La 11 noiembrie 1947 se dă sentinţa în procesul Iuliu Maniu. Maniu, în vârstă de 75 de ani, este condamnat la închisoare pe viaţă împreună cu vicepreşedintele PNŢ, Ion Mihalache.
După 23 august 1944,  Iuliu Maniu, fost deputat, fost prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933) şi preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc (1926-1933, 1937-1947), a luptat împotriva preluării ţării de către comunişti, proces pe care a refuzat să-l accepte, încrezător în sprijinul marilor puteri occidentale.
La 1 noiembrie 1944, Iuliu Maniu îl întreba printr-o telegramă pe vicemareşalului Donald Stevenson dacă guvernul britanic are de gând să predea România Uniunii Sovietice, răspunsul fiind negativ. Pe 8 noiembrie însă ministerul de externe al Marii Britanii (Foreign Office) îi scria reprezentantului său la Bucureşti (John Le Rougetel) într-o telegramă strict confidenţială că înţelegerea dintre Churchill şi Stalin privind Grecia şi România orientează politica britanică.

La 9 noiembrie 1330 a început celebra luptă de la Posada, care a consemnat independenţa Ţării Româneşti.
Desi vasal al regelui Ungariei, asa cum este numit in mai multe documente ale vremii, Basarab daduse destule semne de rebeliune fata de cel ce ar fi trebuit sa ii fie suveran… Carol Robert de Anjou. In anul 1323, Basarab il sprijina militar pe tarul bulgar Mihail Sisman in lupta impotriva Imperiul Bizantin, o actiune ce incalca vasalitatea sa fata de regele Ungariei.
Sapte ani mai tarziu, la 28 iulie 1330, voievodul muntean este alaturi de acelasi Mihai Sisman in lupta de la Velbuzd, impotriva regelui sarb Stefan Decanski, un aliat al lui Carol Robert de Anjou.

 La 4 noiembrie 1900 s-a născut Lucreţiu Pătrăşcanu, conducător al Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog şi economist (d. 17 aprilie 1954)
Despre Lucretiu Patrascanu se poate spune orice, mai putin ca nu a fost un patriot pana in maduva oaselor. Departe de a se asemana cu parvenitii care gasisera in Partidul Comunist o forma de a avansa cat mai rapid pe scara sociala, Patrascanu era un om de o cultura deosebita.
Avocat, sociolog, economist, el a imbratisat doctrina comunista inca din timpul studentiei (1919), optand pentru un socialism de factura nationalista.

Orașul istoric Brașov este de-a dreptul impresionant, fiind situat în zona centrală muntoasă a României și construit de Cavalerii Teutoni și germanii aduși de Regele Ungariei pentru a proteja rutele de negoț și pentru a dezvolta economia locală.
În afară de arhitectura spectaculoasă care a fost lăsată moștenire, orașul Brașov ascunde și alte „comori”, cum ar fi una dintre cele mai înguste străzi din Europa și din lume, Strada Sforii.
Strada Sforii a fost construită ca o cale de acces pentru pompierii din oraș, între Poarta Șchei și Strada Cerbului, fiind atestată documentar în secolul XVII, deși ar fi fost construită încă din secolul XV.

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, a fost stră-strănepotul Reginei Victoria și vărul de gradul al III-lea al Reginei Elisabeta a Marii Britanii, însă familia regală a României are legături de sânge și cu alte dinastii importante din Europa, inclusiv familia regală a Spaniei, Greciei și a Danemarcei.
Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii este cel mai faimos monarh contemporan care are legături de sânge cu Regele Mihai al României, având în vedere că cei doi erau veri de gradul 3. Regele Mihai a stat în dreapta Reginei Elisabeta cu ocazia Jubileului de Diamant din 2012.

Cinci asteroizi au primit în ultimele luni nume românești, a anunțat marți Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Reprezentanții observatorului au anunțat că cei cinci asteroizi au primit numele unor astronomi români.
Dintre aceste roci spațiale, trei asteroizi au fost descoperiți de români, în cadrul programului EURONEAR. Este vorba de:
    (555152) Oproiu, după astronomul Tiberiu Oproiu (1939–2020), care a activat în cadrul Observatorului de la Cluj-Napoca, în domeniul mecanicii cerești, sateliților artificiali și asteroizilor.
    (557045) Nadolschi, după astronomul Victor Nadolschi (1911–1996), care a activat în cadrul Universității A. I. Cuza de la Iași, în domeniul eclipselor și astronomiei practice. A fost și un popularizator al astronomiei, autor al mai multor cărți.
    (572217) Dramba, după astronomul Constantin Dramba (1907–1977), care a activat la Observatorul din București (actualul Institut Astronomic al Academiei Române), în domeniul mecanicii cerești.

Anul acesta, șapte zone din România au fost căutate de turiști deși în urmă cu 20 de ani nu erau populare. Pe listă sunt, în special, destinații din Transilvania.
Potrivit unui studiu realizat de platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro, anul acesta turiștii s-au orientat și spre destinații care în urma cu câțiva ani nici nu existau pe harta turistică a României.
Pe listă sunt localități din Maramureș, Harghita, Brașov, Cluj și Covasna care în trecut nu aveau activități turistice. În zonele menționate, au apărut numeroase unități turistice ca urmare a creșterii interesului turiștilor, potrivit Mediafax.

 La 16 septembrie 1437 s-a încheiat, la Căpâlna, în Transilvania, "uniunea frăţească" cunoscută în istorie sub numele de "Unio Trium Nationum". În urma acestei întelegeri, românii, populaţia majoritară din Transilvania, erau consideraţi "toleraţi" din punct de vedere politic.
Unio trium nationum (în latină, în traducere „uniunea celor trei naţiuni”) a fost o înţelegere încheiată între nobili maghiari şi orăşenii saşi şi secui, ca o consecinţă la Răscoala de la Bobâlna.
Potrivit înţelegerii, cele trei naţiuni privilegiate urmau să se ajute reciproc împotriva duşmanului extern.

La 18 august 1830 s-a născut viitorul împărat al Austriei Franz Joseph (d.1916)

Franz Joseph al Austriei (în română Francisc Iosif I, în germană Franz Josef I, în maghiară Ferenc József I, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în italiană Francesco Giuseppe I), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916.

În 30 august 1940, s-au semnat, la Viena, documentele "arbitrajului" germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi predată Ungariei horthyste.
Cedările teritoriale româneşti au fost facilitate de starea de derută determinată de presiunile externe şi incapacitatea guvernului condus de Ion Gigurtu şi a cercurilor conducătoare româneşti de a angaja acţiuni politice ferme, de a organiza măsuri de apărare naţională. Lipsa de curaj a regelui Carol al II-lea, faptul că a evitat un contact direct cu Hitler, deşi se impunea o expunere personală, au întărit convingerea cancelarului nazist că regele României nu va întreprinde măsuri de împotrivire hotărâte, ci va consimţi treptat la toate pretenţiile revizioniste formulate.