Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
Născut la 10 aprilie 1847, în localitatea maghiară Mako (Macău), situată pe malul Mureșului, în apropiere orașul Nădlac, Joseph Pulitzer a fost fiul unui evreu maghiar înstărit, comerciant de grâne. Mama lui era catolică și avea origine germană. Fratele lui mai mic, Albert, s-a pregătit să devină preot. Joseph a copilărit la Budapesta, fiind educat în școli private și de învățători particulari, conform pulitzer.org.
La vârsta de șaptesprezece ani, Joseph a încercat să se înroleze în Armata austriacă, în Legiunea Străină a lui Napoleon al III-lea, ce urma să plece în Mexic sau în armata britanică pentru serviciul în India.

Ştiaţi că moneda naţională a Bulgariei este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc? Dar şi mai interesant, leul este rudă veche cu dolarul, moneda SUA pentru că denumirea de ”dolar” vine tot de la löwenthaler, pronunţat daler.
Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi (löwenthaler) care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Ţările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Duminică, 23 aprilie, de la ora 12.00, la standul B5 al Festivalului Internaţional al Cărţii de la Budapesta va avea loc lansarea cărţii „Doamnele au vreme...", volum coordonat de Otilia Hedeşan şi Mihaela Bucin. Şapte etnoloage din România şi şapte românce din Ungaria: paisprezece femei vorbind despre viaţă, despre familie, despre bu- nătăţile de pe masă. Fără politică, fără mândrie şi... fără grabă, transmite Eva Șimon, preluată de Romanian Global News.
„Între 2006 şi 2017, şapte autoare, Mihaela Bucin, Oana Florea, Otilia Hedeşan, Florentina Leucuţia, Nicoleta Muşat, Corina Popa şi Monica Vlad au ascultat şapte povestitoare, originare din rândul comunităţilor româneşti din Ungaria.

O istorie puţin cunoscută şi discutată, neînvăţată în şcoli, inexistentă în prezentări oficiale, în ghiduri turistice şi în literatura populară. Ca atare, un subiect tabu.

Mai mult de un milion de moldoveni, adică români din Republica Moldova, vor avea cetăţenia română pe 1 decembrie 2018. Unii dintre ei au dobândit-o pe baza dreptului istoric, alţii, mai tineri, deja s-au născut cu ea, scrie Marius Lulea în blogul său din www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.

România a dus în raport cu românii din Republica Moldova o politică corectă de redobândire a dreptului istoric de a fi român. Fără a neglija raporturile cu statul Republica Moldova şi care gestiona această resursă naţională prin exploatarea ei, România s-a adresat direct celor ale căror drepturi ar trebui să le protejeze.

 Clădirea în discuţie se află în centrul localităţii Breaza, vis a vis de sediul Primăriei şi se află în proprietatea SC Uzin Internaţional, care a cumpărat castelul şi terenul aferent la începutul anilor 2000 de la descendenţii familiei Brâncoveanu.

“SC Uzin Grup deţine o suprafaţă mare de tern în centrul localităţii, iar pe acest teren se află şi conacul respectiv, acum într-o avansată stare de degradare. Este emblema oraşului şi ar fi păcat să se piardă.

“Nici un oraş din Europa nu a fost lovit de-a lungul timpului de atâtea evenimente nefericite cum a fost Bucureştiul: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii”, spune istoricul Dan Falcan. Situaţia nu s-a schimbat prea mult nici astăzi. Doar că, pe atunci, nenorocirile aveau şi unele aspecte… mondene, ca pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de pildă.
“Nu am fost scutiţi de nici o nenorocire. De aceea, în Bucureşti s-a construit mult, dar s-a şi dărâmat foarte mult. Aceasta este cauza pentru care ne-au rămas aşa de puţine vestigii ale secolelor XV, XVI, XVII, XVIII…”, ne-a explicat Dan Falcan.
La capitolul foc, cel mai mare incendiu bucureştean s-a petrecut pe 23 martie 1847, când a ars un sfert de oraş. Datele au fost prezentate în Libertatea de joi.

Un grup de studenţi din Timişoara au inventat un dispozitiv wireless care poate încărca simultan 8 telefoane.
Momentan invenţia este în stadiul de prototip, car tinerii români speră să găsească restaurante şi companii dispuse să renunţe la prize şi să finanţeze noua lor invenţie.
Aceştia susţin că dispozitivul ar trebui să apară oficial pe piaţă la sfârşitul lunii mai, însă nu au stabilit un preţ, scrie B1.ro.

Peste 500 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Europa în luna ianuarie 2017, iar până în prezent numărul a crescut simţitor. Cele mai mari focare de pojar sunt în România şi Italia.
Cele mai mari focare de pojar din Europa se află în România şi Italia, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În România au fost raportate peste 3.400 cazuri de rujeolă şi 17 morţi din ianuarie 2016 până pe 10 martie 2017. Majoritatea cazurilor au apărut în zonele în care imunizarea este extrem de mică. Conform acestui raport, cele trei genotipuri de rujeolă au început să se răspândească în România din luna ianuarie 2016, nefiind prezente pe teritoriul ţării anterior. În urma analizelor de laborator şi a testelor epidemiologice, experţii vor identifica originile infecţiei.

Jinarsul de Lujerdiu, produs din prune galbene care cresc în comuna Corneşti, din judeţul Cluj, este marcă înregistrată la OSIM. Băutura este folosită ca mijloc de promovare turistică, fiind preferată unui whisky vechi de 12 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Comuna Corneşti este singura din România care a înregistrat la OSIM Jinarsul de Lujerdiu, făcut doar din prunele galbene care cresc pe raza localităţii. Primarul comunei Corneşti, Dorel Julean, a declarat corespondentului MEDIAFAX că demersurile pentru înregistrarea jinarsului au început în 2009 şi au fost încheiate în 2013.