Fundaţia Ucrainienilor Huţuli din România, în parteneriat cu Asociaţia Sinaptica – Maramureş,  printr-o cofinanţare a Fondului Cultural Naţional au pus bazele Colecţiei Huţulii Maramureşeni, inițiativă prin care o fostă construcţie-anexă a fost refuncționalizată şi amenajată cu obiecte specifice culturii tradiționale a huţulilor. Colecția Huţulii Maramureşeni și-a deschis porțile pentru vizitatori luni, 11 noiembrie 2019 și pe lângă obiectele de decor care spun povestea huțulilor, aduce în atenția publicului și lucrări de artă contemporană prin care sunt prezentate peisaje culturale din zona etnografică Valea Ruscovei.

Reprezentantul comunității ucrainene în administrația județeană, Nicolae Mișulec, a prezentat în plenul ședinței extraordinare a Consițiului Județean Maramureș, din data de 6 decembrie 2019, proiectul muzeal al culturii huțule, mulțumind în numele minorității ucrainene pentru susținerea primită în conservarea moștenirii materiale și imateriale a acesteia.

Evenimentul cultural-tradițional „Crăciun în Maramureș” ajunge anul acesta la cea de-a XI-a ediție, urmând să se desfășoare în perioada 18 - 28 decembrie 2019. În agenda acțiunii se regăsesc vernisaje, conferințe, concerte de colinde, spectacole și alte activități specifice sărbătorilor de iarnă, care vor avea loc atât la Muzeul Satului din Baia Mare cât și în alte locații din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș: Țara Codrului, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Maramureșul Voievodal.
Scopul principal al acestui eveniment îl constituie angrenarea autorităților publice locale și instituțiilor de cultură din întreg județul, în vederea punerii în valoare a tradițiilor și obiceiurilor de Crăciun transmise de la strămoșii noștri, a frumuseții portului popular, a colindelor maramureșene și, nu în ultimul rând, a gustului bucătăriei tradiționale din zonă. „Crăciun în Maramureș” este un eveniment tradițional al județului, un eveniment al tuturor maramureșenilor. ”Consiliul Județean Maramureș conlucrează la organizarea acestei ample acțiuni cu Ansamblul Folcloric Național ”Transilvania”, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii ”Liviu Borlan”, instituții cărora vreau să le mulțumesc pentru toate eforturile depuse pentru a ne putea bucura cu toții de reușita unei noi ediții a acestui eveniment major pentru Maramureș, dar și pentru promovarea brandului județului nostru, a tradițiilor și obiceiurilor care ne fac cinste”, a arătat Gabriel Zetea, președinte al Consiliului Județean Maramureș.

Biblioteca Județeană Satu Mare și Editura „Citadela” organizează marți, 10 decembrie 2019, cu începere de la ora 1500, la Sala de lectură „Gheorghe Bulgăr” din Satu Mare, un dublu eveniment editorial pentru a-l serba pe profesorul, poetul, criticul literar și publicistul sătmărean Ioan Nistor, la ceas aniversar.
Vor fi aduse în fața publicului cititor două lucrări: volumul de versuri Aproape, semnat de poetul Ioan Nistor, și cel de-al doilea,biografic și aniversar, îngrijit și editat de Aurel Pop, cu titlul Ioan Nistor – 70.
Volumul Aproape a văzut lumina tiparului în anul 2018 la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca în condiții grafice deosebite și însumează 68 de poeme. Ilustrația copertei reproduce lucrarea Viziune – 2014 a doamnei Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Poetul ne convinge cu a sa Arta poeticăsă deschidem cartea și să pătrundem simbolurile și mesajele versului său:
te uiţi şi tu în lume cu un ochean timid / din cele şapte poduri doar unul e solid / se risipeşte viţa ai grijă de răsad / prin norii trişti copiii se-mpleticesc şi cad
nu bea din apa ce nu ţi se cuvine / şi nici n-o tulbura când crezi că-ţi aparţine / pentru că-n şapte ape blestemul nu se spală / vorba în plus e-otravă deşi crezi că e goală
şi-oricât de naltă e flacăra iubirii / când untdelemnu-ţi seacă sortită-i năruirii / dar dintr-o creangă bună, fii sigur, la soroc / nu va ieşi un vierme, va creşte un boboc

În perioada 11-23 noiembrie 2019, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată în coordonarea Consiliului Județean Maramureș, a efectuat o nouă campanie de cercetări la situl arheologic de la Oarța de Sus, punctul “Măgura” (com. Oarța de Jos, jud. Maramureș).

Colectivul de cercetare a fost alcătuit din dr. Marius Ardeleanu (rsponsabil științific), dr. Dan Pop (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie) și Daria Dabal (Glamorgan Gwent Archaeological Trust, Marea Britanie). Echipei de cercetare i s-au alăturat și Dorian Ghiman (conservator), Zamfir Șomcutean (restaurator) și Raul Cardoș (arheolog, MJIA). De asemenea, la săpăturile arheologice au participat și masteranzi de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Facultatea de Istorie și Filosofie, secția Arheologie și Studii Clasice (Murgu Vlad, Barbocz Beáta și Gotsman Annabella) și voluntari (Conțiu Dragoș - cercetător independent). Fondurile necesare cercetării arheologice au fost asigurate de muzeul băimărean și Asociația Culturală Omnis Barbaria (Baia Mare).

Evenimentul ”Crezul lor, România noastră” organizat de Consiliul Județean Maramureș și Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” a reprezentat o adevărată desfășurare de forțe de-a lungul a trei zile de spectacole. Ultima zi de reprezentații muzicale a culminat, de Ziua Națională a României, cu un regal folcloric de neuitat, transmis în direct de televiziunea națională pe posturile TVR 3 și TVR Cluj, spectacolul cuprinzând tradiția folclorică românească adunată în toate manifestările privitoare la dansul popular și muzica populară.
Spectacolul de 1 decembrie – Ziua Națională a României a fost o sărbătoare despre patriotism, despre dragostea românilor față de țară, despre iubirea pentru meleagurile pe care s-au născut, pentru valorile moștenite și despre respectul față de istoria neamului românesc. Executivul Consiliului Județean Maramureș a fost reprezentat la acest eveniment de Președintele Gabriel-Valer Zetea, care transmis ”La mulți ani!” tuturor fraților maramureșenilor și tuturor românilor.
”Astăzi celebrăm cea mai mare realizare a nației române, Marea Unire.

Consiliul Județean Maramureș și Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” organizează, în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, la Sala Sporturilor „Lascăr Pană” din Baia Mare, trei zile de spectacol sub stindardul ”Crezul lor, România noastră”.
1 Decembrie este Ziua Națională a României și are o însemnătate plină de emoție  pentru întreaga societatea românească, marcând cel mai important moment din istoria modernă a României, Unirea Transilvaniei cu România. La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională, lucrările finalizându-se cu hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat Unirea. 1 decembrie a fost adoptată ca Ziua Națională a României prin legea 31 din 1990. Ziua Națională a României a fost sărbătorită între anii 1866 și1947 la data de ziua 10 mai, iar între 1948-1989, în data de 23 august.
Consiliul Județean Maramureș și Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” invită maramureșenii să sărbătorească românește, oferindu-le trei spectacole reunite sub  lozinca ”Crezul lor, România noastră”.

În perioada 19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren (Belgia), este deschisă expoziția ,,Dacia Felix. The Glorious Past of Romania”, o expoziție-eveniment dedicată patrimoniului istoric al României.
Organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, expoziția se dorește a fi un exercițiu de înțelegere a unei civilizații actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european.
În cadrul proiectului expozițional sunt prezentate 298 de artefacte și seturi de piese antice, atât obiecte și cercetări arheologice mai vechi, cât și artefacte descoperite în ultimele două decenii pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană. Pentru organizarea acestei expoziții internaționale, Muzeul Național de Istorie a României a colaborat cu 18 instituții muzeale din România, printre care și cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare. Muzeul băimărean a contribuit la acestă expoziție cu piese din inventarul mormântului princiar celtic de la Ciumești (mormântul ,,cu coif cu pasăre”).

      Am  avut plăcerea  să citesc acest volum „Lucăceşti, file de istorie”, Editura „Gutinul” Baia Mare, cu adevărat interesant prin unghiul de vedere al autorului, care  ne demonstrează că și localitățile mici sau sate unde trăiește „Talpa țării” - cum minunat i-a numit academicianul Rebreanu, dar dintr-o anumită inconștiență îi disprețuim.
    Acest volum, este a patra carte a  autorului, carte care vine ca un protest pentru acei oameni din sate, de la care ne mulțumim doar cu voturile lor și în rest  conducătorii se bucură  că nu le dau dureri de cap.     Satele de lângă Someș, care sunt exemplificate de autor, au aparținut  Cetății Chioarului - Cetatea de Piatră, cetate considerată cel mai puternic bastion în fața cotropitorilor ce-și doreau Ardealul. Fiind donat ținutul Chioarului familiei Teleky, aceștia au dinamitat-o folosind ei, apoi alții, ca materiale de  construcție.  
    Spuneam că domnul profesor Dragoș Gelu este un mare patriot, care  nu s-a afișat cu astfel de pretenții, dar educă masele de copii, pe care -i învață să fie lucăceni și români și să nu uite că străbunicii lor au fost un corp de armată a lui Mihai Viteazul, dar nu erau numai luptători ci ei au donat și hrană, pentru armata lui, ei au fost folosit chiar în luptele de la Târgoviște și București.

Duminică, 20 octombrie 2019 a avut loc cea de-a XIX ediție a Festivalului – Concurs ”Horea în grumaz”. Evenimentul s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș și a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Târgu Lăpuș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
Horea lungă din grumaz este un element esențial al culturii tradiționale din Țara Lăpușului și este transmisă cu mândrie din generație în generație. Acest lucru îl demonstrează faptul că participanții la acest festival – concurs au avut vârstele cuprinse între 9 și 75 de ani. ”Horea este un cântec de dor, de singurătate și foarte rar de revoltă. Ea exprimă jalea, suferința, întristarea, iubirea neîmplinită sau trădată. A nu se confund cu hora, care denumește un dans”, a declarat președintele juriului, profesor doctor Grigore Leșe.
Evenimentul a fost deschis de Alexandra Țițoc, câștigătoarea ediției precedente. Au urcat apoi, pe scenă, cei 12 concurenți înscriși în competiție. Aceștia au prezentat câte două hore și fost împărțiți în două secțiuni: vocal și instrumental. În timp ce juriul delibera, publicul spectator s-a bucurat de recitalurile artiștilor locali, Marcela Latiș, Onișor Pop, Ansamblul ”Horitoarele din Lăpuș”, Ansamblul ”Țibleșul”, Ansamblul ”Tradiții Lăpușene”, și Orchestra Casei de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș.

Interact Baia Mare va invita la o premiera de gala a filmului „Intre chin si amin” la Baia Mare in data de 1 Noiembrie 2019 ora 18:00 la Teatrul Municipal Baia Mare, în prezența regizorului Toma Enache și a echipei de actori.
Între Chin și Amin", filmul independent al lui Toma Enache, este un omagiu adus tuturor oamenilor care au suferit în temnițele comuniste în perioada 1945-1989, o mărturie despre rezistență prin credință, despre onoare și iertare. În rolurile principale îi puteți vedea pe Kira Hagi, Vali V. Popescu și Constantin Cotimanis.
„Puține filme reușesc să surprindă adevărata dimensiune a răutății umane. Ultimul secol a fost marcat de cele mai negre episoade din istoria umanității, în care s-au petrecut lucruri oribile, greu de conceput de mintea umană. Oamenii însă au reușit să le facă față, devenind, uneori, chiar mai tari în credință. Un hibrid între dramă și film istoric, ÎNTRE CHIN ȘI AMIN, regizat de Toma Enache, este povestea, filmată cu măiestrie, a unui contrabasist care, după reîntoarcerea în țară, este arestat de regimul comunist și ținut captiv într-o închisoare în care deținuții sunt supuși unui proces de reeducare prin tortură. Personajul principal parcurge un adevarat Drum al Crucii, care, în loc să-i stârpească credința creștină, i-o întărește. Jocul actorilor este autentic iar distribuția, inspirat aleasă, reușește să redea fidel suferința personajelor. Imaginea și montajul sunt foarte bine realizate iar regia conferă filmului anvergura unei producții cu buget mare. S-a muncit mult pe partea de scenografie, unde decorul și costumele se evidențiază prin acuratețe și calitate. În concluzie, spectatorul se găsește în fața unui excelent film artistic, cu o valoare istorică incontestabilă, realizat cu gust, emoție și măiestrie, de un regizor regizor experimentat.” (Rome Prisma Independent Film Awards)