Consiliul Județean Maramureș și Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” organizează, în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, la Sala Sporturilor „Lascăr Pană” din Baia Mare, trei zile de spectacol sub stindardul ”Crezul lor, România noastră”.
1 Decembrie este Ziua Națională a României și are o însemnătate plină de emoție  pentru întreaga societatea românească, marcând cel mai important moment din istoria modernă a României, Unirea Transilvaniei cu România. La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională, lucrările finalizându-se cu hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat Unirea. 1 decembrie a fost adoptată ca Ziua Națională a României prin legea 31 din 1990. Ziua Națională a României a fost sărbătorită între anii 1866 și1947 la data de ziua 10 mai, iar între 1948-1989, în data de 23 august.
Consiliul Județean Maramureș și Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” invită maramureșenii să sărbătorească românește, oferindu-le trei spectacole reunite sub  lozinca ”Crezul lor, România noastră”.

În perioada 19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren (Belgia), este deschisă expoziția ,,Dacia Felix. The Glorious Past of Romania”, o expoziție-eveniment dedicată patrimoniului istoric al României.
Organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, expoziția se dorește a fi un exercițiu de înțelegere a unei civilizații actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european.
În cadrul proiectului expozițional sunt prezentate 298 de artefacte și seturi de piese antice, atât obiecte și cercetări arheologice mai vechi, cât și artefacte descoperite în ultimele două decenii pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană. Pentru organizarea acestei expoziții internaționale, Muzeul Național de Istorie a României a colaborat cu 18 instituții muzeale din România, printre care și cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare. Muzeul băimărean a contribuit la acestă expoziție cu piese din inventarul mormântului princiar celtic de la Ciumești (mormântul ,,cu coif cu pasăre”).

      Am  avut plăcerea  să citesc acest volum „Lucăceşti, file de istorie”, Editura „Gutinul” Baia Mare, cu adevărat interesant prin unghiul de vedere al autorului, care  ne demonstrează că și localitățile mici sau sate unde trăiește „Talpa țării” - cum minunat i-a numit academicianul Rebreanu, dar dintr-o anumită inconștiență îi disprețuim.
    Acest volum, este a patra carte a  autorului, carte care vine ca un protest pentru acei oameni din sate, de la care ne mulțumim doar cu voturile lor și în rest  conducătorii se bucură  că nu le dau dureri de cap.     Satele de lângă Someș, care sunt exemplificate de autor, au aparținut  Cetății Chioarului - Cetatea de Piatră, cetate considerată cel mai puternic bastion în fața cotropitorilor ce-și doreau Ardealul. Fiind donat ținutul Chioarului familiei Teleky, aceștia au dinamitat-o folosind ei, apoi alții, ca materiale de  construcție.  
    Spuneam că domnul profesor Dragoș Gelu este un mare patriot, care  nu s-a afișat cu astfel de pretenții, dar educă masele de copii, pe care -i învață să fie lucăceni și români și să nu uite că străbunicii lor au fost un corp de armată a lui Mihai Viteazul, dar nu erau numai luptători ci ei au donat și hrană, pentru armata lui, ei au fost folosit chiar în luptele de la Târgoviște și București.

Duminică, 20 octombrie 2019 a avut loc cea de-a XIX ediție a Festivalului – Concurs ”Horea în grumaz”. Evenimentul s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș și a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Târgu Lăpuș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
Horea lungă din grumaz este un element esențial al culturii tradiționale din Țara Lăpușului și este transmisă cu mândrie din generație în generație. Acest lucru îl demonstrează faptul că participanții la acest festival – concurs au avut vârstele cuprinse între 9 și 75 de ani. ”Horea este un cântec de dor, de singurătate și foarte rar de revoltă. Ea exprimă jalea, suferința, întristarea, iubirea neîmplinită sau trădată. A nu se confund cu hora, care denumește un dans”, a declarat președintele juriului, profesor doctor Grigore Leșe.
Evenimentul a fost deschis de Alexandra Țițoc, câștigătoarea ediției precedente. Au urcat apoi, pe scenă, cei 12 concurenți înscriși în competiție. Aceștia au prezentat câte două hore și fost împărțiți în două secțiuni: vocal și instrumental. În timp ce juriul delibera, publicul spectator s-a bucurat de recitalurile artiștilor locali, Marcela Latiș, Onișor Pop, Ansamblul ”Horitoarele din Lăpuș”, Ansamblul ”Țibleșul”, Ansamblul ”Tradiții Lăpușene”, și Orchestra Casei de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș.

Interact Baia Mare va invita la o premiera de gala a filmului „Intre chin si amin” la Baia Mare in data de 1 Noiembrie 2019 ora 18:00 la Teatrul Municipal Baia Mare, în prezența regizorului Toma Enache și a echipei de actori.
Între Chin și Amin", filmul independent al lui Toma Enache, este un omagiu adus tuturor oamenilor care au suferit în temnițele comuniste în perioada 1945-1989, o mărturie despre rezistență prin credință, despre onoare și iertare. În rolurile principale îi puteți vedea pe Kira Hagi, Vali V. Popescu și Constantin Cotimanis.
„Puține filme reușesc să surprindă adevărata dimensiune a răutății umane. Ultimul secol a fost marcat de cele mai negre episoade din istoria umanității, în care s-au petrecut lucruri oribile, greu de conceput de mintea umană. Oamenii însă au reușit să le facă față, devenind, uneori, chiar mai tari în credință. Un hibrid între dramă și film istoric, ÎNTRE CHIN ȘI AMIN, regizat de Toma Enache, este povestea, filmată cu măiestrie, a unui contrabasist care, după reîntoarcerea în țară, este arestat de regimul comunist și ținut captiv într-o închisoare în care deținuții sunt supuși unui proces de reeducare prin tortură. Personajul principal parcurge un adevarat Drum al Crucii, care, în loc să-i stârpească credința creștină, i-o întărește. Jocul actorilor este autentic iar distribuția, inspirat aleasă, reușește să redea fidel suferința personajelor. Imaginea și montajul sunt foarte bine realizate iar regia conferă filmului anvergura unei producții cu buget mare. S-a muncit mult pe partea de scenografie, unde decorul și costumele se evidențiază prin acuratețe și calitate. În concluzie, spectatorul se găsește în fața unui excelent film artistic, cu o valoare istorică incontestabilă, realizat cu gust, emoție și măiestrie, de un regizor regizor experimentat.” (Rome Prisma Independent Film Awards)

Singurul tablou românesc din colecția IBM va fi expus în cadrul Licitației de toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești. Este vorba de ,,Vânzătoarea de covoare’’, operă de o importanță muzeală, semnată de Francisc Șirato și repatriată, astăzi, de Artmark după o îndelungată viețuire în SUA.
Romania participă în 1939 la Expoziția Universală de la New York cu tablouri semnate, printre alții, de Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Francisc Șirato, Ion Theodorescu sau Nicolae Tonitza. La  pavilionul românesc de pe Arena ,,Arthur Ashe’’ din New York, tablourile lui Francisc Șirato îl cuceresc pe Thomas Watson, CEO IBM, care era și colecționar de artă și cumpără tabloul ,,Vânzătoarea de covoare’’ cu o valoare de 25.000 de lei. Vreme de 56 de ani, în perioada anilor 1939-1995, opera face parte din colecția de tablouri cu tematică industrială și comercială din toate țările lumii a IBM, Statele Unite ale Americii.
În 1995, tabloul este cumpărat de un alt colecționar de artă la expoziția ,,Contemporany Art of 79 Countries’’ din San Francisco și devine parte a unei colecții particulare din Pennsylvania, SUA.  
 ,,Vânzătoarea de covoare’’, tratată în spiritul artei populare, poate fi descoperită în cadrul Licitației de toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, cel mai amplu și așteptat eveniment de pe piața de artă din România, alături de lucrări unice prin viziune și limbaj plastic ale pictorilor clasici și moderni.   

(Vasile Morar – „Cartea dragostei”, Ed. Eurotip, 2018)

             De oriunde ar fi din timp şi din lume, femeia iubită trebuie luată, nu mai trebuie lăsată să aştepte sau să umble brambura, după care nu mai trebuie să-i fie dat drumul. Acesta este rostul până şi destinul femeii iubite, de a fi luată şi ţinută fierbinte. Doar lui Dumnezeu I s-au mai adus atâtea elogii câte femeii iubite, e de altfel de înţeles pentru că fiecare bărbat îşi caută, îşi doreşte coasta smulsă de Dumnezeu ca pe o recuperare a întregului facerii sale dumnezeieşti.
             Vasile Morar este îndrăgostitul de serviciu, incorigibil şi incalculabil, el scrie „Cartea dragostei” precum o carte a creaţiei, îşi caută împlinirea tocmai pornind de la faptul biblic: „Coastele îmi stau de veghe iar/ fără de teamă/ fără de ruşine/ din una să se smulgă iar şi iar/ femeia/ şi să vină către mine// Şi nici nu ştiu ce-o să-mi fie ea/ şi mă întreb mereu de-o veşnicie/ soră sau fiică/ o străină poate// Nu aş putea pe ea s-o am soţie?// Alte-ntrebări/ eu/ Doamne/ nu mai am// Coasta-i aici mai albă ca de var// Femeia va sosi în zori de zi/ din coasta mea ca să se smulgă iar”” (Întrebare).

În perioada 9-10 octombrie 2019, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș organizează Sesiunea Anuală de Comunicări Științifice.
Deschiderea sesiunii va avea loc miercuri, 9 octombrie 2019, ora 18.00, cu vernisajul expoziției temporare „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a), organizată de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighişoara.
La realizarea expoziției și-au adus contribuția următorii colegi: Delia Voina (Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu), dr. Melinda Mitu (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca), Ionela Simona Mircea (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), Ovidiu Savu (Muzeul Casa Mureşenilor Braşov), dr. Daniela Bălu, Diana Kinces (Muzeul Județean Satu Mare), dr. Ioan Ciorba (Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural), Mihai Adonis, dr. Nicolae Teşculă (Muzeul de Istorie Sighişoara) și dr. Marius Câmpeanu (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată în coordonarea Consiliului Județean Maramureș, a organizat, în perioada 9-15 septembrie 2019, prima campanie de cercetări arheologice în localitatea Coștiui, punctul „Imaș” sau „Epreș” (comuna Rona de Sus, jud. Maramureș). Finanțarea a fost asigurată de către instituția muzeală, iar din colectivul de cercetare au făcut parte: dr. Marius Ardeleanu-responsabil științific de șantier, Raul Cardoș (ambii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Daria Dabal (Glamorgan Gwent Archaeological Trust, Marea Britanie) și Horațiu Cociș (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău).
Săpăturile arheologice au fost determinate de semnalarea recentă, în literatura de specialitate, a unei fortificații romane de tip castru roman de marș. Prin realizarea acestor cercetări arheologice s-a urmărit stabilirea stratigrafiei sitului, identificarea unor complexe arheologice şi confirmarea existenţei unui eventual sistem de fortificaţie roman. În acest sens, pe latura nordică, în colțul sud-estic și latura vestică au fost deschise și cercetate patru suprafețe, denumite convențional S.I-S.IV. În urma acestor cercetări putem spune că zona a fost fortificată cu un val de pământ și șanț ce închideau o suprafață rectangulară, puțin trapezoidală, de aproximativ 3,6 ha. Sistemul de construcție al valului și șanțului identificat arheologic, forma și dimensiunile fortificației au analogii directe doar în lumea romană, de unde se cunosc sute de astfel de fortificații.

Joi, 26 septembrie 2019, în ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș care a avut loc la Hotelul Mirage din Vișeu de Sus, consilierii județeni au aprobat proiectul de hotărâre pivind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al Județului Maramureș” academicianului Emil Burzo. Ședința a fost condusă de președintele Gabriel Zetea, alături de care s-au aflat vicepreședinții Ioan Doru Dăncuș și George Moldovan, dar și secretarul Județului, Aurica Todoran.
Grupul de inițitivă care a propus acordarea acestui titlu este compus din reprezentanții ”Gazetei de Maramureș”, respectiv jurnaliștii Dan Pârcălab, Mircea Crișan și Ioana Lucăcel, care au depus o muncă grea dar frumoasă pentru a realiza toată documentația necesară în vederea adoptării acestui proiect. Totodată, cuvinte speciale pentru academicianul Emil Burzo a avut și directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare, consilierul județean Teodor Ardelean. În urmă cu câțiva ani acesta a scris o carte, iar în debutul volumului să găsește un laudațio adresat academicianului Emil Burzo. Cuvinte de laudă au adresat și consilierii județeni Gheorghe Mihai Bârlea și Anton Rohian, aleșii arătând faptul că este o mândrie ca județul Maramureș să aibă ca și cetățeni de onoare doi vicepreședinți ai Academiei Române.
Născut la 30 iulie 1935 și descendent al unor familii de nobili maramureșeni, academician profesor dr. Ing. Emil Burzo a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca în anul 1958, Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai în anul 1969 și a obținut titlul de doctor, în cadrul Universității din Timișoara în anul 1970.