Cristian Răspopa, un om de afaceri din judeţul Mureş, a anunţat că a început, alături de alţi investitori, demersurile pentru a repune în circulaţie, în această vară, trenul de epocă numit Mocăniţa, pe o lungime totală de 23 de kilometri, iar la auzul acestei veşti mai mulţi voluntari din Munţii Apuseni vor da, în următoarele zile, o mână de ajutor.

Mocăniţa, simbol al Ţării Moţilor, va fi repusă în circulaţie în această vară, după 20 de ani, între Lunca Arieşului şi Baia de Arieş, pe o distanţă de 23 de kilometri, urmând să efectueze curse regulate în scop turistic, la finalizarea lucrărilor demarate în zonă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cristian Răspopa a declarat corespondentului MEDIAFAX că în aceste zile se lucrează la curăţarea liniei de cale ferată.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA a obtinut 4 medalii, 2 de aur si 2 de argint, in cadrul Salonului International de Inventii INNOVA 2017, ce s-a desfasurat in perioada 4-6 mai la Barcelona, transmite Romanian Global News.
Inventiile premiate cu aur au fost Generator electric supraconductor si Stand pentru studiul curgerilor bifazice, rotationale, cu gradient advers de presiune.
Medalii de argint au primit inventiile Motor liniar magnetostrictiv si Hidroagregat de conversie a energiei hidraulice extrase din cursurile de apa curgatoare.

Maramureşul este reprezentat doar prin staţiunea Ocna Şugatag, care ocupă locul 30 în acest top.
Primul loc este ocupat de Techirghiol, urmat de Băile Tuşnad şi Băile Govora, scrie Rador.
Pentru evaluarea staţiunilor balneare sunt utilizate 10 criterii pentru care este stabilit un coeficient valoric în intervalul 1 – 10.

Nouă zimbri, şapte femele şi doi masculi, au fost aduşi în Munţii Ţarcu, judeţul Caraş-Severin, din rezervaţia Avesta, Suedia, urmând ca peste două luni să fie lăsaţi în libertate,
Potrivit Rewilding Europe, cele nouă exemplare au fost aduse în comuna Armeniş, din judeţul Caraş-Severin, în urmă cu câteva zile, în cadrul unui proiect iniţiat în anul 2012 de repopulare cu zimbri a Carpaţilor Meridionali, relatează Mediafax.
 
Zimbrii provin din rezervaţia Avesta, din Suedia, şi vor sta într-o zonă de aclimatizare timp de aproximativ două luni. Aici se vor adapta la mediul sălbatic şi vor învăţa să supravieţuiască în natură.

Doi asteroizi au primit numele Președintelui Agenției Spațiale Române (ROSA), dr. fizician Marius-Ioan Piso, și a primului și singurului cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu. Noile nume de asteroizi – ”(10466) Marius-Ioan” și ”(10707) Prunariu” – au fost anunțate în circulara publicată de către Uniunea Astronomică Internațională în aprilie 2017. Propunerea numelor a venit din partea Institutului Astronomic al Academiei Romane.
”Marius-Ioan” este un asteroid descoperit în 1981, pe 1 martie. Are un diametru de 2,6 kilometri și o perioadă de revoluție de 1301 zile. Asteroidul poate ajunge la o distanță minimă de Pamant de 169,5 milioane de kilometri.

        Teatrul Național „Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, în parteneriat cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, organizează în perioada 15-22 mai 2017 „Turneul Teatrului Național <<Satiricus Ion Luca Caragiale>> din Chișinău în România”, destinat publicului de teatru din țară și, în mod particular, tinerilor basarabeni care studiază în dreapta Prutului.
       Actorii Teatrului Național „Satiricus Ion Luca Caragiale”  vor susține la Suceava, Rădăuți și Gura Humorului spectacolele: „Migraaaanți sau prea suntem mulți pe nenorocita asta de barcă” (de Matei Vișniec, regia: Alexandru Grecu) și „Hoțul” (de Dario Fo, regia: Alexandru Grecu), în cadrul primei ediții a festivalului „Zilele Teatrului <<Matei Vișniec>>”, care include spectacole montate în România și Republica Moldova, de teatre și companii teatrale din București, Chișinău, Oradea, Deva și Sf. Gheorghe.

BNR a lansat, luni, o monedă din argint cu o valoare nominală de 10 lei pentru a marca cei 140 de ani de la proclamarea Independenţei de stat a României
Moneda cântăreşte 31 de grame, este fabricată din argint şi are o margine zimţată. BNR a produs moneda de 37 de mm într-un tiraj de 200 de bucăţi.
Pe faţa monedei poate fi observată defilarea trupelor române în urma vctoriei din cadrul Războiului de Independenţă. De asemenea,  este prezentă stema României şi inscripţia valorii nominale de 10 lei. Iar pe revers se află portretul lui Carol I şi inscripţia ce marchează ,,140 de ani de la proclamarea independenţei de stat''.

Dacă s-ar aduna într-un top cele mai ciudate şi mai amuzante nume de localităţi din lume, ţara noastră ar ocupa un loc fruntaş. În România, zeci de comune poartă cu mândrie nume ce par ridicole. Spermezeu, Măciuca sau Curva sunt doar câteva din ele.
Una din localităţile cu nume ciudate este Spermezeu. Comuna din Bistriţa-Năsăud, atestată încă din anul 1456, adună la un loc opt sate în care îşi duc traiul câteva mii de oameni. Numele bizar al aşezării ar proveni dintr-un toponim maghiar, susţin istoricii. Bătrânii cred însă că Spermezeu ar veni de la expresia “sămânţă de zeu”, pentru că în acest loc au căzut cândva meteoriţi.

Fusul este o relicvă a industriei casnice textile tradiţionale româneşti. Un obiect simplu, care, la un moment dat, a cunoscut consacrarea internaţională, printr-o variantă maramureşeană excepţională: fusul cu zurgălăi. Este vorba despre un obiect realizat din bucăţi de lemn sculptate, care se asamblează fără accesorii şi care, odată montat, nu mai poate fi desfăcut! O ciudăţenie a artei populare româneşti care a rămas fără explicaţie până azi.
Fusul a ieşit din anonimat în momentul în care priscelul (rotiţa de la bază) a împrumutat tehnica rosturilor, utilizată iniţial ca soluţie constructivă de îmbinare a bucăţilor de lemn fără accesorii (cuie) de lemn sau metal. Astfel de elemente arhitectonice regăsim şi în construcţia bisericilor de lemn din Maramureş. Îmbinarea de piese sculptate de la baza fusului maramureşean are în mijloc un spaţiu gol în care meşterul popular bagă câteva pietricele; la fiecare mişcare, aceste pietricele produc sunete de zurgălăi. Interesant este că această construcţie, odată îmbinată, nu mai poate fi desfăcută şi sună la orice mişcare până când fusul se rupe.

Comisia Europeană dă în judecată România la Curtea de Justiție, pentru că nu a reușit să rezolve problema gropilor de gunoi, în ciuda avertismetelor primite.
 Guvernul este conştient că trebuie găsită o soluţie în domeniul managementului deşeurilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Alina Petrescu, după ședința de Guvern.
„Este o problemă. Guvernul este conştient că trebuie găsită o soluţie în acest domeniu. Vă asigur că se fac toate demersurile şi toate eforturile în vederea rezolvării acestei probleme”, a spus Petrescu.
Statul român nu a nu a revizuit activităţile de gestionare a deşeurilor şi nu a adoptat planul naţional în acest domeniu, nici programul de prevenire a acumulării deşeurilor, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene, susține Comisia Europeană, într-un comunicat, potrivit Mediafax.