În perioada 26.09.2017 – 29.09.2017, se desfășoară a XLIV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației.

PROGRAM

Marți, 26 septembrie 2017

ora 18:00 – Centrul Cultural (Sala cenaclului literar , Piața Libertății, nr. 24 A)
Seară de poezie
 Recital din creația poeților din Israel
 Moment muzical cu folkistul Gheorghe Ștețca

Între 2 decembrie 1918 și 4 aprilie 1920 Consiliul Dirigent de la Sibiu a avut rolul de guvern provizoriu pentru Transilvania. La 25 ianuarie 1919 acest for juridic decretează reorganizarea administrativă a teritoriilor intracarpatice unite cu Regatul România. Sunt organizate, ca atare, 23 de județe cu 23 de prefecți, cărora li se vor adăuga încă trei prefecți „pe lângă” primarii orașelor Cluj, Arad și Sibiu.
În Maramureș a fost instalat primul prefect român în persoana dr. Vasile Chiroiu, la 28 aprilie 1919, care a rămas în funcție până la 4 aprilie 1920. Acesta a depus jurământul de credință încă din prima zi față de Regatul România, pe același drapel tricolor brodat de surorile Mihalyi, pe care au jurat și membrii Consiliului Național Român din Maramureș, în 22 noiembrie 1919, în fața preotului Simion Balea din Săpânța.

„Seculii întru naționalitate”

Vorbind elogios la adresa Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, cu mare respect și față de multele și mărețele date de referință din istoria noastră, cu mândrie națională constatăm că, între toate a rămas să reverbereze astral, această zi magnifică. Într-adevăr este proba de foc a maturității noastre, moment nesimilar cu altele pe scala evoluției, egal doar cu sine. Acest unic eveniment s-a cristalizat în timp, izvorât fiind din însăși ființa nației române la care au lucrat  „seculii întru naționalitate ai tuturor românilor”: cronicarii, figura charismatică a lui Mihai Viteazul, Ștefan (Köröși) Crișan - ardeleanul moldovenizat care la 1807 invoca, pentru prima dată, numele de „Dacia” pentru întreg spațiul valah, bănățeanul Moise Nicoară, care la 1815 ridica la rang de teorie istorică fertilă - ideea panromânismului, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Goldiș, George Pop de Băsești, Iuliu Maniu ș.a.

În perioada 15 – 17 septembrie se va desfăşura în comuna maramureşeană Călineşti prima ediţie a Taberei (Inter)naţionale de Literatură „eCreator”.
Lansările, atelierele de lucru şi semninariile vor avea loc în Pensiunea Cosău, rezervată special pentru un asemenea eveniment, datorită implicării – „pe persoană fizică”, vorba unui recent scriitor politician – primarului Mihai Memeş.
La acestea vor participa următorii scriitori Gabriel Cojocaru, Vasile Muste, Marian Ilea, Florin Dochia, Marius Dumitrescu, Viorica Toaca Osipova - Republica MOLDOVA, Felicia Feldiorean - GERMANIA, Nicolae Silade, Carmen Ciornea, Nemes-Pop Ileana, Daniela Marginean, Adela Conciu, Maria Pop, Papp Adriana, Valeriu Valegvi, Corin Culcea, Cornel Octavian, Ion Toma Ionescu, Nicolae Nistor, Daniel Marian, Maris Daniel D, Daniel Luca, Dorina Popa, actorul Lucian Tanase, Tudor Gheorghe Calotescu, Teo Laurean, Nicuta Ioan Lungu, Vali Orţan, Flori Cristea, Cristian Alina, Jianu Augustin şi Ioan Romeo Roşiianu, directorul revistei „eCreator” şi organizator al evenimentului.

Scriitorul maramureşean Gelu Dragoş a obţinut Premiul al II-lea pentru textul "Nicuţă Ioan Lungu omagiază Voievodul Stelar" la prestigiosul Concurs Literar Internaţional "Sfântul Grai Românesc" dedicat aniversării ZILEI LIMBII ROMÂNE şi organizat de către Asociaţia "Clubul EXPRESIA IDEII" Oneşti, care a avut loc în perioada iulie - august 2017.

Și în anul acesta am așteptat data de 31 august, pentru a participa la Sărbătoarea Limbii Române, desfășurată  de data aceasta, la Moneasa, județul Arad.
Onoare și bucurie, prețuire și respect organizatorilor, distinsei doamne Ligya Diaconescu-directoarea Revistei  de Informație și Cultură  Româno- Canado –Americană ,,Starpress’’, condusă de,,Doamna Limbii Române’’așa cum au numit- o cei prezenți, cea care, alături de d- l Al Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români a semnat Petiția către Parlamentul României, privind propunerea Sărbătoririi limbii române. A limbii vorbite de românii din interiorul țării , dar și de cei din Diaspora.
Ca în fiecare an, cu ocazia evenimentului, d- na Ligya Diaconescu lansează Antologia,,Limba noastră cea română’’, care cuprinde două secțiuni: una de proză și alta de poezie. În ea sunt așezate creațiiile literare ale scriitorilor din țară dar și din străinătate:  Canada, Italia, Germania, Olanda, Londra, Spania.

Între 7-10 septembrie 2017, are loc, la Baia Mare, cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional Coral “Liviu Borlan”. Oaspeţi dragi din Bulgaria, Estonia, Italia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Ungaria şi România vin la Baia Mare spre a-l cinsti pe Liviu Borlan şi creaţia sa. Spre a cinsti muzica corală de calitate.
            La cea de-a șaptea ediţie a festivalului, organizat de Asociaţia „Prietenii Armoniei” şi  Corala ARMONIA, au fost selectate zece coruri din Bulgaria, Polonia, Ucraina, Ungaria şi România, patru retrăgându-se ulterior. Din juriul festivalului fac parte reprezentanți ai școlilor de muzică din România, Lituania, Republica Moldova, Estonia. Președintele juriului este maestrul Voicu Enăchescu, dirijorul corului "Preludiu", preşedintele Asociaţiei Naţionale Corale din România.

Motto:
În om murirea coexistă
cu-ndivinata nemurire,
ca după moarte s-aibă parte
de-a vieții dreaptă cumpănire.

    Întreaga dramă existențială a omului se derulează în trei mari acte, fiecare dintre ele cu întrebările specifice (întrebări rămase fără răspunsuri logic acceptabile, cu toate că sunt de-o vârstă cu omenirea rațională):
    1)Nașterea sau apariția existentului, implicit a vieții, cu sâcâitoarea și, aparent, interminabila dispută dintre creaționism și evoluționism este primul act al dramei.

Avem deosebita plăcere de a vă transmite în attach invitația de a participa la manifestările dedicate „Zilei limbii române”, ce vor avea loc în  2 septembrie, începând cu orele 11.00, în parcul central din Slatina (Ucraina)  Din program: spectacol festiv, Simpozionul „Limba noastră-i o comoară”, lansarea revistei „Academia OJT”, dedicată Zilei limbii române. Liceul „Mihai Eminescu” Slatina.

 Alungată de la Curţile împăraţilor, nici împăraţii nu mai sunt ce-au fost, dată afară în stradă, nomadă, scoasă din inima graţiilor(graţiile iubesc fiscal în euro-dolar, iar un amărât de poet n-are salar şi nici măcar buget pentru pensie, special…), poezia nu piere!...
Doar că cere sacrificii. Sub cerul liber nu va fi timp de adăpost, nici la Călineşti în Maramureş, nici la Costineşti pe plajă!... Va fi un iureş. Poezie şi post, cu nuci abia scoase din coajă, grefuri amare şi un strop de licoare compost… Masă dietetică şi decenţă
Nu râmniţi după porcul ăla din program!…