Momentul 1918 a constituit apogeul unitatii romanilor. Marile Adunari de la Chisinau (27 martie), Cernauti (27 octombrie) si Alba Iulia (1 decembrie) au reprezentat nu numai vointa tuturor paturilor populatiei, ci si a fortelor politice, fie ca erau de factura nationala, fie de factura social-democrata. Singurii care s-au opus de-a lungul anilor urmatori au fost bolsevicii, grupati in Internationala a III-a (Comintern). Aceasta si-a facut un scop din distrugerea statelor nationale nou constituite dupa primul razboi mondial.

Profesorul universitar Avram Fitiu indeamna proprietarii locali de restaurante sa includa in meniuri plante salbatice care cresc pe meleagurile noastre, in detrimentul verdeturilor de cultura pe care le gasim in supermarket-uri.
Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii.

100 de organizații civice din România, Republica Moldova și Diaspora vor constitui Alianța pentru Centenar, un plan de acțiuni concrete pentru anul 2018. Evenimentul va avea loc duminică, ora 10:00, la Palatul Parlamentului din București, Sala „C. A. Rosetti”, în marja Conferinței „Centenarul Unirii și Basarabia”.
„Se discută din ce în ce mai mult despre Centenarul Marii Uniri, dar de făcut, nu se face nimic coerent. Anul 2018 este an decisiv pentru destinul reunit al României și în acest sens ne conjugăm eforturile. Centenarul de la 1918 nu este complet fără Basarabia, prima provincie care s-a unit cu Țara, așadar, nu avem ce sărbători până nu creăm toate premizele pentru a stabili clar că următorul proiect de țară al României este unirea cu Basarabia”, sunt de părere organizatorii.

Amenințările teroriste care vizează cele mai populare destinații turistice din Europa de Vest au determinat tot mai mulți turiști să opteze pentru vacanțe în fostul Bloc Comunist. The Telegraph a realizat topul celor 25 de locuri pe care trebuie să le vizitezi în Europa de Est. România are două locații în clasament.
În lista celor 25 de locuri care trebuie vizitate într-o viață în Europa de Est, România are două, Delta Dunării și Transfăgărășanu, susțin experții The Telegraph care au întocmit topul.
Delta Dunării este pe locul doi în top. Gurile de vărsare în Marea Neagră ale celui de-al doilea râu din Europa ca lungime sunt prezentate ca un loc idilic de peste 1000 de mile pătrate în care pelicanii și alte numeroase păsări pot fi întâlnite la tot pasul.

„O căruţă de ţărani a ţinut în şah imperii. Țăranii noștri vor sfârsi in viața după viață, imperiile se vor sfârși în moartea după moarte. Îngerii vor purta ie, demonii imperiilor vor purta doliu…”, Petre Țuțea
The Times, unul dintre cele mai importante ziare din istoria presei, publica în 30 noiembrie 1867 un reportaj despre marile idealuri  ale românilor, aşa cum erau ele văzute de jurnaliştii londonezi.
Articolul scris de corespondentul din Viena al publicaţiei londoneze The Times începea cu o relatare despre situaţia politică agitată din anul 1867, la scurt timp după instalarea la conducerea ţării a principelui Carol I de Hohenzoller. A fost ocazia cu care The Times făcea o incursiune în istoria românilor, pentru a dezvălui marile idealuri (grand idees) ale acestui popor, aşa cum erau văzute la acea vreme.

Demarate în anul 2013, lucrările de reconstrucţie a Cetăţii Feldioara din judeţul Braşov au fost recepţionate, aceasta fiind, practic, a doua cetate reconstruită în judeţ, după cea din Rupea, care a reintrat în circuitul turistic din anul 2014.
Cetatea Feldioara, ridicată în judeţul Braşov în secolul al XIII-lea de teutoni, a fost reconstruită aproape de la zero, după o investiţie de 12 milioane de lei. Până în luna septembrie, noua fortăreaţă va putea fi admirată doar din exterior, transmite corespondentul MEDIAFAX.

România s-ar putea numără printre statele beneficiare de asistență financiară din partea Statelor Unite pentru protejarea infrastructurilor critice și a mecanismelor electorale de atacuri cibernetice din partea Rusiei, dar și pentru combaterea corupției, întărirea statului de drept și creșterea capacității societății civile, presei și ONG-urilor de a contracara influența și propaganda Federației Ruse, transmite Radio Chișinău, preluat de Romanian Global News.

 Tradițiile și obiceiurile românești au fost promovate în perioada  22 – 24 iulie 2017 la Roma, Italia. Timp de trei zile, în Piața Nassyria – Fonte Nuova – Roma a avut loc o expoziție de obiecte tradiționale și produse culinare cu specific românesc.
În data de 23 iulie 2017, Ștefania Rareș, Elisabeta Turcu Juverdeanu, Gabriel Dorobanțu, Ilie Caraș, Viorel Strâmbeanu, Elena Lazăr, Lidia Bolfosu, Dorin Bercuci, Elena Beninati, Ansamblul Folcloric Altărașul și Fabio și Silvia Coladarci au adus de acasă, din România, valorile culturale și tradițiile românești în cadrul unui concert extraordinar de muzică tradițională românească.

Tradițiile și obiceiurile românești vor fi promovate la Roma- Italia, în perioada  22 – 24 iulie 2017. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni) în parteneriat cu Asociația Socială Culturală Emigranți Români derulează proiectul „Festivalul românesc – schimb de cultură și tradiții”.
       În Piața Nassyria – Fonte Nuova – Roma, Italia vor avea loc o expoziție de obiecte și produse culinare cu specific românesc și un concert de muzică populară tradițională. Spectacolul din data de 23 iulie,  este destinat promovării valorilor și identității culturale românești și va fi susținut de artiști consacrați ai scenei românești și din diapora: Ștefania Rareș, Elisabeta Turcu Juverdeanu, Gabriel Dorobanțu, Ilie Caraș, Viorel Strâmbeanu, Elena Lazăr, Lidia Bolfosu, Dorin Bercuci, Elena Beninati, Ansamblul Folcloric Altărașul și Fabio și Silvia Coladarci.

Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au fost unele dintre cele mai importante bătălii din istoria poporului român. În 11 iulie 1917, armata română a început bătălia de la Mărăşti în urma căreia a fost învinsă armata germană.
Cu Bucureştiul ocupat, curtea regală în exil la Iaşi, armata română, retrasă în Moldova, după înfrângerile din urma cu un an din Transilvania şi Dobrogea, trece prin transformări radicale în 1917. Este înzestrată cu armament şi tehnică de luptă modernă aduse din Franţa iar trupele sunt instruite de aproximativ 1500 de ofiţeri şi de soldaţi francezi conduşi de generalul Henry Berthelot.