„Litanii pentru sufletul gol” este un volum de versuri expresive și profunde referitoare îngenuncheatul destin al creatorului de literatură, al mânuitorului de penel înfiorat, care, atunci când scrie și suspină, cu tâmple prinse între metafore, își deșartă tainic sufletul și se descarcă de neiubirea și indiferența lumii, pe care o împodobește, în schimb,  cu emoționante bijuterii testamentare, turnate în versuri incredibil de reușite.
Ivit dintr-o poveste de viață epuizantă, sufletul scriitorului își află mântuirea în infinitatea poeziei. Atunci când scrie, acesta se iartă și își iartă destinul. Atunci când își adună lacrimile din „colțuri de privire”, poetul se înnobilează sufletește  iar privirile i se odihnesc nestigherite „în apa liniștii”.  Atunci, și numa atunci, acesta renunță la masca „drumețului fără rost”, uită de „făptura-i viscolită” și își ghidează spre lumină „sufletul greu înveșmântat”.
De fapt, când îi citim confesiunile lirice, întreg „cerul se înclină până la pământ” iar cititorii fac reverențe, înțelegând că omul și poetul Ioan Romeo Roșiianu nu va mai fi niciodată „o umbră pusă la uscat”.

Maestrul caricaturist va realiza, în cele două zile ale festivalului, caricaturi portrete grafice „la minut” pentru oficialitățile și publicul prezent.
Festivalul național de umor „Liviu Oros”  va începe sâmbătă, 20 aprilie, începând cu ora 12:00, în Holul Mare al Centrului Cultural „Drăgan Muntean” cu vernisajul Salonului Național de Caricatura , Grafică Umoristică „Interludica”, urmat de decernarea premiilor la caricatură și Concursul Internațional de Epigrame „Epigramissima”, ediția a IV-a, în Amfiteatrul „Liviu Oros”, moderator: Cornel Udrea .
Gogu Neagoe este Ambasador Cultural al Academiei Internaționale “Mihai Eminescu”. Acesta a primit înalta distincție la Gala premiilor de excelență „10 pentru Craiova“, eveniment aflat la cea de a cincea  ediţie de 1 Decembrie 2022. Este, de asemenea, membru al Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România din 2006, iar din anul 2008 este membru al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice din Germania, UNESCO. A participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de pictură şi caricatură, iar lucrările sale se află în colecţii particulare din România şi sunt expuse în muzee de artă din Australia, SUA, Los Angeles, Iran, Franţa, Italia, Germania, China, Japonia, Bulgaria, Belgia, Grecia.

Echipa Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Editura Saga din Israel, are plăcerea să vă invite la prezentarea intitulată „Israelul și Algoritmul Holocaustului” susţinută de prof. dr. neurolog Jean Jacques Askenasy şi care are la bază informaţiile cuprinse în cărţile apărute la Editura Saga: Algoritmul Holocaustului: Reversibilitatea om-fiară și Biosemiotica unei zile obișnuite (2 volume). În ultimele volume sunt explicate, într-o manieră accesibilă, aspectele neurologice ale mecanismelor fiziologice care participă și produc la om diverse emoţii şi reacţii (zâmbet, plâns, râs, căscat, strănut, sughiț etc.).
Manifestarea, desfășurată în limba română, are loc vineri, 12 aprilie 2024, de la ora 11:00, la sediul ICR Tel Aviv (bd. Shaul Hamelech nr. 8, Beit Amot Mishpat, etaj 6).
Programul mai cuprinde prezentarea editorului Adrian Grauenfels, care va aborda unele fenomene din cărțile amintite, cât şi filmul Artele în timp de război. De asemenea, Adrian Grauenfels, directorul Editurii Saga, va prezenta şi câteva dintre cele mai noi apariţii editoriale.

În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un CV neconform cu realitatea.
Redau – mai jos - în întregime postarea făcută, am boldat și dat cu italic, ca să iasă în relief.
Oameni onești au înțeles despre ce e vorba și i-au recomandat și arătat calea corectă de remediere a poveștii, pentru a evita o mistificare a adevărului.
Că este o mistificare precizarea că i-ar fi apărut vreo carte, cândva, cumva, la Editura eCreator.
Am discutat cu ea și eu, i-am explicat că e corect ce solicit și… m-am trezit că încerca să mă intimideze spunându-mi că soțul ei lucrează la Parchet.

Martorii lui Iehova promovează diversitatea lingvistică și folosirea limbii materne.
Albaneza, armeana (inclusiv armeana de est și armeana de vest), maghiara, ruteana (din Carpați), limbajul semnelor românesc, româna și rromani (România) – toate acestea fiind vorbite pe teritoriul României –,  sunt doar câteva dintre cele peste 1 000 de limbi în care este disponibil conținut pe jw.org, cel mai tradus site din lume.
Ziua Internațională a Limbii Materne va fi sărbătorită în 21 februarie și va sublinia importanța faptului de a avea acces la conținut în limba principală vorbită de fiecare persoană, denumită deseori „limba inimii”. Referitor la impactul folosirii limbii materne asupra unui om, mulți obișnuiesc să spună că dacă îi vorbești cuiva în propria limbă, cuvintele îi vor ajunge la inimă.
Potrivit Raportului de monitorizare a educației la nivel global, întocmit de UNESCO, în jur de 40% din locuitorii planetei nu au acces la educație într-o limbă pe care o vorbesc și o înțeleg.

,,Litanii pentru sufletul gol” este un volum amplu, scris de poetul Ioan Romeo Rosiianu și publicat la Editura ECreator. Este o carte care mi-a umplut sufletul de bucurie și pentru care, am încercat să fac o recenzie de suflet.
Poetul Ioan Romeo Roșiianu este înzestrat cu un stil inconfundabil de abordare a viziunii asupra vieții și morții, reprezentat printr-un tipar personalizat de evaluare și de constatare a propriilor sentimente, coroborate cu visurile și dorințele fiecărui om de a-și ocoli cât mai discret, clipa ,,Morții” și pașii care-l conduc până la ,,Ea”.
Tuturor ne este frică de sosirea acestui moment și cu toate acestea, descoperim în poezia dumnealui, sclipirile unui om învăluit de o tristețe profundă, dar împăcat cu destinul și inevitabilul.
Un labirint de gânduri, trăiri și sentimente interioare însoțește aceste poeme, ca într-un puzzle, în care jucătorul izbutește să construiască cu ajutorul pieselor împrăștiate, întregul!
Fiecare vers are semnificații aparte, reușind să ne conducă în interiorul visului poetului, odată cu escaladarea tuturor frământărilor sale existențiale.

În poemul „Avem timp”, Octavian Paler spunea: „Am învățat că scrisul ca și vorbitul / poate liniști durerile sufletești. /... / Am învățat să iubesc / ca să pot să fiu iubit.”, iar poetul Ioan Romeo Roșiianu știe să-și facă leac sufletului din însuși sufletul său, oferindu-l cu dărnicie într-o minunată explozie de culori lirice în volumul de poezie „Litanii pentru sufletul gol”, apărut la Editura eCreator, din Baia Mare.
Intarisiat în cunoscutele-i „Scrisori...” adresate iubitei, poetul – călător dinspre suflet înspre suflete – trece într-un alt registru liric (din cel modernist și postmodernist), acela al poeziilor cu particularități prozodice de ritm, rimă, măsură, dar mai ales cu eufonia și repetițiile caracteristice simbolismului, curent literar care cultivă: simbolul, sinestezia, sugestia; și prin care se realizează corespondența între senzații diferite (auditive, vizuale, olfactive, motorii).
Cu multă artă și meșteșug, Ioan Romeo Roșiianu nu mai folosește tiparele epistolare pe care le-a dăruit lectorilor săi, ci îi provoacă la o privire introspectivă în propriile lor suflete.

Volumul de poezie al lui Ioan Romeo Roşiianu, publicat de Editura eCreator din Baia Mare acum, invită la o analiză profundă.
Putem observa un fir narativ clar, care îmbină introspecția personală cu o reflecție asupra condiției umane universale.
Titlul ,,Litanii pentru sufletul gol” este intens simbolic și plin de semnificații.
,,Litanii” se referă la rugăciuni sau solicitări insistente, adesea într-un context religios sau spiritual. Această alegere de cuvinte sugerează o serie de poeme care pot servi ca meditații sau cereri adresate unei puteri superioare sau chiar către sinele interior.
,,Pentru sufletul gol” poate indica o stare de căutare, de dorință adâncă sau de lipsă în suflet, posibil o căutare de sens, de umplere a unui vid emoțional sau spiritual.

        Poetul, criticul literar și nu în ultimul rând omul de cultură Ioan Romeo Roșiianu își lasă amprenta remarcabilă prin apariția acestui volum de poeme, apărut la editura eCreator, pe care o și patronează.
        Întregul volum îl consider a fi unul de analiză atât interioară (mai ales), cât și o analiză exterioară a lumii în care ne ducem existența.
         Titlul este unul sugestiv, simbolic, care la o primă vedere poate crea semne de întrebare.
Substantivul litanie, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX) este o rugăciune lungă (rostită alternativ de preot și de credincioși) sau cu sens figurat poate fi o expunere, o înșiruire lungă, monotonă și plictisitoare.
Alăturarea substantivului, sufletului, însoțit de prepoziția simplă pentru trimite direct la laitmotivul volumului, la partea cea mai puternic înzestrată cu sentimente, trăiri și emoții.

Pusă (începând chiar cu titlul și continuând cu primul poem) sub semnul unei tristeți profunde, incurabile, cartea lui Ioan Romeo Roșiianu expune, de-a lungul poeziilor pe care le cuprinde, nu goliciunea unui suflet, ci preaplinul unui spirit debordând de dragoste – de viață, de părinți, de neam și, firește, „de moșie”  –, pe care o așază în versuri care să-i domolească dorul în primul rând de mamă și de tată, zeii fiecărei vârste, începând cu a copilăriei, când aceștia i-au fost prezențele cele mai dragi nu doar în gând, ci și pe pământ, și continuând cu o intensitate sporită de durerea hăului ce se cască tot mai mare între momentul plecării lor în altă lume și prezentul gol, într-adevăr, de ființele lor.
Cu, în felul acesta tragic, dobândita conștiință a efemerității prezenței omului pe pământ, în versuri clasice, poetul exprimă tentativa zadarnică de resemnare cu un statu-quo inevitabil și, prin urmare, volens-nolens, asumat: „Eu am stat la rându-mi lângă crucea veche, / dintr-o poză spartă mă privea un chip, / nu știam atuncea că cerul pereche / are-n lutul morții vreascuri de nisip”.