„SEMNELE CERIULUI”- Expune : Ilie Tudorel, Baia Mare, judeţul Maramureş.
„CONSTELAŢII ROMÂNEŞTI TRADIŢIONALE”- Expune : Complexul Astronomic (PLANETARIUL), Baia Mare , judeţul Maramureş.

Expoziţia este dedicată: - CENTENARULUI Marii Uniri de la 1918,
- Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018.

Această expoziţie itinerantă comună este închinata boltei cereşti, un subiect fascinant al tradiţiilor româneşti ce fac parte din patrimoniul material şi imaterial naţional.
Expoziţia a mai fost expusă la Satu Mare, Muzeul Cetăţii Oradea, Baia Mare, Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara şi Muzeul Castelul Karolyi din Carei fiind vizionată până acum de câteva zeci de mii de vizitatori.
Expoziţia va fi expusă şi la Complexul Astronomic (PLANETARIUL) din Baia Mare în perioada 18 decembrie 2018 -31 ianuarie 2019 având vernisajul-eveniment în data de 18 decembrie 2018 orele 14.00 în cadrul Festivalului „Crăciun în Maramureş”- 2018.

Cu privire la apariția creștinismului la români, în planul ipotezelor cred că putem accepta, fără prea mari rezerve, următoarele principii stabilite de mai multă vreme de către istoricii Bisericii: (1) Poporul român s-a creștinat în primele veacuri, primind mai întâi revelația divină în limba latină zisă Vulgata, transmisă prin păturile de jos ale societății, soldați, negustori, sclavi sau funcționari ai administrației imperiale; (2) Limba slavonă a devenit limbă de cult la românii nord-dunăreni mult mai târziu, în chip fortuit, după așezarea unor populații slave la sud de Dunăre și închegarea unor organizări politice și militare ale acestora, populații slave care au primit mai târziu religia creștină (în secolele IX – X). În acest interval de aproximativ șapte veacuri, dintre secolele III – X, protoromânii (sau vlahii, cum mai erau numiți), au avut o limbă de origine latină și a fortiori o formă de viață religioasă creștină bazată pe aceasta; (3) Românii au avut o continuitate de viețuire pe teritoriul vechii Dacii până în nordul provinciei, la izvoarele Tisei. Pentru primul mileniu de după Christos în care, după cum spun unii istorici, documentele scrise tac, avem altfel de documente care vorbesc, avem documentele vii ale limbii vorbite, o limbă cu un substrat evident latin. De notat că, din punct de vedere cantitativ, avem mai multe acoperiri în arhaismele limbii române de azi din limba latină vulgară, în care a fost tradusă Biblia, decât din limba latină literară.

În perioada 7 – 11 decembrie 2018, Asociația Social-Cultural-Creștină eCreator și Consiliul Județean Maramureș organizează manifestarea „Maramureșul și unirea minorităților”. Acordul de cooperare încheiat între instituția județeană și eCreator a fost aprobat de aleșii județeni în ședința ordinară din 27 noiembrie 2018, condusă de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, care a subliniat buna colaborare între cele două instituții, de-a lungul timpului.
Acțiunea culturală, care este finanțată cu suma de 25.000 de lei de către CJ Maramureș se va realiza în 18 localități din județ cu populație de etnie maghiară, ucraineană, huțulă, ruteană sau rusă, respectiv în localitățile Baia Mare, Coltău, Baia Sprie, Ocna Șugatag, Sighetu Marmației, Ulmeni, Seini, Crăciunești, Repedea, Poienile de sub Munte, Câmpulung la Tisa,Teceu Mic, Berchez, Dămăcușeni, Bistra, Rona de Sus, Valea Vișeului și Crasna Vișeului.
”În cadrul acestui eveniment vor fi organizate întâlniri culturale cu personalități marcante din țară, conducători de reviste literare împreună cu scriitori aparținând minorităților, care sub auspiciile Marii Uniri, să dea ca exemplu aportul acestor minorități la înfăptuirea dezideratului de secole al poporului român, prin sublinierea valorilor culturale, de cult sau artistice ale acestor minorități.

Joi, 29 noiembrie 2018, în preambulul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri a României, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea l-a primit în cabinetul său pe Radu-Ioan Tărțan, un maramureșean patriot care a dorit ca, în An Centenar, să ofere instituției județene un tablou care va rămâne pentru posteritate.
”Am ales să donez un tablou Consiliului Județean Maramureș numit ”Ne unim cu patria mamă” și semnat de un pictor pe care special îl admir și îl stimez în mod special, N.D. Cabadaief. Tabloul a fost realizat de marele pictor când săliștenii s-au pregătit să plece la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918. Eu am achiziționat lucrarea cu aproximativ două decenii în urmă, de la Lidia, fiica lui Cabadaief, cu care pot spune că, în timp, am legat o strânsă prietenie. Mai mult, tabloul pe care l-am donat Consiliului Județean, în semn de apreciere și pentru a cinsti cum se cuvine Centenarul Marii Uniri este autentificat de fiica artistului, în partea stângă, sub ramă. Nu pot spune că atunci când l-am cumpărat m-am gândit vreun moment că îl voi dona, fiind, prin definiție, și un mic colecționar de artă, iar între lucrările pe care le dețin, Cabadaief este, de departe, cel mai vizibil. Acum însă mă bucur că am ales să fac acest lucru pentru că apreciez în mod special omenia celor care conduc județul azi, așa cum apreciez și ajutorul pe care l-au oferit pentru organizarea taberei ”Culori Unite în Maramureș”. Am simțit că, acum, locul acestui tablou este în cabinetul președintelui Consiliului Județean Maramureș”, a arătat colecționarul Ioan Radu Tărțan.

În urmă cu 100 de ani, în ziua de 1 Decembrie 1918, s-a desfăşurat momentul astral al istoriei neamului românesc, desăvârşirea unităţii naţionale prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România. Evenimentul măreţ desfăşurat în străvechea cetate Alba Iulia a fost posibil datorită conjuncturii favorabile create de participarea Românei la Primul Război Mondial, considerat războiul reîntregirii pentru români, de unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918) şi a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) cu România. În Transilvania, teritoriu încorporat la acea dată Monarhiei austro-ungare, nucleul de organizare l-a constituit Consiliul Naţional Român Central înfiinţat la începutul lunii noiembrie 1918. Potrivit programului elaborat de acest organism coagulant al idealurilor naţionale româneşti, pe teritoriul actualului judeţ Maramureş s-au constituit două structuri locale: Consiliul Naţional Comitatens Satu Mare, în oraşul Baia Mare la 12 noiembrie 1918, respectiv Consiliul Naţional Comitatens Maramureş, în Sighet, la 22 noiembrie 1918. La 11 noiembrie 1918, în Apelul de constituire a Consiliului Naţional Comitatens Maramureş se afirma: „Fraţi români maramureşeni! Au căzut lanţurile robiei de veacuri, a sosit ceasul măreţ al eliberării. O lume nouă îşi ia astăzi fiinţa din ruinele trecutului şi soarele dreptăţii a răsărit biruitor pe cerul nostru...”.

Revista Tribuna, cea mai titrată publicație culturală din România, își serbează 134 de ani de existență la Cluj-Napoca.
„Tipic, autoritățile române au uitat că este singura revistă făuritoare a Marii Uniri care mai apare în format material, dar și cea mai buna revistă culturală a țării. Va fi omisă la a fi decorată cu ocazia Centenarului!
În timp ce tot felul de ipochimeni care își spun oameni de cultură, în frunte cu Ministrul Culturii PSD, se înscriu la a primi tot felul de decorații și onoruri pe care, cert, nu le merită, la Cluj-Napoca, în perioada 9-13 noiembrie 2018 va avea loc manifestarea „Zilele Tribuna” cu participarea a numerosi oameni de cultură din țară și străinătate.

Așa cum suntem obișuiți de către vajnicele și competentele noastre autorități culturale, Tribuna, revista înființată de Ioan Slavici și care a făcut istorie în lupta ei pentru Marea Unire, nu va fi, în ciuda calității excepționale a acesteia, odată cu preluarea ei de către Mircea Arman actualul director al publicației, luată la masa sărbătoriților Centenarului de către tot felul de funcționărași semidocți sau chiar analfabeți din Ministerul Culturii.

„Centenarul Unirii 1918-2018. Maramureşul înainte şi după Marea Unire a Românilor” este unul dintre proiectele organizate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în cooperare cu Consiliul Judeţean Maramureş, finanțat de Ministerul Culturii şi Identităţii Culturale. Acesta presupune realizarea unor studii și comunicările științifice care au ca subiect contribuțiile locale, unele dintre ele cu rol hotărâtor în luarea deciziilor istorice.
Sesiunea științifică de comunicări s-a desfășurat vineri, 2 noiembrie, în două etape, deschiderea oficială a acesteia având loc la sediul Consiliului Județean Maramureș, la care au participat vicepreședintele CJ, Ioan Doru Dăncuș, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene Petre Dulfu, Marius Câmpeanu, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş și alți oaspeți din mediul academic, reprezentanți din toate ținuturile istorice din Transilvania. Scopul acestui proiect constă în evidențierea contribuției importante a ținuturilor istorice Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureșul istoric, la făurirea României Mari precum și a rolului personalităților locale în desfășurarea evenimentelor de acum 100 de ani.

Biblioteca Județeană Satu Mare în colaborare cu Editura Alexandria Publishing House organizează joi, 8 noiembrie, cu începere de la ora 1700, în găzduirea Sălii de lectură „Gheorghe Bulgăr”, evenimentul de lansare a celui mai recent volum de versuri ce poartă semnătura poetului Ovidiu Scridon, intitulat „Tu ce-ai făcut astăzi?”.
    Volumul adus în atenția publicului sătmărean conține textele a 60 de poeme, scrise în marea lor majoritate în perioada 2016-2017 și reunite în cinci capitole: „Muzica vine din cer”, „Acasă”, „Iubirea înseamnă împreună”, „Dragostea ucide” și „Liniștea singurătății mele”.
Volumul de poeme „Tu ce-ai făcut astăzi?” a văzut lumina tiparului în noiembrie 2017 și este cea de-a doua carte a lui Ovidiu Scridon, după „Portretul unui gând”, aparut în 2012 la editura Tritonic și reeditat în 2015 la Alexandria Publishing House. Până să ajungă la Satu Mare, autorul a parcurs traseul unui impresionant turneu de promovare în peste 65 de orașe din țară și din Republica Moldova. Fiind și un reputat artist, cantautor și interpret de muzică folk, Ovidiu Scridon le promite sătmărenilor un inedit spectacol de muzică și poezie și un dar de suflet oferit celor care își serbează ziua onomastică, ocrotiți de Sf. Arh. Mihail și Gavril.

Proiectul cultural George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor se înscrie între proiectele dedicate Centenarului Marii Uniri (1918-2018), depuse de către Consiliul Județean Maramureș și aprobate de Guvernului României prin Comitetul Interministerial pentru Centenar. Proiectul cultural desfășurat în perioada 1 august - 30 octombrie 2018 a fost finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Expoziția documentar-istorică George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor, realizată de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, este deschisă publicului vizitatoror, în incinta Casei memoriale „George Pop de Băsești”, începând cu data de 30 octombrie 2018.

Expoziția documentară George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor oferă publicului vizitator informații cu privire la procesul istoric de formare a României Mari, context în care este scos în evidență rolul important pe care George Pop de Băsești (1835-1919), lider politic al românilor din Transilvania, l-a avut în lupta pentru unitatea națională.

Un eveniment înălțător dedicat memoriei lui Iuliu Maniu a avut loc vineri, 26 octombrie 2018, în Baia Mare. Monumentul comemorativ Iuliu Maniu a fost dezvelit într-un cadru solemn de PS Vasile Bizău, episcop eparhial al Maramureșului și Ioan Alin Stoica, președintele Asociației sălăjenilor din Maramureș „Porolissum”. Bustul acestui important artizan al Marii Uniri a fost realizat de artistul Ioan Marchiș cu ocazia Centenarului Marii Uniri, la inițiativa Asociației sălăjenilor din Maramureș „Porolissum”, cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș și al Primăriei Baia Mare. Evenimentul comemorativ a debutat cu o slujbă religioasă, iar după dezvelirea bustului a fost săvârșit parastasul de pomenire.
Acest edificiu simbolizează renașterea marelui Iuliu Maniu. La temelia monumentului a fost așezată o piatră din casa eroului de la Bădăcini, ca un simbol apropiat sufletului său. Importanța acordată acestui eveniment de comemorare a atras oameni ai mediului academic și oficialități județene și locale. Alături de academicianul prof. dr. ing. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj a Academiei Române a participat și președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, dar și primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, precum și reprezentanții unităților administrativ – teritoriale din județ, ai instituțiilor deconcentrate și cadre militare.