O parte din actul de justiție socială așteptat de cea mai mare parte din societatea românească s-a înfăptuit în urmă cu puțin timp: pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate!
Plenul reunit al Camerei și Senatului a votat pentru abrogarea privilegiilor acordate parlamentarilor. Astfel, una dintre cele mai mari inechități din România a dispărut.
Referitor la eliminarea pensiilor speciale oferite parlamentarilor, deputatul Brian Cristian punctează, pe pagina personală, despre încercarea PSD-ului de a-și spăla imaginea:

Deputatul PSD de Maramureș, Gabriel Zetea a semnat inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 republicată, care prevede ca, încă de la prima zi de internare în spitale, alocația de hrană a bolnavilor să fie de 40 de lei pe zi, similară cu alocația de hrană din penitenciare și nu de 10 lei/zi, cum este în prezent. Inițiativa aparține deputatului PSD Bogdan Ivan Gruia și a fost semnată de toți colegii din grupul parlamentar PSD.
”Pacienții din spitalele românești trebuie respectați. Condițiile de cazare au fost îmbunătățite, însă hrana pe care o primesc bolnavii este insuficientă. Tocmai din acest motiv, Parlamentul trebuie să adopte de urgență legea care prevede ca suma pentru alocația de hrană a pacienților să fie majorată fără întârziere. Așteptăm ca PNL și USR să nu se opună și acestui proiect, așa cum ne-au obișnuit prin toate acțiunile pe care le-au făcut. Românii merită respect, iar pacienții din România au nevoie de hrană adecvată și suficientă pentru a se reface! PSD susține toate inițiativele legislative care pot oferi românilor un trai mai bun”, a arătat parlamentarul de Maramureș, Gabriel Zetea, președinte al PSD Maramureș.

Banii care trebuiau folosiți DOAR în industria hotelieră românească nu se mai acordă în 2021

PNL și USR par să guverneze doar împotriva românilor. Supărați că nu au convins deloc în 2020, an pe care l-au petrecut la guvernare și dezamăgiți de votul pe care românii l-au acordat atât PNL, cât și USR, la alegerile de anul trecut, peneliștii și useriștii se răzbună, deopotrivă, pe toate sectoarele de activitate. Cei mai afectați rămân cei din industria HoReCa, care de un an de zile au fost mai mult închiși decât deschiși, iar în intervalul scurt în care li s-a permis să își desfășoare afacerile au fost hăituiți cu amenzi și controale de la diverse instituții ale statului, a declarat deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea.

Ungaria este dată ca model în regiune pentru că a impus taxa pe zahăr, iar Polonia îi urmează exemplul. În Spania, bugetul pentru 2021 include o creştere a TVA pentru băuturi cu zahăr sau îndulcitori. Taxa este majorată de la 10% la 21%.
Pandemia a readus în atenţia lumii problema obezităţii şi pe cea a găsirii de noi surse de finanţare pentru buget. Unele guverne au găsit o soluţie: taxa pe zahăr.
În ultimul deceniu, alarmate că obezitatea devine o tendinţă cu creştere rapidă în rândul populaţiei, guverne din diferite state occidentale au decis să acţioneze, mai ales cu taxe bine ţintite şi noi reguli pentru prezentarea produselor. Unele măsuri au fost şi încă mai sunt criticate ca fiind intervenţii din partea statului sau încercări de a stoarce bani de la populaţie prin noi taxe, scrie The Washington Post.

Suedia suspendă plăţile către Pfizer pentru vaccinul anti-COVID-19, după ce i-au fost facturate şase doze pe flacon în loc cinci convenite.
„Acest lucru este inacceptabil. Dacă o ţară are posibilități de a extrage cinci doze, înseamnă că a primit mai puţine doze la acelaşi preţ”, a declarat coordonatorul suedez al vaccinării, Richard Bergström, pentru ziarul „Dagens Nyheter”, citat de agenția ANSA.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a spus, la rândul său, că producătorii de vaccinuri trebuie să respecte înțelegerea, după ce Uniunea Europeană „a investit miliarde pentru a ajuta la dezvoltarea primelor vaccinuri împotriva COVID-19”.

Marea Britanie va introduce noi condiţii de călătorie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie 2021, în contextul expirării tranziţiei post-Brexit, fiind modificări fundamentale în privinţa documentelor şi scopului deplasărilor.
Cetăţenii români vor putea intra în continuare pe teritoriul britanic, fără vize, doar pentru călătorii în scop turistic care nu durează mai mult de şase luni într-un an. Cei care vor vrea să studieze sau să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de viză.

Într-o Europă debusolată, mai fracturată ca oricând, cu o evoluție economică discrepantă între Vest și Est, dar cu reguli și ordonanțe de urgenţă preluate aproape la unison, totuși, doar România și Letonia au interzis complet accesul copiilor în şcoli.

Un tablou al sistemului de învățământ, astăzi

În România ultimilor 30 ani s-au construit sub 400 şcoli, însă s-au închis câteva mii. Până în 2013 erau 1,800 şcoli închise și 1,500 comasate; probabil că numărul acestora s-a dublat între timp. Situația exactă nu se știe, fiindcă, odată ce școlile au fost date în grija primăriilor în 1998, Ministerul Educației nu a mai monitorizat din punct de vedere logistic ce se întâmplă cu aceste instituții.

În ședința Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European (AGRI), a fost aprobat, marți, 1 decembrie, Regulamentul de Tranziție. În urma negocierilor interinstituționale, fermierii au câștigat siguranța faptului că bugetele și programele de dezvoltare rurală vor rămâne neschimbate.
Perioada de tranziție propusă și adoptată este de doi ani, iar pe parcursul acesteia se vor continua măsurile din actuala Politică Agricolă Comună și vor fi păstrate aceleași reguli de acordare a plăților. În paralel, statele membre au, astfel, timp suficient pentru a-și pregăti planurile strategice naționale, precum și structurile administrative necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al Politicii Agricole Comune.
Carmen Avram, membră în Comisia AGRI: „E un semnal de stabilitate și certitudine pentru sector. Fermierii români trebuie să știe că Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor măsurilor și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală. Astfel, campaniile anilor 2021 și 2022 vor fi identice, în ceea ce privește tipul de ajutor și condițiile de acordare, cu cele din anii anteriori.”

IT-iștii și constructorii sunt noile ținte ale Guvernului PNL. După alegeri, PNL va tăia facilitățile pentru aceste două domenii cheie ale economiei, care contribuie cu 12% la Produsul Intern Brut, susține președintele PSD Maramureș, Gabriel Zetea, candidatul Partidului Social Democrat Maramureș pentru Camera Deputaților la alegerile din 6 decembrie.
     ”Nu îi interesează faptul că 800.000 de oameni vor fi afectați. PNL arată, încă o dată, cât sunt de incompetenți și iresponsabili guvernanții actuali. Măsura de eliminarea a facilităților pentru construcții si IT lovește puternic în firmele românești. Vom avea iar pierdere economică, reducerea locurilor de muncă, scăderea exporturilor, plecarea din țară a IT-iștilor și a lucrătorilor din construcții”, susține candidatul PSD Maramureș pentru Parlamentul României, Gabriel Zetea.

„Repornim România” - pachetul cu măsuri de relansare economică, propus de PSD va scoate România din criza economică în care au afundat-o Iohannis și Orban alături de ministrul Câțu, care știe doar cum să împrumute tot mai mult țara. Candidatul PSD Maramureș pentru Camera Deputaților, parlamentarul Gheorghe Șimon arată că PSD are soluții reale pentru relansarea economiei.
”În aceasta perioadă dificilă pe care o parcurge România - generată de efectele sanitare și economice ale pandemiei dar și de iresponsabilitatea Guvernului PNL - se impune adoptarea și implementarea unor măsuri sustenabile si eficiente. PSD are soluțiile care privesc accelerarea investițiilor publice care crează locuri de munca stabile; înființarea Băncii de Dezvoltare a României care sa finanțeze IMM-urile, marile proiecte de infrastructura si exporturile; crearea Fondului Strategic de Investiții pentru susținerea sectoarelor competitive ale economiei; finanțarea tuturor investițiilor aflate in derulare si finalizarea lor”, susține deputatul Gheorghe Șimon, candidat pentru un nou mandat în Parlamentul României, la alegerile din 6 decembrie.