Cuprins:

1. Prevederi din OUG nr. 130/2021 prin care se prevede că, începând cu 1 ianuarie 2022, contribuției de sănătate se calculează numai pentru partea din veniturile din pensii care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei.
2. Exemplele de calcul al contribuției de sănătate și al impozitului din veniturile din pensii
3. Considerații personale

Conform programului de guvernare al coaliției PNL-PSD-UDMR, începând cu 1 ianuarie 2022, valora punctului de pensie va creşte cu 10%, respectiv de la 1.442 de lei la 1.586 de lei.
Orice cetăţean, care doreşte să ştie cât îi va fi pensia începând cu 1 ianuarie 2022, va proceda conform celor de mai jos.
Varianta 1
Pensia brută, începând cu 1 ianuarie 2022 =
pensia brută existentă până la 31 decembrie 2021 x 1,10.

Raportând 1.586 de lei la 1.442 de lei rezultă indicele 1,10 care, procentual, se exprimă printr-o creştere de 10%.
Deci, în modul cel mai simplu, orice cetăţean care doreşte să ştie cât îi va fi pensia începând cu 1 ianuarie 2022, îşi va înmulţi pensia pe care o are până la 31 decembrie 2021, cu 1,10.

Parlamentarii PSD Maramureș au inițiat, încă din luna mai 2021, un proiect de lege pentru TVA redus de la 19% la 5% în cazul lemnelor pentru încălzirea locuințelor. Deputații Gabriel Zetea și Gheorghe Șimon, alături de senatorul Sorin Vlașin au strâns, încă din primăvara anului în curs, toate semnăturile necesare pentru ca inițiativa legislativă să fie depusă în Parlament în 17 mai, iar marți, 9 noiembrie 2021, proiectul a fost votat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
Deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea a precizat că peste 3,5 milioane din populația României se încălzește folosind lemne de foc, iar din aceștia, o mare parte trăiesc la limita subzistenței.

Fiecare leu pe care statul român îl investește într-un ciclu complet de educație (de la nivel preșcolar la postuniversitar) generează opt lei sub formă de venit la buget din taxe, impozite și contribuții, arată studiul „Costul educației: investiție, randament, impact”.
Investiția în educație generează încasări importante pentru stat, ca administrator al bugetelor publice, cu un impact considerabil pentru societate în ansamblul acesteia, demonstrează studiul publicat de World Vision România. De exemplu, statul cheltuiește în total circa 168.000 de lei, în medie, pentru fiecare persoană care absolvă un masterat, de la grădiniță până la acordarea diplomei. În același timp, statul încasează de la o astfel de persoană, pe toată durata vieții acesteia, aproape 1,45 de milioane de lei din contribuții, taxe și impozite.

Indiferent că vorbim despre pâine, orez sau orice alt fel de aliment, guvernele lumii sunt conştiente că preţurile tot mai mari ale mâncării pot veni cu un anumit grad de riscuri politice.
Dilema este dacă pot lua suficiente măsuri pentru a nu plăti costurile pe scena publică, scrie Bloomberg. Preţurile globale ale alimentelor au crescut în august cu 33% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, înregistrându-se creşteri constante în ceea ce priveşte uleiul vegetal, cerealele şi carnea, arată datele Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU (FAO).
Experţii sunt de părere că situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, notând în acest sens vremea extremă, costurile tot mai mari ale proceselor de transportare şi îngrăşămintelor, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi penuria forţei de muncă. Mai mult, diminuarea rezervelor de valută continuă să afecteze abilitatea anumitor ţări de a importa mâncare.

Proiectul de reabilitare a DJ 186 Valea Izei, la fel ca și proiectul de reabilitare a DJ 187 Valea Ruscovei au fost scrise și depuse la finanțare încă din anul 2017, în mandatul fostului președinte al Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, iar scrierea miilor de pagini de către aparatul propriu al administrației județene a reprezentat o muncă titanică și susținută.
Un proiect, însă, nu ajunge doar să fie bine scris, următorul pas este obținerea finanțării, scoaterea la licitație, atribuirea caietului de sarcini unei firme responsabile, iar apoi lucrările să fie finalizate și recepționate la standarde cât mai înalte.

Liberalizarea nechibzuită a prețurilor la energie și gaze făcută de guvernele lui Iohannis are consecințe catastrofale pentru români. PSD se ține de cuvânt și face tot ce poate pentru a-i pe consumatori, prin urmare parlamentarii opoziției au depus la Senat proiectul de lege privind măsurile de sprijin a IMM-urilor afectate de creșterile de prețuri și tarife la gaze, energie și combustibili. Măsura poate salva atât afacerile antreprenorilor români, cât și locurile de muncă din aceste companii.

Partidul Social Democrat solicită autorităților și în special premierului penelist Cîțu să informeze corect cetățenii cu privire la evoluțiile economice din România. Avansul economic de 13%, raportat de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul al doilea din 2021 reprezintă o creștere de doar 1,9 puncte procentuale în comparație cu nivelul la care se afla economia națională înainte de pandemia COVID-19, a declarat deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea.

România a produs anul trecut instrumente muzicale în valoare de puţin peste 50 mil. lei, pe această piaţă fiind active 61 de firme cu 600 de salariaţi, arată datele platformei de analiză a companiilor Confidas.ro, citată de ZF.
Piaţa a scăzut cu 40% în pandemie şi s-a întors la nivelul lui 2009, primul an al crizei financiare anterioare, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Confidas şi ONRC. Pentru această analiză au fost luate în calcul doar companiile care şi-au depus rezultatele pe anii respectivi şi doar cele care au declarat CAEN-ul (obiectul de activitate principal) 3220-Fabricarea instrumentelor muzicale.

Datele arată că numărul de companii a rămas acelaşi în pandemie, eventualele închideri sau falimente urmând a se vedea în cifrele din 2021. Totuşi, impactul crizei sanitare devenită criză economică este vizibil la nivel de cifră de afaceri, profit sau număr de salariaţi.

Unu din nouă angajaţi români, adică 540.000 de persoane, câştigă salarii de cel puţin 1.000 de euro net pe lună, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
În urmă cu cinci ani, mai puţin de 100.000 de angajaţi câştigau echivalentul a 1.000 de euro pe lună.
O familie din România cu venituri lu­nare de 2.000 de euro net pe lună are un confort fi­nan­ciar care îi per­mite achi­zi­ţia unei case de 100.000 de euro (cu o rată de 400 de euro/ lună timp de 30 de ani), un Duster SL Avan­taj de 18.000 de euro (cu o ra­tă de 290 de euro/ lună pe 5 ani şi avans de 25%) şi o va­can­ţă în Grecia de două săptă­mâni (un cuplu plus un copil) cu un cost total de 2.000- 2.500 de euro. Cu toate acestea, suntem încă departe de formarea aşa-numitei „clase de mijloc“, spun experţii.