Ediția din acest an a Galei Premiilor Eminescu, care s-a desfășurat la Botoșani, a fost marcată de scandal, după ce spectatorii au ieșit din sală șocați de versurile unei poezii recitate de autoarea Medeea Iancu, care a primit un premiu, potrivit botosaneanul.ro
După ce responsabilii Editurii Cartea Românească s-au declarat nemulțumiți de timpul acordat pentru decernarea premiilor propriilor autori, directorul și poetul Călin Vlasie fiind cel care a protestat pentru că li s-au acordat doar 30 de minute, a venit rândul poetei Medeea Iancu să urce pe scenă pentru a primi un premiu pentru cartea sa „Delacroix este tabu - Suita românească”, un volum cu versuri cu conținut pornografic, feminist și anti românesc.

Alfabetul român actual este bazat pe alfabetul latin. Până în anii '60 ai secolului XIX, în spaţiul românesc se folosea alfabetul chirilic.
Alfabetul român din prezent conţine 31 de litere: a, A (a); ă, Ă (ă); â, Â (î din a); b, B, (be); c, C (ce); d, D (de); e, E (e); f, F (fe); g, G (ghe); h, H (he); i, I (i); î, Î (î din i); j, J (je); k, K (ca); l, L (le); m, M (me); n, N (ne); o, O (o); p, P (pe); q, Q (kü sau chǐu); s, S (se); ş, Ş (şe); t, T (te); ţ, Ţ (ţe); u, U (u); v, V (ve); w, W (dublu ve); x, X (ics); y, Y (i grec); z, Z (ze).
Din 1860 şi până în 1982 a inclus 27 de litere. Odată cu apariţia primului Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM), în 1982, grafia română s-a îmbogăţit cu literele q, w, y ca urmare a apariţiei mai multor neologisme care începeau cu aceste litere.

Data de 15 ianuarie este o zi în care celebrăm ”Luceafărul” poeziei românești, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, a esenței românismului din sufletul oricăruia dintre noi.
Aceasta a fost declarată  Ziua Culturii Naţionale prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 și reprezintă data naşterii poetului  Mihai Eminescu (1850-1889). Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Cu această ocazie, Biblioteca Județeană “Marin Preda” Teleorman, instituție aparținând Consiliului Județean Teleorman, organizează luni, 15 ianuarie 2018, ora 10, la Sala de lectură a instituției o serie de activități culturale. Astfel, vor fi vernisate următoarele expoziții:

Potrivit vechiului calendar Iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos este stabilită pe 7 ianuarie. Aceasta este data în care și rutenii din Maramureș sărbătoresc Crăciunul, care se face potrivit obiceiurilor moştenite din generaţie în generație. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, iar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate douăsprezece feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă, sarmalele de post cu hribi, ciupercile cu usturoi, ciorba de hribe cu ceapă sau peștele, sunt mâncărurile care anunţă marea sărbătoare.
    Imediat după servirea cinei, încep să apară colindătorii. Aceștia colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt. Drept răsplată, aceștia primesc colăcei, nuci sau bani. Nelipsiți în aceste zile de poveste sunt cele două grupuri de colindători formate doar din bărbați: Viflaimul și Colinda Bătrână, care sunt prezenți în fiecare zi în Biserică, iar după aceea umblă din casă în casă pentru a vesti marea minune.
    În cele trei zile de Crăciun, toată lumea se strânge dimineața la Biserică, iar după slujbă, oamenii se invită unii pe alții la colindat și așa petrec frumoasa sărbătoare în voie bună, colinde și râsete.

Ultima noastră vizită în Maramureş, în 20 septembrie 2003, a fost scurtă: la notar şi la cimitir. La notar am semnat actele. La cimitir am aprins lumânări, am aşezat flori în vază, am depănat amintiri. Dacă tata ar fi trăit, în acea zi ar fi împlinit nouăzeci de ani. Sora mea nu i-a supravieţuit decât un an, iar mama a urmat-o la câteva zile.
Am zăbovit o vreme în casa părintească, alegând câteva cărţi, acte, notiţe şi fotografii.
Ne-am luat rămas-bun de la rudele care rămâneau în Vişeu şi am plecat. Voiam să urcăm Dealul Moiseiului cât timp mai era lumină. Drumul are multe curbe, unele destul de strânse, şi multe chiar în pantă. Aveam maşină doar de doi ani şi eram a patra oară cu maşina proprie pe acel traseu.
După ce, în Săcel, am trecut pe sub linia ferată, am cotit la stânga, spre Dealul Ştefăniţei. Dacă până atunci am vorbit puţin, acum mi s-a dezlegat limba:

În perioada 18-20 decembrie 2017, Complexul Hotelier Seneca, din Baia Mare, a fost gazda unei mulțimi de scriitori, veniți din toate colțurile țării, pentru a participa la o serie de întâlniri literare, conferințe și simpozioane, prezentări de reviste și lansări de carte, toate reunite sub genericul „Ambasadorii Maramureşului”.

În cadrul acestei manifestări, organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş și al Consiliului Municipal Baia Mare, luni, 18 decembrie 2017, în Sala de Conferinţe a Complexului Hotelier Seneca, din Baia Mare, au fost lansate cele două antologii eCreator: „Ambasadorii Maramureşului” (490 de pagini) şi „Baia Mare şi Unirea” (de „numai” 340 de pagini).

„Ambasadorii Maramureşului” şi „Baia Mare şi Unirea” sunt două antologii eCreator lansate pe piaţa literară judeţeană în această săptămână. De asemenea, scriitorii invitaţi de către eCreatorii locului au primit premiile literare aflate la a doua ediţie în acest an. eCreator a devenit în doi ani şi jumătate un reper cultural preţuit în lumea literară.

„Focul viu” al acestui demers este Ioan Romeo Roşiianu. E suficient să spun/ scriu că doar noile apariţii editoriale cuprind aproape 1.000 de pagini de creaţie literară (poezie, proză, teatru, eseu, cronică literară), texte de analiză şi culegeri de folclor excelente, grupate sub sigla „Tradiţii”.

Romanul scriitorului născut la Baia Mare în 1901 şi decedat la Budapesta în 1975 m-a făcut să mă gândesc dacă nu cumva vechea noastră zicală „prima impresie contează” n-ar putea fi reformulată în „ultima impresie contează”.

Acţiunea se desfăşoară pe mai multe  planuri: întoarcerea lui Kertész János după 7ani de prizonierat în Siberia, cu încercarea de readaptare la societatea pe care o găseşte schimbată, relaţiile tensionate cu soţia sa şi evoluţia fiicei sale Ágnes ca medicinistă şi în viaţa ei privată. E interesant de observat că romanul are o desfăşurare care începe cu o plimbare între Ágnes şi Halmi Feri, şi el student la medicină şi se încheie cu aceleaşi două personaje. Între cei doi era o legătură numai de ei ştiută.

Noul număr al revistei eCreator „ Ambasadorii Maramureșului” va fi lansat luni, 18 decembrie 2017, la ora 11 în Sala de conferințe a Complexului hotelier Seneca din Baia Mare. În cele 490 de pagini, cum scrie Ioan Romeo Roșiianu pe pagina sa de FB, veți putea citi : poezie, proză, teatru, eseu, tradiții, critică literară și religie, semnată de peste 60 de autori din toată țara, program susținut de Consiliul județean Maramureș. Tot acum a apărut și numărul din eCreator „ Baia Mare și Unirea” care se va lansa deodată cu „Ambasadorii Maramureșului”, acest al doilea proiect fiind finanțat de Primăria Municipilui Baia Mare. Este un prilej de a aduce în fața cititorului potențele creatoare ale condeierilor contemporani. Evenimentul este foarte important, spunem noi pentru o zonă ca Maramureșul atât de bogată în resurse „spirituale”. Omul care se luptă pentru aceasta este Ioan Romeo Roșiianu, de nestăvilit în pornirile sale de a promova zona aceasta. Dacă – i amintim doar pe scriitorii : Alexandru Ivasiuc, academicienii Augustin Buzura, Nicolae Breban ori Ion Pop, cît și pe mai tinerii: Ioan Groșan, Marian Ilea ori Gheorghe Pârja, creatori maramureșeni contemporani și am spus cîte ceva despre cartea de vizită a Maramureșului.

18 decembrie, ora 16:00 – Vernisajul expoziţiei de fotografie – document etnografic, „Crăciun în Maramureş” în holul Palatului Administrativ organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș;

18 decembrie, ora 17:00 – Spectacol de colinde tradiţionale „Haida ler şi-a lerui Doamne” în Sala Maramureş, din Palatul Administrativ susținut de elevii Şcolii Populare de Artă „Liviu Borlan” Baia Mare;

19 decembrie, ora 14:00 – Lansare numărul de iarnă al revistei Memoria Ethnologica, „Obiceiuri şi tradiţii din Maramureş”, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș în holul Palatului Administrativ;