Vânzarea de carte în librăriile din România a înregistrat o scădere de 85% din cauza pandemiei de COVID. Vânzările online au ajuns la 40% din total.
Potrivit unui studiu al Federației Editorilor Europeni despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieței de carte din Europa, la începutul primăverii acestui an au avut de suferit și editurile și librăriile și bibliotecile.
„În doar câteva săptămâni, vânzările s-au prăbușit și, cu ele, un întreg lanț de producție a cărții. Librăriile fizice sunt peste tot în lume principalul canal de vânzare al cărților, de aceea închiderea acestora a dus la scăderea dramatică a vânzărilor cu 75 și 95%”, se arată în studiu.
Până la sfârșitul lunii martie, în Italia, vânzările de carte au scăzut cu 75% echivalând cu o pierdere de 20 de milioane de euro, Portugalia a înregistrat scăderi de 78%, Spania 80%, iar în România s-au înregistrat scăderi și de 85%.
În Franța, vânzările au scăzut cu 66%, iar unul dintre cele mai mari grupuri editoriale a înregistrat o scădere a vânzărilor de 90% la începutul lunii aprilie.
Întregul ecosistem estimează pierderi de 500 de milioane de euro pe lună în Germania și de 200 de milioane pe lună în Spania.

Creșterea atractivității turistice a județului nostru s-a regăsit mereu printre preocupările Consiliului Județean Maramureș, instituție ale cărei eforturi nu au rămas nerăsplătite, astfel că județul Maramureș se mândrește cu includerea unui nou circuit în portofoliul rutelor cultural turistice.
Ruta „Circuitul Bisericilor de lemn din Maramureș”, elaborată și propusă de către Consiliul Județean Maramureș a obținut recunoașterea drept Rută Cultural Turistică dezvoltată pe plan regional, din partea Serviciului Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri recunoaște.
Proiectul recunoașterii acestei rute culturale are ca obiectiv primordial valorificarea durabilă a potenţialului turistic al bisericilor de lemn recunoscute ca valori ale patrimoniului mondial UNESCO şi ale patrimoniului cultural de importanţă naţională şi universală. Prin includerea acestor monumente arhitecturale într-un circuit turistic cultural-religios se vizează creşterea calitativă a ansamblului condiţiilor de practicare a acestei forme de turism, cu impact direct atât asupra creşterii atractivităţii turistice a judeţului Maramureş, cât şi asupra consacrării acestuia ca şi destinaţie turistică europeană.

În ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș din luna iunie, aleșii județeni au aprobat participarea judeţului Maramureş la realizarea evenimentului cultural „Întoarcerea cărților în satul Românesc”, în parteneriat cu comuna Rozavlea.
În cadrul evenimentului, care va avea loc în luna august se vor organiza colocvii culturale, lansări de carte și momente cultural-artistice. Cheltuielile ocazionate de organizarea acestui eveniment, în sumă de 55 mii lei, vor fi finanțate de către instituția Consiliului Județean Maramureș.

Președintele Consiliului Județean Maramureș Gabriel Zetea, a arătat că astfel de evenimente culturale sunt demne de întreaga susținere a administrației județene.

În perioada iunie – iulie 2020 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a desfășurat a doua campanie de cercetări arheologice la Sălnița, punctul Custura Cetățelei (comuna Vima Mică, jud. Maramureș). Localitatea, parte integrantă a Țării Chioarului, este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului. Este atestată pentru prima dată în anul 1566, însă istoria localității pare a fi mult mai veche.
Josef Kádár, în 1903, în monografia Szolnok Dobokavármegye monographiája, menţionează cu referire la aceste locuri: în 1864 „Dealu cseteczi, hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară cetate), iar în 1898 toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele). Locurile menţionate de Josef Kádár au fost investigate ulterior de István Ferenczi la finalul anilor ´60 ai secolului trecut. Pe șaua de legătură dintre Custura Cetăţelei și Cetățea, cercetătorul clujean a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice, sugerând astfel, pentru prima dată, o locuire mai veche în zonă.

După o muncă de câțiva ani - ani în care am făcut prefață de carte, am făcut recenzii de carte sau am semnalat noi apariții editoriale, ani în care am scris eseuri cu și despre prietenii poeți/scriitori, pot spune că am finalizat prima etapă în ceea ce privește următorul volum ce se va numi: (CON)SEMNĂRI LITERARE - recenzii, semnalări și apariții editoriale, eseuri... care va vedea lumina tiparului când vom avea bani suficienți pentru acest eveniment și va avea câteva sute de pagini. Ce mă bucură cel mai tare este următorul fapt - în acest volum sunt cuprinși sau menționați peste trei sute de scriitori, iar volumul beneficiază inclusiv de un INDICE DE NUME, în care sunt trecuți în ordinea alfabetică fiecare, dar și pagina unde se găsesc, așa, ,,ca la carte".
Toate aceste articole (eseuri, recenzii, semnalări, apariții) au fost postate pe pagina de facebook. Stau și mă gândesc dacă voi face, sau nu, un INDICE CU TITLURILE DE AUTOR LA CARE SE FACE REFERIRE în volum... sper! Dar nu vă promit și acest lucru.
Vasile BELE

Vineri, 17 iulie 2020, la ora 18.00, la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” va avea loc vernisajul expoziției „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) și lansarea lucrării „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX. II”. La evenimentul cultural moderat de dr. Elena Băjenaru, managerul instituției gazdă, vor fi prezenți patru membri din echipa proiectului expozițional și editorial: Delia Voina (de la Muzeul Național Brukenthal), Diana Kinces (de la Muzeul Județean Satu Mare), dr. Adonis Mihai (de la Muzeul de Istorie Sighișoara) și dr. Marius Câmpeanu (de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).
Expoziția  „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) a fost organizată în noiembrie 2019 de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighișoara. La începutul anului 2020 (ianuarie-aprilie), expoziția a mai fost itinerată de Muzeul de Istorie Sighișoara. La Cetatea Făgărașului expoziția va putea fi vizitată în perioada 17-31 iulie 2020.

In anul 113, la Roma a fost inaugurată Columna lui Traian.
Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.
Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.
Friza, lungă de 200 m, cu 155 de scene şi peste 2500 de figuri, reprezintă, în interpretarea unor cercetători, primul film din istorie.
Scenele sunt grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102, de bieniul de pace, când s-a construit podul de la Drobeta şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).

Ion Nistor, istoric, profesor universitar și om politic, fruntaș al Partidului Național Liberal, este omul care a contribuit mult la realizarea Unirii Bucovinei cu România. Va ajunge peste ani în închisoarea de la Sighet și va muri în sărăcie.

Născut în 4 august 1876, la Vicovu de Sus (judeţul Suceava), Ion Nistor obține, în 1902, licența la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universității din Cernăuţi. Devine în 1909 doctor în filosofie și litere al Universității din Viena. După un an de predat la Universitatea din Viena, în 1912 este numit profesor la Catedra de Istorie Sud-Est Europeană a proaspăt înființatei Universități din Cernăuți. De altfel, cursul său inaugural intitulat „Locul românilor în istoria sud-est europeană” îl va determina pe Lucian Blaga, prezent în auditoriu, să afirme: Ion Nistor se numără printre „istoricii ideii și unității naționale”. Nu a fost doar un istoric al Bucovinei, Basarabiei și apoi al întregii Românii, ci și un om al faptelor.

„Scopul şi destinaţia muzeelor moderne urmăresc să adune, pe baza principiilor ştiinţifice, atât obiectele naturii, cât şi totalitatea bunurilor culturale ca produse ale gândirii şi activităţii umane, să le prezinte în mod permanent şi de înţeles pentru toată lumea, pentru ca cei care le văd pe acestea, după oboselile lor zilnice, să le fie de învăţătură şi de recreaţie spirituală.”
Dr. Schönherr Gyula, Preşedintele Asociaţiei muzeale băimărene, Baia Mare, iunie 1904, în GHIDUL COLECŢIILOR MUZEULUI ORĂŞENESC BAIA MARE (UTMUTATOÓ A NAGYBÁNYAI VÁROSI MÚZEUM GYÜJTEMÉNYEIHEZ) editat de ASOCIAŢIA MUZEALĂ BĂIMĂREANĂ cu prilejul deschiderii muzeului, tipărit de Societatea de acţiuni pentru Literatură şi Tipografie Atheneu, Budapesta, 1904 (A MÚZEUM MEGNYITÁSA ALKALMÁBÓL KÖZREBOCSÁTJA, A NAGYBÁNYAI MÚZEUM-EGYESÜLET, BUDAPEST. AZ ATHENAEUM IRODALMI ÉS NYOMDAI R.-TÁRSULAT NYOMÁSA, 1904)

Complexul Astronomic Baia Mare vă invită la observații astronomice Duminică 21 iunie 2020, dimineața, între orele 8.00 - 9.00, cu ocazia eclipsei inelare de Soare, vizibilă în România ca eclipsă parțială.

Întrucât următoarea eclipsă solară inelară se va produce doar peste un an, pe 10 iunie 2021, eclipsa solară parțială din 21 iunie 2020 este ocazia perfectă pentru astronomii amatori și pentru specialiști de a se bucura de spectacolul cosmic al întâlnirii celor doi aștri marcanți de pe cer, Soarele și Luna, într-o eclipsă vizibilă din Sudul și Estul Europei, mare parte din Asia, nordul Australiei, Pacificul și Oceanul Indian.

Eclipsele inelare se produc atunci când Luna se află mai departe de Terra, apărând astfel un pic mai mică pe cer, iar discul lunar nu acoperă în întregime Soarele (ca în cazul eclipselor totale de Soare), fiind vizibil un inel solar luminos.