Duminica trecută, onceștenii au îmbrăcat straiele de sărbătoare pentru a marca Ziua Comunei Oncești, respectiv a doua ediție a Zilei Dacilor Liberi. Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Oncești, cu sprijinul financiar și logistic al Consiliului Județean Maramureș.
    Ziua a debutat cu săvârșirea slujbei religioase la Biserica Ortodoxă din comuna Oncești, apoi onceștenii și invitații lor s-au reunit la sfințirea troiței închinate eroilor căzuți în primul și al doilea Război Mondial. După acest moment, onceștenii în costume tradiționale împreună au pornit în căruțe trase de cai și cu multă voie bună, în alai, spre scena din centrul comunei.
    Executivul Consiliului Județean Maramureș a fost reprezentat de vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, care a felicitat administrația comunei Oncești pentru activitatea de până acum și pentru organizarea evenimentului ”Ziua Dacilor Liberi”. Primarului Matei Godja i s-a transmis multă putere de muncă, dorindu-i să continue proiectele și planurile începute pentru dezvoltarea comunei.

Sâmbătă 24 și duminică 25 august 2019, în comuna Săcălășeni a avut loc cea de-a XII-a ediție a Festivalului ”Tradiții Chiorene”. Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Săcălășeni împreună cu Asociația ”Cireșarii din Coruia” și în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
În prima zi a evenimentului, atât comunitatea locală cât și invitații au participat la un festival ecvestru, care s-a desfășurat la baza sportivă din Săcălășeni și s-a încheiat cu un spectacol folcloric oferit de artiști locali de toate vârstele. Pe terenul de fotbal din Coruia au fost organizate meciuri de oină între echipele locale C.S. Dinamic – Coruia, A.S. Voința – Coruia și echipele invitate Școala Gimnazială ”George Coșbuc” – Medieșul Aurit, Școala Gimnazială Remetea Chioarului, A.S. Măgura – Coaș. Activitățile sportive s-au încheiat cu un meci amical de fotbal disputat între echipa gazdelor și echipa musafirilor.
Duminică, sărbătoarea a debutat cu săvârșirea slujbei religioase la Biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Săcălășeni, apoi localnicii și invitații s-au încolonat într-o impresionantă paradă a portului popular.

În perioada 10 – 11 august 2019, Primăria și Consiliul Local Repedea, împreună cu Căminul Cultural Repedea și Asociația Națională a Huțulilor din Ucraina ”Huțulscina”, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș au organizat cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Etnografie și Folclor ”Huțulii”.
Evenimentul a debutat sâmbătă, cu simpozionul internațional ”Etnografia în ținutul huțulilor”, care s-a desfășurat la Pensiunea Roxana din Valea Vișeului. Gazdele simpozionului au fost Vasile Popovici, președinte al Fundației Ucrainenilor Huțuli din România și Maria Papariga, profesor la Școala Gimnazială Valea Vișeului. La această activitate au participat Iaroslava Kaciuc, director general al Muzeului Național de Etnografie din Kolomyia, Olexandr Maslyanyk, redactor șef la revista ”Hrajda”, Paul Romaniuc, profesor doctor în filologie, Dmetro Stefliuk, președintele Asociației Naționale ,,Hutulsina", Ivan Skindiuk, Președintele Consiliului Raional Verxivina, Regiunea Ivano Frankivsk, alături de ale personalități din domeniul culturii, din România și din Ucraina.

Finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale constituie o preocupare constantă a Consiliului Județean Maramureș. Prin hotărârea adoptată în luna aprilie 2019 privind repartizarea pe destinații a sumei aprobate din bugetul propriu al județului Maramureș, pe anul 2019 au fost alocați 900.000 de lei pentru finanțarea programelor și acțiunilor cultural-educaționale ale UAT-urilor din județ. Printr-o hotărâre de CJ, adoptată în luna mai 2019, au fost aprobate ”Normele pentru finanțarea proiectelor, programelor și acțiunilor cultural-educaționale ale unităților administrativ-teritoriale din județul Maramureș”.
La Consiliul Județean Maramureș au fost înregistrate mai multe solicitări pentru finanțarea programelor și acțiunilor cultural-educaționale depuse de comunitățile locale, iar în ședința desfășurată în Borșa, în 25 iulie 2019, aleșii județeni au aprobat ca 11 localități maramureșene să fie finanțate cu un total de 345 mii lei din bugetul propriu al județului pentru realizarea unor evenimente cultural-educaționale.

Sâmbătă, 20 iulie și duminică, 21 iulie 2019, Primăria Cupșeni în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș au organizat cea de a III-a ediție a Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra”.
Atmosfera de sărbătoare a debutat sâmbătă, la ora 13.00, cu parada portului popular, care a evidențiat frumusețea costumului tradițional din zonă în cele mai fine detalii, de la piesele vestimentare țesute și cusute cu migală la podoabele care îi oferă individualitate artistică și care a fost purtat cu mândrie atât de localnici, cât și de invitații la eveniment. La deschiderea oficială, Lucia Butcure, primarul comunei Cupșeni a mulțumit Consiliului Județean Maramureș pentru sprijinul acordat în organizarea Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra” 2019.
Dintre consilierii județeni prezenți au luat cuvântul Liliana Moga și Florica Roman, care au felicitat Primăria și Consiliul Local Cupșeni atât pentru eforturile depuse în procesul continuu de dezvoltare al comunei, cât și pentru modul de organizare a celei de a III-a ediții a Festivalului ”Tradiții și obiceiuri sub poalele Muntelui Șatra”.

Pe 24 iunie s-au împlinit 618 ani de la naşterea inventatorului tiparului cu litere mobile din metal, Johann Gutenberg.
Prima presă tipografică, ce folosea litere mobile şi cerneală pe bază de uleiuri, a făcut ca toate cărţile şi informaţiile cuprinse în acestea să devină mult mai accesibile publicului larg. Procedeul inventat de el a fost atât de revoluţionar, încât a rămas nechimbat timp de patru secole.
Biblia lui Gutenberg a fost prima carte din Europa produsă în masă şi a ieşit de sub tipar pe data de 23 februarie 1455. Publicarea sa a marcant evoluţia tehnologică a lumii.

Înainte, doar bogaţii îşi permiteau să aibă cărţi, volumele fiind extrem de scumpe pentru că erau, de fapt, transcrieri făcute de mână.

Astronomia este prima dintre științele umanității, iar OMUL de cum și-a ridicat ochii spre cer, a căutat răspunsuri esențiale la întrebările sale despre Univers și despre locul său în univers. A dorit să înțeleagă mecanica cerului și pentru aceasta a inventat ceasuri solare, a observat cu atenția mișcările planetelor și a Soarelui pe cer, cometele și alte obiecte exotice, a dorit să vadă în profunzimea spațiului cosmic și pentru aceasta a inventat telescopul iar – mai apoi – a dorit să poată zbura în spațiul cosmic, iar pentru aceasta, de la roată și până la cele mai sofisticate computere de la bordul navelor spațiale, toate tehnologiile care cândva păreau de domeniul science-fiction au devenit realitate și – mai mult – o realitate cotidiană prin aplicațiile sale extraordinare în viața cotidiană. Pe această scară a timpului, planetariul reprezintă una dintre pietrele de temelie ale cunoașterii universului și a lumii în care trăim, fiind un promotor activ al astronomiei și educației astronomice.
La 1 iulie 1969 era inaugurat la Baia Mare, aproape simultan cu planetariul din Constanța, un planetariu cu o cupolă în diametru de 8 metri, ce făcea posibilă imersiunea pe bolta cerească prin intermediul proiectorului stelar ZKP-1 de la Zeiss din Jena, Republica Democrată Germania, o variantă ușor îmbunătățită și miniaturizată, adaptată unor domuri de proiecție mai mici, a primului proiector de planetariu al Zeiss.

Trebuie să mărturisesc că  destul de greu m-am urnit să scriu, dar am gândit că fiind în mijlocul evenimentului, pipăindu-l, respirându-l, musai trebuie să îmi fac timp și să trec pe hârtie cele petrecute în aceste zile, întrucât au fost momente unice, cu multă încărcătură emoțională pozitivă.
Primesc în ziua de 28 mai 2019 din partea artistului plastic domnul Tudor Șerbănescu,  organizatorul evenimentului, pe o rețea de socializare, o invitație la o expoziție de pictură a artistului plastic rus - Alexander Belugin la care răspund cu mulțumire și bucurie că voi face tot posibilul să ajung. Ceva mai târziu, în aceeași zi, mă întreabă domnia sa dacă pot să particip la Tabăra Internațională de pictură în aer liber de la Nenciulești Ediția a II-a, eveniment organizat tot de dumnealui împreună cu Centro Pro Arte Contemporane Alexandria și Primăria Nenciulești.
Văzusem afișul. Am răspuns scurt, fără să respir și fără să ma gândesc: DA, și bine am făcut!

Se întâmplă minuni și ele sunt printre noi! Nu ne văzusem niciodată în realitate, și domnul Șerbănescu a avut bunăvoință, mi-a acordat încrederea și șansa de a mă introduce în tabară. Acesta este miracolul care a continuat și în următoarele zile în care am cunoscut alte miracole de oameni cu care am legat prietenii.
 Tabăra s-a desfășurat la Căminul Cultural din comuna Nenciulești,  deschiderea a avut loc  în data de 29 mai 2019. Am ajuns  după prezentarea artiștilor, dar am prins un spectacol de deschidere  pe cinste, cu cântece și dansuri populare românești, încheiat cu dansul  specific românesc Călușul, care ne-a fascinat pe toți. Mi-a mai spus domnul Șerbănescu, când mi-a făcut invitația: ”să mă tragi de mânecă, să-mi spui: eu  sunt Hara!” Nu a fost nevoie, ajunsă la Căminul Cultural, înainte de a vedea magnificul spectacol  al Călușarilor, l-am zărit și l-am recunoscut, dar nu după poza de profil, ci mai degrabă după chipul său ce-mi amintea de chipul statuilor de nobili daci de pe edificiile din Forumul Roman din Roma sau din muzeele europene.
A urmat introducerea cu artiștii plastici veniți din alte țări și din Romania: SVETLANA ELANTSEVA-Anglia, MARGARITA IVANOVA-Bulgaria, GABRIELE SMOLARZ-Germania, ALEXANDR OSIPOV-Germania, LAURA CULCEA-Romania, KERERKEȘ RAREȘ- Romania, TUDOR ȘERBĂNESCU-România, SVETLANA SOLO-Rusia, KORKUT TIRYAKI-Turcia. Artiștii au fost cazați în comună, la oamenii din sat gospodari și binevoitori, minunați dealtfel.
ALEXANDR BELLUGIN-Rusia și GIANCARLO FORTI-Italia nu au putut veni. Expoziția artistului rus Alexander Belugin din 30 mai 2019 s-a desfășurat totuși în sala Centrului Cultural pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleroman, în semn de respect pentru acesta și pentru invitați, cu lucrări ale artistului tipărite prin grija domnului Șerbănescu. A urmat apoi un mic tur al orașului Alexandria, prilej cu care au vizitat Catedrala Sf. Alexandru, lăcaș pictat sub îndrumarea pictorului Ștefan Luchian, unele picturi fiind realizate de însuși Luchian.
Ziua de 31 mai, artiștii foarte conștiincioși și dăruiți au pornit lucrul în forță și cu entuziasm. Tema lucrărilor aleasă de curatorul taberei: liberă. Am ajuns mai târziu, după ora 14, artiștii lucrau  în liniște și cu lejeritate, într-o atmosferă caldă,  plăcută, nemaitrăită de mine până atunci, în care am simțit că mă regăsesc întru totul. Eram emoționată și ușor stângace, era prima tabără de pictură la care participam, nu știam ce voi lucra și îmi era chiar teamă că nu voi fi gata cu lucrările la vreme.  Am început și eu lucrul. Curând senzația de teamă a dispărut pe măsură ce lucram, mai ales că interacționam cu artiștii, oameni calzi, cu suflet bun care mă încurajau și îmi dădeau starea de calm necesară. S-a discutat despre pictură, poezie, am vizualizat fotografii cu alte lucrări și expoziții individuale. Am discutat despre diferite tehnici de picture, am schimbat impresii. A fost, după părerea mea, o experiență de neuitat din care am  învățat multe despre pictură. O mână de oameni, diferiți la chip, obiceiuri și grai, cu stiluri diferite, dar animați de un limbaj comun - arta, stârniți de doi oameni cu sufletul  înflăcărat, promotori și susținători  ai artei, domnii Tudor Șerbănescu și Gheorghe Ivașcu.
    Sâmbătă, de 1 iunie a fost o zi de pictură în aer liber la fântâna arteziană din centrul Alexandriei care a avut protagoniști pe Rareș Kerekeș și copii din oraș care s-au alăturat în mod spontan. S-a continuat lucrul în tabără. Duminică și luni de asemenea, au fost  zile pline de lucru, în care ne-am  finalizat lucrările și au pictat artiștii unii pentru alții în semn de amintire, fiecare câte o părticică din pânza împărțită în mai multe cadre. Tot luni artiștii au fost vizitați de un grup de copii de la Atelierul de Dezvoltare a Personalității și Creativității.
Marți seara după o vizită în timpul zilei la Muzeul Județean Teleorman și la Biblioteca Județeană Marin Preda, domnul Șerbănescu împreună cu domnul primar Gheorghe  Ivașcu ne-a adunat pe toți în Căminul Cultural unde au fost expuse lucrările artiștilor la final de tabără.
Au fost acordate diplome gazdelor artiștilor s-au făcut fotografii, iar seara a continuat cu o cină festivă acompaniată de muzică la acordeon, unii dintre artiști fredonând cântece dragi din țările lor. Într-un târziu, deja simțeam nostalgia sfârșitului de tabără.
Miercuri, 5 iunie a avut loc în foaierul Primăriei Alexandria deschiderea expoziție lucrărilor realizate în tabără. O expoziție cu lucrări diverse, având în vedere tema liberă, dar în același timp consistenă și echilibrată.
Au fost expuse toate lucrările, artiștii au primit diplome și suveniruri din partea organizatorilor taberei s-au ținut cuvântări despre tabără și s-a exprimat dorința de a continua acest demers cultural, care unește artiști din toată Europa și poate în curând din întreaga lume. Tabăra s-a încheiat cu un prânz de bun rămas.
Expoziția lucrărilor tabereri de pictură va avea o nouă deschidere, în data de 25 iulie 2019, la Muzeul Județean Teleorman, unde vor fi expuse timp de o lună, începând cu data de 20 iulie 2019, sens în care, vă așteptăm cu drag să le vedeți!
Felicitări, mulțumiri și succes tututor! Mulțumiri doamnei Svetlana Elantseva pentru cuvintele calde de încurajare și doamnei Gabriele Smolarz care mi-a acordat corectura pe tot timpul taberei la limba engleză (inclusiv la o poezie), mulțumiri  speciale domnului Tudor Șerbănescu pentru imensa bucurie datorată  invitației de a participa în tabără, pentru încurajări și susținere! La bună vedere!

Sărbătorim împreună, și anul acesta, Ziua Universală a Iei și Noaptea Sânzienelor, la Muzeul Satului din Baia Mare, în cadrul evenimentului ”MândrIE maramureșeană”, în perioada 22-24 iunie începând cu ora 18:00.

Cuvintele cheie sunt : CULTURĂ, TRADIȚIE, SPIRITUALITATE,  iar ediția a V-a va împleti  frumusețea autenticului din Maramureș  cu modernismul zilelor noastre.

    Din trecut vin doinele și cântece străvechi din Maramureș, rețetele culinare din bucătăria bunicii cea plină de arome și gusturi de neuitat. Tot din negura vremii vor veni și poveștile despre ce are de spus cămeșa tradițională despre cel ce o poartă, povești istorisite de către dna conf.univ.dr.Delia Suiogan alături de invitații dânsei ce vor dezbate în cadrul unei mese rotunde despre “Cămașa- structură de comunicare”.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş și Consiliul Judeţean Maramureş vă invită joi, 13 iunie 2019, ora 15.00 la vernisajul expoziţiei Rivulus Dominarum 690 – Vestigii şi mărturii istorice medievale la Bastionul Măcelarilor, Piaţa Izvoarelor nr. 1, Baia Mare. Această activitate este prilejuită de împlinirea a 690 de ani de la atestarea documentară a oraşului Baia Mare, în trecut Rivulus Dominarum.
Expoziția în sine va găzdui atât panouri informative despre istoria și atestarea orașului Baia Mare cât și obiecte de patrimoniu din colecțiile muzeale. Vor fi reprezentate momente istorice, aspecte din cotidianul medieval și însemne ale diverselor bresle. Mineritul şi monetăria principalele îndeletniciri în jurul cărora s-a dezvoltat oraşul medieval Baia Mare vor fi puse în valoare în cadrul expozițional.
Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale este o instituție parteneră în cadrul organizării acestui eveniment și a furnizat imagini ale documentelor care atestă momente importante din istoria orașului Baia Mare.
O altă instituție parteneră este Colegiul de Arte Baia Mare. Profesorul Mihai Corlan a îndrumat următorii elevi pentru a susține recitalul de muzică medievală ce deschide expoziția: