutul Cultural Român”, se arată în comunicat.

despre   “Liturghia primăverii”   
de Cornelia Vaida
     
    Debutul poetei Cornelia Vaida vine ca urmare a unei mai vechi bune vestiri, de mărturisire a tuturor revelaţiilor trăite. Poezia ei este aproape magică pe alocuri avȃnd valoarea unor descȃntece, unor incantaţii cu valoare ascunsă de mantră. “Liturghia primăverii” o face cu disperarea cu care Demetra a încercat să-ṣi recupereze fiica (pe Persefona) spre a face loc primăverii, pentru învierea naturii ṣi înţelegerea sacrului prin liturghia învierii, pentru recuperarea infinitului “într-o floare… iubita din vremuri a soarelui treaz”.
    Buna Vestire, de venire a Fiului (copil frumos) de “dincolo de veacul acesta”, este mai mult decȃt o epifanie fiindcă este anterioară “în curgerea fără hodină a timpului” ca mai apoi prin “frumoase trigonometrii / ṣtiute doar de cei iniţiaţi” (probabil masonii), să ne înalţe spre slavă în locuri unde “toţi binecuvȃntaţii pămȃntului” să-ṣi lase “mormintele goale, acoperite de iubiri ascunse / vremelnic” ṣi copilului iubirii (Fiului) să-i spună cu smerenie, sfiiciune ṣi supunere :  “ Bine-ai venit copil frumos “.

    Literatura universală, ca trezorier al bogăției spirituale, a acumulat prețioase moșteniri literare, iar frumusețea unora dintre ele fascinează evii nu doar prin viziune și inovație prozodică, ci și prin personalitatea nonconformistă, frumusețea specială și biografia spectaculoasă a autorilor. Aceasta pare a fi rețeta succesului garantat pentru veșnicie, să înfrunți mentalități și să te desfășori în deplina libertate a spiritului tău descătușat de cenzura unei morale blocante, limitative. Au simțit și au experimentat plenar în special poeții, chiar din zorii măreției spiritului uman, antichitatea. De atunci vin spre noi cohorte nesfârșite de strămoși poeți, care nu au părăsit această dimensiune fără să contribuie la ereditatea spirituală a lumii. Spun poeți, dar am în vedere faptul că, deși numărul bărbaților este covârșitor, din când în când se ivește câte o femeie care arde, pârjolește totul în jurul ei cu frumusețea, pasiunea, talentul și strălucirea ei spirituală. Universalitatea unora dintre operele cu autori femei este o realitate incontestabilă, care fascinează, încântă și inspiră.

Mie greu de tot să scriu puțin (câteva rânduri, adică) despre prietenul Gelu Dragoș.
El a fost, este și va fi un veritabil prieten. Pentru el prietenia are dimensiunile unui munte.
Își petrece viața printre ”cei mici” – învățându-i să scrie și să citească. Absolvent de Jurnalism fiind, Gelu Dragoș exersează cu multă pricepere pe mai multe ”felii” ale scrisului: ziaristică, monografii, reportaje, critică și desigur, poezie. O plajă întinsă a creației, așadar...
În prag de sărbătoare, îi spun ”cu toată gura” LA MULȚI ANI!” (Sunt convins că mi se alătură cu aceeași urare toți prietenii într-ale condeiului.) Apoi, neodihnă creatoare! Multă sănătate! Și...tot ceea ce îți dorești.
Te îmbrățișez, prietene!

Joi, 4 februarie 2021, începând cu ora 10:30, s-a desfășurat ediția a IV-a a Colocviilor Revistei „Teleormanul Cultural”. Organizată în colaborare cu Consiliul Local al Municipiului Roșiori de Vede și cu Direcția pentru Cultură, Educație, Creație și Sport, manifestarea culturală, care a durat aproximativ o oră și jumătate, a fost moderată de dna Monica Tuinete, referent creație artistică.

 Mai întâi, a luat cuvântul dl Silviu Arsu, directorul Casei Municipale de Cultură, care ținut să mulțumească tuturor celor prezenți că și-au rupt puțin din timpul lor pentru a participa la această sărbătoare a culturii roșiorene și teleormănene. După aceea, dna Monica Tuinete a prezentat numeroasele activități din program, care aveau să țină trează atenția publicului iubitor de cultură și literatură.