Laptele matern provenit de la mamele care au primit un vaccin COVID-19 conține anticorpi care i-ar putea proteja pe sugari împotriva infecției.
Concluzia aparține unor cercetători de la Universitatea din Florida (UF), care au declarat că descoperirile lor ar putea avea o influență pozitivă asupra ratelor de vaccinare în rândul femeilor însărcinate și care alăptează, dar care ezită să se vaccineze.
„O mulțime de mame și femei însărcinate se tem să se vaccineze. Vor să facă ceea ce este mai bine pentru bebelușii lor”, a spus dr. Josef Neu, coautor al studiului și profesor la Departamentul de Pediatrie și Neonatologie al Colegiului de Medicină al UF, potrivit Independent.
Cercetătorii au vrut să afle dacă laptele matern al mamelor vaccinate anti-COVID ar putea reprezenta un beneficiu.

Potrivit deciziei adoptate miercuri de CNCAV, pe lângă persoanele vulnerabile și cele cu risc mare de expunere, din sănătate și învățământ, accesul la administrarea dozei a 3-a este permis tuturor persoanelor care au cel puțin 6 luni de la administrarea dozei a doua.
Membrii CNCAV au hotărât miercuri, în unanimitate, pe baza datelor științifice disponibile, necesitatea administrării dozei de rapel, începând cu data de 28 septembrie, pentru toate persoanele care au mai mult de 6 luni de la administrarea dozei a doua, cu oricare dintre vaccinurile pe baza de ARN mesager.
Administrarea dozei a treia este recomandată persoanelor vulnerabile, cele peste 65 de ani, cu boli cronice, personal din centrele medico-sociale, persoanelor cu risc mare de expunere, angajați din sănătate și învățământ.

Oamenii de știință încearcă de mult timp să stabilească dacă alcoolul este bun sau rău pentru sănătate.
Spre exemplu, numeroase studii au arătat că un consum de vin pare să prevină și, în același timp, să crească riscul de cancer. Însă, atunci când vine vorba despre cantități moderate, cum ar fi un singur pahar la cină, cercetătorii au presupus mereu că alcoolul are un efect ușor protector asupra sănătății inimii.

 Rețeaua de magazine Lidl rerage de pe piață două produse pe bază de cînepă, din cauza conținutului ridicat de tetrahidrocanabinol (THC). Consumarea acestui produs poate avea consecințe nedorite asupra sănătății, precum schimbări ale dispoziției și oboseală.
Producatorul sloven Mogota d.o.o. recheama produsul „Mogota Ceai de cânepă 20buc” cu data de valabilitate minimă 31.12.2022.
În produs s-a depistat un conținut ridicat de tetrahidrocanabinol (THC). Produsul poate fi returnat în toate magazinele Lidl. Contravaloarea produsului va fi restituită, chiar şi fără prezentarea bonului fiscal.

Cuprins:
1. Esența problemei.
2. Cauzele care conduc la erori și la falsuri în rezultatele analizelor de laborator
3. Soluții de rezolvare
4. Concluzii
Bibliografie

Rezumat: Identificarea corectă a unei afecțiuni, pe baza analizelor de laborator, face, de multe ori. diferența între viață și moarte. Diagnosticarea corectă a unei boli se face, în numeroase cazuri, numai pe baza analizelor de laborator. Din cauza unor analize de laborator eronate sau falsificate, numeroși oameni au suferit, până la a-și pierde sănătatea, și chiar viața, din cauză că unii și-au tratat boi inexistente, dar, cel mai grav, că alții nu și-au tratat bolile existente din cauză că analizele de laborator false le-au ascuns. Materialul de față are scopul de a ajuta populația să evite asemenea situații tragice.

Medicul Adrian Wiener susține că protecția oferită de vaccinul anti-COVID crește cu vârsta. Concluzia a fost trasă în urma analizei făcute pe statisticile din Israel privind formele severe ale bolii.
Vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților Adrian Wiener a analizat cifrele și a ajuns la concluzia că protecția oferită de vaccinul anti-COVID crește cu vârsta.
Practic, la segmentul de vârstă vulnerabil, protecția oferită de vaccin împotriva formelor severe de boală este de 5-10 ori mai mare, arată medicul român.

Vești proaste pentru iubitorii de cafea. Un nou studiu a descoperit o legătură între consumul excesiv de cafea și un risc considerabil de apariție a demenței mai târziu în viață.
După ce a analizat istoricul medical al 17.702 de voluntari dintr-o bază de date din Regatul Unit, o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Australia de Sud a descoperit o legătură surprinzătoare între consumul ridicat de cafea, șase sau mai multe cești pe zi, și o creștere cu 53% a riscului de demență.
Și nu este vorba doar despre demență. Studiul, publicat în luna iunie în jurnalul Nutritional Neuroscience, mai arată și o legătură între consumul excesiv de cafea și o prevalență mai mare de schimbări fizice în creier și alte boli neurologice. Așadar, descoperirile sunt șocante și arată efectele negative ale unuia dintre cele mai populare droguri recreaționale din lume.

Persoanele care au trecut prin infecția COVID-19 și s-au vindecat se pot confrunta cu o reducere semnificativă a inteligenței, potrivit unui studiu de amploare.
Cercetarea publicată în EClinicalMedicine se adaugă unei liste tot mai mari de îngrijorări cu privire la impactul pe termen lung al COVID-19 asupra corpului și creierului uman și sugerează că studii pe durate mari ar trebui să înceapă imediat pentru a evalua cât de grave ar putea fi efectele acestei infecții.
Desfășurat sub coordonarea Imperial College London, studiul a implicat 81.337 de persoane din Marea Britanie care au fost evaluate online ca parte a Great British Intelligence Test. Acesta este un test cognitiv validat clinic care implică o serie de provocări cerebrale, precum și un chestionar de completat.

 ONU a avertizat joi că se va produce o „catastrofă”, din cauza faptului că pandemia de COVID-19 perturbă accesul la vaccinările de rutină, lăsând milioane de copii expuşi riscului rujeolei şi al altor boli mortale.
Aproximativ 23 de milioane de copii au ratat vaccinurile de rutină, împotriva bolilor copilăriei, anul trecut, întrucât serviciile de sănătate obişnuite au fost afectate în întreaga lume de restricţiile menite să controleze pandemia de COVID-19 şi mulţi părinţi au evitat clinicile deschise de teama expunerii la virus.
Acesta este cel mai mare număr din ultimii zece ani şi este cu 3,7 milioane mai mare decât în 2019, potrivit datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de agenţia ONU pentru copii UNICEF, potrivit France24.

Salata de roșii, o salată simplă românească, este felul european de mâncare cu cele mai puține calorii (36), dar și cu doar 0,3 g de grăsimi, 1,7 g de proteine și 7,3 g de carbohidrați.
GolfSupport.com a folosit o bază de date internă de 12.000 de feluri de mâncare din Taste Atlas pentru a afla primele 50 din cele mai populare feluri de mâncare din Europa. Selecția a privit salatele din primele 20 de țări europene cu cel mai mare PIB (2020). Valoarea nutrițională din fiecare fel de mâncare a fost, de asemenea, colectată prin RecipeDB.