O prezenţă constantă în ediţiile anterioare ale catalogului 100 Cei mai admiraţi manageri, Rucsandra Hurezeanu a dezvoltat un model de afacere neobişnuit.
 Dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse în Franţa şi vândute în România şi crede cu convingere că o organizaţie strunită autoritar cu oameni conduşi prin intimidare este inerent mai puţin capabilă de inovaţii şi creativitate.
„Se ştie că oamenii stresaţi şi terorizaţi, sunt hipervigilenţi, defensivi şi preocupaţi exclusiv de persoana proprie. Astăzi vedem clar o creştere a importanţei valorilor «feminine» în conducerea companiilor: comunicarea, empatia, grija faţă de ceilalţi, cooperarea. Femeile-lider de astăzi par confortabile cu propria feminitate, recunoscând şi apreciind cu înţelepciune grija pentru ceilalţi în stilul lor de conducere”.

O hartă apărută pe internet prezintă cum ar arăta Europa dacă toate regiunile cu tendinţe separatiste şi-ar câştiga independenţa.

În acest scenariu, totuşi foarte puţin probabil, Europa ar avea peste 100 de state, iar România ar fi una dintre cele mai afectate ţări, urmând să piardă Transilvania şi Ţinutul Secuiesc.

În scenariul prezentat mai sus, Spania, Franţa, Elveţia, Germania şi Italia ar fi pur şi simplu fărâmiţate, iar în mijlocul Rusiei ar apărea mai multe enclave, relatează Gândul.

http://www.descopera.ro/dnews/16194757-a-fost-intocmita-o-harta-a-europei-in-care-toate-regiunile-cu-tendinte-separatiste-sunt-independente-cum-ar-arata-romania

Proiecţia filmului documentar şi vernisajul expoziţiei de fotografie "Maramureş – ţară veche, ţară nouă", de Florin Andreescu, va avea loc joi, la sediul ICR (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti).
Filmul "Maramureş – ţară veche, ţară nouă" realizat de Florin Andreescu (comentariu Dana Ciolcă, lectura Mihai Gruia Sandu, montaj Alexandru Stănescu), a apărut şi pe DVD, în limba română, cu subtitrări în engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană, relatează Mediafax.
La eveniment, care va avea loc în prezenţa realizatorilor filmului, cercetătorii etnologi dr. Ana Bârcă şi dr. Doina Işfănoni vor participa la un schimb de opinii despre Maramureşul zilelor noastre, o lume în transformare, în care stilul de viaţă simplu şi formele vechi de cultură coexistă cu modelele şi obiceiurile aduse de tinerii care muncesc în străinătate şi care vor să beneficieze de produsele şi facilităţile societăţii moderne.

Începând cu anul 1500, infractorii cu pedepse pe viaţă au fost exilaţi în Siberia. Aici, infractorii au fost puşi la muncă silnică în mine. În 1800, ororile din închisorile siberiene cunoscute mai târziu, în timpul lui Hitler, ca gulaguri au început să apară în publicaţiile vremii. Ca urmare a anexării Basarabiei de către URSS, în 1940, foarte mulţi români basarabeni au ajuns în gulagurile din Siberia, iar unii dintre ei nu s-au mai întors niciodată, au murit acolo.

Un număr impresionant

Un articol dintr-un ziar din 1890 a publicat numărul prizonierilor din închisoarea Tomsk.

În istoria României a existat o serie de femei care s-au remarcat printr-o frumuseţe extraordinară. Şarmul a două dintre ele a ajuns până la Paris. Este vorba de Alice Cocea şi Renee Perle. Viaţa celei dintâi a fost, însă, plină de scandaluri.

Povestea unei fetițe, fiica unei cerșetoare române, face furori în presa italiană. Și asta, pentru că micuța, născută în Napoli, i-a atras atenția prințesei Beatrice de Bourbon a celor Două Sicilii, care a ajutat-o pe mama ei să o aducă pe aceasta pe lume. Mai mult, prințesa a botezat-o luni pe micuță și a promis că va avea grijă de ea în următorii trei ani, alături de Marchiza Federica de Gregorio Cattaneo, delegat pentru Napoli și Campania,  și de Selvaggia Sanseverino di Marcellinara, informează Il Mattino și Corriere Della Sera.

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a afirmat că în Ungaria există o comunitate de români ce se confruntă cu probleme foarte reale de supraviețuire, unele dintre ele, privind funcționarea școlilor sau existența unui ziar românesc, fiindu-i prezentate diplomatului român în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o luni, la Budapesta, cu reprezentanți ai acestei comunități, scrie www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.
"Noi avem o comunitate relativ mică, concentrată mai ales pe frontiera de est a Ungariei și vest a României, confruntată cu probleme foarte reale de supraviețuire a unei comunități românești care a fost în anumite perioade destul de însemnată.

Din 1883, linia feroviară Orient Express a conectat vestul Europei de capitala României, Bucureşti. Pe atunci ca şi în prezent nu exista o staţie centrală, principalul terminal fiind Gara de Nord. În 1911, arhitectul Victor Ştefănescu a realizat un plan pentru construirea unei staţii centrale, dar planul său nu a fost finalizat niciodată. Gara de Nord a fost modernizată şi extinsă în timp, dar în Bucureşti nu a mai fost construită niciodată o staţie centrală.
În 1872, staţia Târgoviştei s-a deschis în zona nordică a Bucureştiului, ulterior fiind denumită Gara de Nord. A doua staţie feroviară a capitalei era utilizată ca punct de legătură pentru rutele Galaţi, Bucureşti, Craiova, notează Retours.

Naţionalismul – călcîiul lui Ahile?

Compromis dinăuntru şi diabolizat din afară, traver­sînd de­rutant istoria secolului XX dinspre extrema dreap­tă spre extre­ma stîngă, naţionalismul e privit azi cu o suspiciune a­proa­pe generalizată, pe fondul unei lumi ce se-ndreaptă galo­pant spre o “nouă ordine mondială” paci­fist-nivelatoare şi în principiu re­fractară la orice dis­curs iden­ti­tar. În aceste con­diţii, orice o­cu­renţă implicită sau ex­­plicită a naţiona­lis­mului pare să con­stituie un fel de “călcîi al lui Ahile” pentru dis­cur­sul ideologic neali­niat, fie el de dreapta sau de stînga.

În cele mai multe cazuri, românii sunt văzuţi ca un popor pudic, dar această impresie este una superficială. Se vorbeşte prea puţin despre istoria ascunsă, din spatele perdelelor, a întâmplărilor şi poveştilor condimentate cu cele mai fierbinte pasiuni. De la oamenii simpli, la marii eroi ai neamului, toţi au căzut în mrejele trăirilor erotice interzise.

Despre acest subiect, în istoria României se poate vorbi de două lumi diferite. Una de suprafaţă, care reprezenta o Românie pudică, austeră, cu legi stricte care aveau menirea de a controla orice aspect al vieţii omului, inclusiv (sau mai ales) viaţa intimă. De la pedepse aspre pentru adulter, la normele cu privire la poziţiile sexuale din timpul actului.