Realizarea unei antologii implică indiscutabil și un proces de ierarhizare axiologică, ceea ce nu poate decât să bucure cititorul avizat, avid de literatură de bună calitate. Lansarea în spațiul public a unei antologii literare este întotdeauna binevenită, fiind o sărbătoare a spiritului, deoarece sunt puse la cina cea de taină a literaturii cele mai valoroase nume ale literaturii și culturii momentului respectiv și se creează astfel un cadru concurențial în care toți creatorii au de câștigat.
Unul dintre cei mai fervenți promotori ai actului cultural de înaltă ținută din România este scriitorul, jurnalistul, criticul literar și editorul Ioan Romeo Roșiianu. În contextul bombardamentului informațional din zilele noastre, o nouă antologie marca eCreator, și anume Primăvara cuvântului (Editura Ecreator, Baia Mare, 2018), vine ca o adevărată gură de oxigen, deoarece, așa cum opinează criticul Ioan Romeo Roșiianu în prefață, acest demers antologic realizează „un proces de etatizare, scopul vădit fiind acela de a despărți cumva apele de uscatul literaturii...” (p. 9).

 
     (Ioan Romeo Roşiianu – Scrisori de dragoste pierdută, Ed. ECREATOR, 2018)

              Focul este întreţinut de aer, doar vântul ce îl poate stinge. Şi nici atunci nu se termină el focul, jarul rămâne de veghe spre renaşterea sa. Îţi vine să dai cu cerul şi cu stelele de pământ când prăbuşită e dragostea în straiele ei impecabile şi într-o băltoacă de nedreaptă viaţă. A nu uita însă de sămânţa dragostei, care nu se poate nicicum prăbuşi pentru că nu are vreo localizare în spaţiu şi timp, ea există pur şi simplu, frumos ancorată tocmai de rădăcinile, de trunchiul, de ramurile sufletului, cel mai ales fruct fiind!
              Ioan Romeo Roşiianu este pornit dintr-un punct imprevizibil, se înscrie pe o linie dedicată şi se trezeşter captiv într-o sferă din care nu poate ieşi, oricât ar vrea, în încăpăţânarea-i fulminantă. El poetul, el omul, el ’poetomul’, cum ar mai zice Eugen Evu, este plin de cerneală şi îşi desenează însăşi superba dragoste într-un lan de scrisori care nu se termină până la apocalips şi dincolo tot nu se mai termină .
             „Scrisori de dragoste pierdută” este o carte care în mod exponenţial de la necesar spre implacabil trebuia să existe.

În perioada 8 – 15 iulie 2018, răspunzând invitației Asociației Culturale Române „Nae Ionescu” din Hamilton, Canada, o delegație a Revistei de Cultură Tribuna, formată din Mircea Arman, manager și redactor șef, Ioan-Pavel Azap și Ani Bradea, redactori, Ștefan Damian, colaborator, împreună cu vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István, au participat la o serie de evenimente și întâlniri în țara frunzei de arțar.

Evenimentul central, al cărui program s-a întins pe toată această perioadă, cuprinzând, în fiecare zi, conferințe, mese rotunde, recitaluri de poezie, prezentări de cărți și publicații, l-a constituit Săptămâna internațională de cultură, Hamilton – 2018, de la Câmpul românesc, un loc încărcat de tradiție și simboluri pentru toți românii care trăiesc pe continentul nord-american, interesați de legăturile culturale și de suflet cu țara mamă, dar și pentru cei din România, în fiecare an scriitori și reviste românești de cultură fiind invitați să participe la această amplă sărbătoare. Câmpul românesc este un vast teritoriu (nu mai puțin de 25 ha de teren împădurit), devenit proprietate a Asociației Culturale Române din Hamilton la un deceniu de la înființarea acesteia (1957), unde s-a amenajat apoi un Centru Cultural care a primit numele marelui om de cultură român Nae Ionescu. De atunci, acest loc încărcat de spiritualitate reunește românii de pe ambele continente americane, dar nu numai, cu prilejul deselor evenimente care au loc în permanență aici, cu invitați de seamă, personalități culturale din România și diaspora.

Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne în parteneriat cu Instituția Prefectului-Județul Maramureș organizează o manifestare cultural-artistică dedicată Centenarului Marii Uniri. Evenimentul se va desfășura mâine, 12 iulie a.c., de la ora 18.00, în Parcul Grădina Morii din municipiul Sighetu Marmației.
         ”Am dorit ca în anul Centenarului Marii Uniri să îi omagiem așa cum se cuvine pe veteranii de război maramureșeni. Au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea economică și socială a țării noastre. Au slujit țara sub drapel, iar noi ne facem datoria de onoare de a le arăta respectul și recunoștința cuvenită. De asemenea, la Primăria Municipiului Sighetu Marmației va avea loc mâine, de la ora 12.00, în sala de conferințe, simpozionul ”Anii nesfârșiți ai patriei. Contribuția Armatei Române la realizarea Marii Uniri”, în care vor fi prezentate și dezbătute de cadre militare în rezervă și retragere, dar și cadre universitare și specialiști în domeniu, fapte și momente remarcabile din istoria țării noastre care au contribuit la realizarea actului de la 1 Decembrie 1918.

Într-o lume evident marcată de bombardamente informaţionale, de experimente literare mai mult menite să acopere lipsa de talent decât să definească nume noi sau curente literare, a veni astăzi cu propuneri de etatizare a spaţiului public poate fi un gest mai mult decât temerar.
În lumea lor proprie şi în confortul spaţiului redus şi neconcurenţial, promotorii literaturii de nişă se simt bine şi refuză să îşi înalţe ştacheta, refuză să se autodepăşească tocmai de teama propriului eşec.
De asemenea, orice pas făcut în largul acestui orizon altfel extrem de limitat îi sperie, iar faptul că nu sunt primiţi şi văzuţi în mediile şi la manifestările cu adevărat selecte ale literaturii contemporane (şi) le justifică prin fals dispreţ, prin minimalizare.
Ei bine, pornind tocmai de la aceste triste realităţi, demersurile „eCreator” vin să încerce un anumit proces de etatizare, scopul vădit fiind acela de a despărţi cumva apele de uscatul literaturii, demers în măsură să-i marginalizeze pe amatori şi să îi lase-n lumea lor de vise, pentru că zgomotul făcut de ei tinde să acopere vocile celor care au cu adevărat ceva de spus.

La 1 martie1837 s-a născut scriitorul Ion Creangă (m. 31 dec 1889), considerat unul dintre cei mai mari scriitori români.
Deşi în ''Fragment de biografie'' Ion Creangă însuşi spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data naşterii sale este incertă, deoarece, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839. Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile şi Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria şi Ileana în 1919.
În 2014, a fost descoperit un jurământ "misterios" în arhiva Muzeului Literaturii Române (MLR) din Iaşi, documentul dezvăluind existenţa unei grupări "secrete" din care făceau parte mai multe personalităţi ale secolului al XIX-lea, între care Nicolae Culianu, Nicolae Gane şi Ion Creangă.
"Jur pe onoare şi conştiinţă./ Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu/ Să lucrez din toată inima pentru ridicarea neamului românesc/ Să respect şi să execut toate hotărârile luate de comitetul din care face parte. Şi să păzesc secret absolut./ Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi sfânta Cruce", se arată în textul semnat de membrii grupării.

Tradiționala manifestare ”Ziua Bunei Vecinătăți” a avut loc la sfârșitul săptămânii în municipiul Sighetu Marmației. Delegația ucraineană a fost primită cu tradiționala pâine și sare de către prefectul Vasile Moldovan, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, primarul Horia Scubli, prefectul județului Satu Mare, Darius Filip, prefectul județului Suceava, Elena Adomnicăi, prefectul județului Gorj, Adrian Florescu, subprefectul Alexandru Cosma, vicepreședintele Doru Ioan Dăncuș, parlamentari, primari din România și Ucraina, consilieri județeni, reprezentanți ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, reprezentanții serviciilor publice deconcentrate. Delegațiile s-au deplasat la scena amplasată în Parcul Grădina Morii, unde s-a desfășurat un spectacol cultural-artistic cu formații, interpreți și ansambluri folclorice din românești și ucrainene (din județele Maramureș, Satu Mare și regiunea Transcarpatia). Despre semnificația ”Zilei Bunei Vecinătăți” au rostit alocuțiuni prefectul Vasile Moldovan, guvernatorul Ghennadi Moskal, președintele Consiliului Județean Gabriel-Valer Zetea, președintele Consiliului Regional Transcarpatia, Mihai Rivis, ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, diplomatul Gheorghe Anghel, prim-colaborator Ambasada României în Ucraina și primarul Horia Scubli.

Miercuri, 9 mai 2018, cea de-a doua zi a evenimentului „Zilele Maramureșului – Haida, hai în Maramureș” a debutat cu două acțiuni inedite la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. Pentru prima dată, în Baia Mare, în zona Câmpul Tineretului are loc târgul de promovare „Bun de Maramureș”, manifestare care a reunit apicultori, producători tradiționali și meșteri populari din între județul, dar și reprezentanți ai unităților administrativ teritoriale. În fiecare zi, până pe data de 13 mai, în intervalul orar 10:00 – 18:00, participanții vor putea vizita standurile expoziționale pentru a admira și degusta produse autentice maramureșene și pentru a descoperi direct de la producători tainele realizării acestora.
De asemenea, anul acesta fiind unul aniversar atât pentru România, cât și pentru județul Maramureș, cu ocazia organizării celei de-a IV-a ediții a Zilelor Maramureșului a avut loc simpozionul științific „PerpetuuMM – 50 de ani de la înființarea județului Maramureș”, la Secția Pavilionară a Muzeului de Etnografie și Artă Populară.

În fiecare an, în data de 9 mai aniversăm Ziua Europei, dedicată unității și solidarității europene. Data marchează piatra de temelie a Uniunii Europene, ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman, în cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, prin aceasta propunându-se stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiuni. În acest context, la ceas de Centenar și în Anul European al Patrimoniului Cultural, Negreștiul vă invită la următoarele evenimente:

Licăr de stele la Muzeul Țării Oașului, două expoziții de excepție

Miercuri, 9 mai 2018, începând cu ora 14:00, la Galeriile de artă „Dr. Mihai Pop” ale Muzeului Țării Oașului are loc vernisajul expozițiilor Constelații românești tradiționale și Semnele ceriului, evenimentul fiind organizat de Muzeul Țării Oașului, Complexul Astronomic Baia Mare și Asociaţia Millennium și  susţinut de Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş.

În perioada 8 – 13 mai a.c., va avea loc, la Baia Mare, a IV-a ediţie a „Zilelor Maramureşului – Haida, hai în Maramureş”, manifestare organizată de către Consiliul Judeţean Maramureş, în cooperare cu instituţiile de cultură din subordine.
 „Zilele Maramureşului”, eveniment aflat la cea de-a patra ediţie, doreşte să valorifice identitatea culturală a zonei, resursele sale materiale şi spirituale, printr-o serie de acţiuni derulate atât în Baia Mare, cât şi în mai multe localităţi din judeţ. Anul acesta, Consiliul Judeţean Maramureş iniţiază, odată cu acest eveniment, şi o amplă acţiune de promovare a judeţului Maramureş ca destinaţie turistică, sub denumirea „Haida, hai în Maramureş!”. Printre activităţile care vor fi derulate se numără: o conferinţă  dedicată Marii Unirii, la care sunt invitaţi  să  participe academicieni, profesori universitari, istorici (va avea loc la Biblioteca  Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare), un Târg de promovare a zonei – „Bun de Maramureş”, un simpozion internaţional de ceramică la care sunt invitaţi specialişti din ţară şi din străinătate.