Subprefectul județului Maramureș, Gavriș Ardelean, a participat sâmbătă, 1 iulie, la sărbătorirea “Zilei Dunării” în bazinul Tisa, care a avut loc  în localitatea Tyaciv din Ucraina. Deplasarea a avut loc în urma invitațiilor adresate de către Consilul Raional Tyaciv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina, Ministerul Mediului din Ucraina precum și a Ministerului Apelor și Pădurilor din România. Scopul evenimentului l-a reprezentat strângerea relațiilor de colaborare dintre administrațiile locale și centrale din România și Ucraina.

Liderii mai multor asociaţii culturale româneşti din Ucraina s-au arătat a fi nemulţumiţi de iniţiativa Parlamentului de la Kiev (Rada Supremă) de a introduce unele cote lingvistice în audiovizualul naţional şi regional, considerând modificările legislative amintite o îngrădire a drepturilor minorităţilor naţionale în spaţiul informaţional ucrainean. Despre aceasta se spune într-o Adresare deschisă înaintată Radei Supreme, Preşedintelui Ucrainei şi reprezentanţilor comunităţii internaţionale, notează BucPress, preluat de Romanian Global News.
Amintim că Parlamentul ucrainean a adoptat, la 23 mai 2017, o lege prin care este reglementat volumul de emisiuni în limba ucraineană în audiovizualul național și regional (radio și TV) prin introducerea unor cote lingvistice.

Compania Continental Automotive a provocat studenţii de la Universitatea de Vest şi Universitatea Politehnica din Timişoara să realizeze maşinuţe inteligente, care se conduc singure.
Şapte echipe formate din 35 de studenţi timişoreni au lucrat, timp de 17 săptămâni, la realizarea unor maşinuţe ale viitorului, care să poată comunica cu alte vehicule din trafic, cele mai bune proiecte fiind premiate, transmite corespondentul Mediafax.
Astfel, în cadrul competiţiei „Ingeniously Continental” s-au înscris şapte echipe, formate din cinci studenţi fiecare, iar sub coordonarea unor mentori, au realizat maşinuţe care să poată comunica cu alte vehicule din trafic.

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, în seria „Biografii, memorii”, „Familia Chrissoveloni în istoria României” şi „Nicky Chrissoveloni – Finul de botez al Reginei Maria”, două spectacole-document dedicate urmaşilor unor celebri bancheri greco-români – marţi, 27 iunie 2017, în intervalul orar 19:00 – 21:00, la Radio România Cultural.
Scenariul, realizat pe baza unui amplu material documentar, este semnat de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Maria Agnesa Puşcaşu. Participă: Sybille Manou-Chrissoveloni şi Jean Chrissoveloni, scrie Rador.

La 29 iunie 1400 a început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerţul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat şi oraşul Iaşi.

Prima apariție editorială semnată de George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, va fi disponibilă pentru marele public în mai multe orașe europene începând cu această săptămână. Bruxelles, Barcelona, Roma și Goteborg vor fi gazde pentru lansările cărții „Blocați în labirint”.
Foarte puțină lume cunoaște Republica Moldova. Acest mic stat la granița Uniunii Europene este o nebuloasă, chiar și pentru români. Un al doilea stat românesc, creat la dispariția Uniunii Sovietice, a cărui singură menire era să se unească cu Patria-Mamă, este actualmente statul cu cea mai mare migrație, la nivel mondial, după Siria. Cartea „Blocaţi în labirint” este o experienţă editorială unică, dedicată în primul rând cetăţenilor Republicii Moldova. Lucrarea relevă principalele mituri fondatoare pentru statul dintre Prut și Nistru şi explică motivele pentru care este ultimul stat din Europa.

Se împlinesc 75 de ani de la ziua în care România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial.
După o perioadă de neutralitate, în care Regatul României a permis evacuarea forţelor poloneze spre Egiptul britanic şi a pierdut mai multe teritorii în faţa aliaţilor Germaniei naziste, respectiv URSS, Ungaria şi Bulgaria, România îşi schimbă alianţele sub conducerea lui Ion Antonescu.
Ţara noastră trece de parte Axei şi intră în război pe 22 iunie 1941, în încercarea de a recupera Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei, teritorii pierdute în faţa URSS-ului.

Avram Iancu este un simbol pentru românii din Transilvania. Alături de Horea şi de episcopul unit Ioan Inochentie Micu Klein, Avram Iancu înseamnă jertfă pentru libertăţile politice ale românilor ardeleni. Devenit erou printre moţi cu ocazia evenimentelor din 1848-1849, considerat un simbol al luptei românilor pentru drepturi politice încă din timpul vieţii, amintirea lui Avram Iancu trezeşte şi azi sentimente şi emoţii puternice pentru orice român din Transilvania. Sentimentele nu trebuie totuşi să umbrească adevărul istoric. Iar în legătură cu Avram Iancu şi cu evenimentele din 1848-1849 din Transilvania istoricii nu s-au sfiit să construiască mituri.

Solstiţiul de vară din 2017 va avea loc miercuri 21 iunie, la ora 7:24, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Cu acest prilej, miercuri va fi cea mai lungă zi din an.
 Miercuri, 21 iunie, va debuta vara astronomică, odată cu cea mai lungă zi a anului 2017. Unul dintre momentele importante ale anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

Fizicianul Mitică Drăguşin, directorul de securitate nucleară de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele, a devenit primul expert român la Comisia şi Parlamentul European în dezafectarea reactoarelor nucleare şi managementul deşeurilor radioactive.
Fizicianul a fost selectat de Centrul Comun de Cercetare Ştiintifică al Uniunii Europene, la propunerea institutului, scrie Rador.
Academicianul Nicolae Zamfir, directorul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară a apreciat că în acest fel România devine exportatoare de cunoştinţe şi servicii.