„Baia Mare şi Unirea” este una din lucrările gândite să pună corect în lumina reflectoarelor realităţii adevăruri mai puţin ştiute, să fie un mesaj dintr-un loc mustind de istorie şi încărcătură emoţională, fapt generator de energii capabile să amprenteze în aceeaşi măsură timpul şi spaţiul contemporan.
E ca o ieşire din real şi ca o intrare în metafizic povestea trecerii marilor înaintaşi printr-o urbe evident împovărată de ani, de la Iancu de Hunedoara-ncoace zicere îndeosebi.
Intrată-n mentalul colectiv ca locul în care s-a născut celebra „Şcoală băimăreană de pictură”, Baia Mare continuă fericit seria manifestărilor care dovedesc faptul că idea de gazdă bună are aplicabilitate şi astăzi.
Acest dulce târg adună energii nebănuite, iar volumul de faţă constituie o certitudine în acest sens, fiind dovada vie a faptului că-n spaţiul lui vieţuiesc şi-şi duc activitatea – în afara pictorilor îndelung evocaţi şi invocaţi! – poeţi, prozatori, dramaturgi, critici, eseişti, etnografi şi etnologi, istorici şi alte categorii de înzestraţi.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității .
În contextul reuniunii, urmare a analizei nominalizărilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, statele părţi în dosar au convins experţii internaţionali ai Comitetului asupra valorii universale de necontestat a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie și a rolului pe care îl au în îmbogățirea tezaurului cultural mondial și a creativității umane.

Realizarea dosarului a presupus efortul unei numeroase echipe de specialişti remarcabili din instituțiile de profil și autorităţile guvernamentale / ministerele de resort din cele patru state partenere.

Pentru că de data aceasta critic ... criticul, numele despre care (se) vorbeşte le-am scris doar cu iniţialele. Există totuşi două excepţii, Romul Munteanu şi Vasile Muste, a căror dezvăluire a întregului nume dă sens celor ce vor apărea scrise ceva mai departe.
„...abordarea unei discuţii despre permanenţele poeziei româneşti nu constituie pentru nimeni o aventură intelectuală aberantă, ci doar o tentativă de regândire a acestor permanenţe din unghiul de vedere al contemporaneităţii”. (Romul Munteanu)
E limpede că din punctul de vedere al contemporanului nostru Ioan Romeo Roşiianu, tentativa de regândire despre care vorbeşte Romul Munteanu se transcrie într-o reuşită. „Punte peste vremuri” este chiar o punte. În prima parte sunt eseuri critice pe care autorul le-a grupat sub numele de „Re(con)stituiri critice” care au apărut acum douăzeci de ani în reviste de prestigiu ca „Tribuna” , „Contemporanul” sau „Cronica”.

Joi, 7 decembrie 2017, la ora 10.30, în cadrul Zilelor revistei Nord Literar, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea va acorda titlul de Cetățean de Onoare al Județului, academicianului Nicolae Alexandru Breban, o personalitate marcantă a Maramureșului.
În laudațio citit de șeful administrației județene în plenul ședinței extraordinare de Consiliu Județean de miercuri, 6 decembrie, s-a arătat că Nicolae Alexandru Breban s-a născut la Baia Mare, la data de 1 februarie 1934, fiind scriitor, romancier, eseist, dramaturg și om de cultură român contemporan, iar din 14 ianuarie 2009 a devenit membru titular al Academiei Române. ”Este fiul lui Vasile Breban, preot român unit (greco-catolic) în comuna Recea, Maramureș și a Olgăi Constanța Esthera Breban, născută Böhmler, care provenea dintr-o familie de comercianți germani. Bunicul său, Nicolae Breban, a fost protopop unit în comuna Cicârlău, unde a zidit o impozantă biserică și a fondat școala confesională română unită”, a arătat președintele Consiliului Județean Maramureș.

La 5 decembrie 1864 Alexandru Ioan Cuza promulgă legea instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar şi erau stabiliţi anii de studiu: învăţământul primar, de patru ani, gratuit şi obligatoriu, cel secundar, de şapte ani şi universitar, de trei ani.
Odată cu unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se trece la implementarea programelor paşoptiste, una dintre direcţii fiind reorganizarea instrucţiunii publice.
La cererea Consiliului Şcolar din Iaşi, Vasile Boerescu alcătuieşte singur un proiect de lege, pe care îl publică în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucţiei publice din România. Susţinut de ministrul cultelor şi instrucţiei, Dimitrie Bolintineanu, proiectul a fost însuşit în decembrie 1863 de Consiliul de miniştri şi trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare. Dezbătut la 11 martie 1864, a fost votat cu majoritate zdrobitoare. Astfel că legea a fost înaintată domnitorului spre sancţionare.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Asociaţia "Diamant de Maramureş" Cavnic împreună cu Uniunea Artiştilor Plastici Baia Mare, organizează în data de 3 decembrie 2017, ora 12,oo la Pensiunea "Elisabeta" din oraşul Cavnic EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE şi ARTĂ POPULARĂ la care expun: Elisabeta Veress, Adela Lia Rusu, Felician Săteanu,  şi membrii Asociaţiei "CAVNICarii" - foto, precum şi Ioan Buda, Gheorghe Deac, Dumitru Filip, Tiberiu Mika şi Victor Zan - artizanat.
Expoziţia va fi deschisă şi poate fi vizitată până în data de 20 decembrie 2017.  

În contextul pregătirilor pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri (1 Decembrie 2018), Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare, în parteneriat cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, a derulat, în perioada octombrie-noiembrie 2017, proiectul cultural intitulat „Maramureșeni la Alba Iulia. 1 Decembrie 1918”, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul ACCES CENTENAR.

Readucerea în memoria colectivă a delegaților aleși și de drept, din actualul județ Maramureș, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, a fost obiectivul cel mai important al acestui proiect. Atingerea obiectivului propus s-a făcut, prioritar, printr-o susținută campanie de cercetare în teren, cercetare care a cuprins în jur de 30 de localități aflate în ținuturile istorice ale județului, respectiv în Maramureșul istoric, în Chioar, Lăpuș și Codru.

Prefectul Vasile Moldovan și subprefectul Alexandru Cosma au participat împreună cu reprezentanți din structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne (poliție, jandarmi, pompieri, poliție de frontieră) la conferința cu tema ”Tradiție și modernism la români”. Evenimentul cultural s-a desfășurat la Palatul Administrativ, în sala ”Bogdan Vodă”, organizat de Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, având ca invitat special pe doamna dr. Doina Ișfănoni, istoric de artă și cercetător etnolog. Seminarul condus de subcomisarul de poliție Lidia Obeadă  și activitățile cultural-educative derulate în teritoriu au beneficiat de prezența unor personalități ale vieții culturale din țară, respectiv din județul nostru.

Miercuri, 29 noiembrie 2017, de la ora 14:00, la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş (Baia Mare, str.Monetăriei, nr.1-3) va avea loc lansarea celui de-al treilea volum al lucrării O istorie antropologică a morţii, autor Ioan Botiş.
Acest volum este dedicat violenţei care a însoţit întrega istorie a omenirii şi cuprinde patru capitole: Moartea cu autoservire, Crimă şi pedeapsă, Coşmarul istoriei presărat cu cadavre şi Oameni care mănâncă oameniv.
          Primul capitol tratează actul sinuciderii, violenţa omului asupra lui însuşi, o temă de gândire asupra căreia s-au aplecat de-a lungul timpului filozofi, psihologi, sociologi, medici şi teologi. În cel de-al doilea capitol sunt tratate diferite forme de violenţă, inclusiv pedepsele cu moartea inventate de-a lungul timpului pentru a-i pedepsi pe criminali. Problematica acoperă întreaga istorie a umanităţii şi se constituie într-o veritabilă arheologie a violenţei.

Sâmbătă, 18 noiembrie 2017, la Biblioteca Judeţeană Maramureş a avut loc şedinţa Ligii Scriitorilor Maramureş. A citit poezie şi proză scurtă poetul şi jurnalistul Gelu Dragoş. Au fost prezenţi în jur de 20 membri ai Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş.
A fost felicitat, cu ocazia împlinirii celor 74 de ani, scriitorul Tomas Gross Rocneanu, iar scriitorul Ioan M. Lazăr, nepotul lui Ilie Lazăr, ne-a reamintit că se apropie 1 Decembrie, Ziua Naţională a României şi a oferit cartea „Poezii de ieri şi azi”.
A fost prezent şi domnul vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români, dr. Mihai Ganea, care a înregistrat audio, pentru Radio TV România „Unirea” din Austria pe mai mulţi colegi, printre care Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Dragomir Ignat, Mariana Popan, ş.a.