Vrei să fugi în weekend-ul ăsta la mare? Într-un loc spectaculos, dar în acelaşi timp sălbatic şi fără să fie „contaminat” de civilizaţie? Marea Neagră încă îţi mai poate oferi astfel de alternative! Trebuie doar să-ţi pregăteşti bagajul şi să vezi propunerile noastre! Drum bun!
Crezi că fenomenele paranormale se văd doar în ecranizările de la Hollywood?! Dacă eşti în căutarea unor experienţe mistice, dacă vrei să încerci pe pielea ta lucruri inexplicabile sau pur şi simplu te atrag locurile pline de legende şi poveşti care au trecut de bariera timpului… nu trebuie să mergi la cinema!

Inima Reginei Maria va fi redată, în toamnă, familiei regale şi mutată din depozitele Muzeului Naţional de Istorie la Palatul Pelişor, în camera unde s-a stins suverana.
Regina Maria a murit la 18 iulie 1938, după o luptă grea cu o ciroză hepatică. Regina a cerut prin testament ca trupul său să fie înhumat la biserica episcopală de la Curtea de Argeş, alături de soţul său, Regele Ferdinand I, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reşedinţei sale din Balcic.

Rămasă în istorie drept cea mai măreaţă bătălie pe care Mihai Viteazul a purtat-o cu turcii, în lupta de la Călugăreni voievodul a fost practic învins. Deşi l-a atacat pe Sinan Paşa, oştile otomane au reuşit să ocupe Ţara Românească.
Zeci de teorii legate de eroismul lui Mihai Viteazul în lupta de la Călugăreni (23/13 august 1595) scot la iveală un amănunt pe care istoria a omis să-l prezinte.
Deşi unele cronici i-au creionat voievodului care l-a trântit într-o mlaştină pe Sinan Paşa imaginea unui erou, în realitate bătălia de la Călugăreni a fost un eşec.

Gheorghe Bordeianu (50 ani) este inginer TCM și a lucrat 20 de ani în fabrica de avioane din Bacău. A pierdut deja numărul invențiilor brevetate pentru că nu are bani să plătească taxă de întreținere la OSIM pentru fiecare dintre ele. Crede că sunt peste 100, majoritatea în domeniul mașinilor unelte și a motoarelor.
Cea mai dragă dintre descoperiri îi este generatorul de ioni care separă hidrogenul de oxigen, un dispozitiv care, atașat motoarelor clasice, înlocuiește alimentarea cu benzină sau motorină. Ambiția inginerului băcăuan este acum să-și construiască propria fabrică de producere a dispozitivului revoluționar.

Pe drumuri de munte, în judeţul Buzău, iubitorii de natură şi de pescuit pot găsi... paradisul.
Lacul Mocearu, un ochi de apă dulce, format într-un munte de sare, este locul în care parcă cerul şi pământul se împletesc armonios şi oferă temerarilor un peisaj rar. Şi ca totul să fie perfect, aerul din zonă e atât de curat încât poate fi comparat cu uşurinţă cu cel din Munţii Alpi.
Lacul Mocearu este un colţ de rai natural, cu aer ozonat la fel ca cel din Alpi. Ochiul de apă se află la 10 km de centrul comunei Lopătari, iar până aici trebuie să mergeţi pe un drum destul de anevoios. Chiar şi aşa, oamenii nu ocolesc zona.

Mai puţin cunoscut românilor, deşi se află chiar în „poarta“ de intrare pe Valea Prahovei, Castelul Posada sau Castelul Bibescu a fost incendiat de nemţi în Primul Război Mondial pentru a distruge arhiva Legislaţiei Britanice, depozitată aici de Lordul Thomson, amantul Marthei Bibescu. În 1950, un nou incendiu a desăvârşit dezastrul. Castelul a fost reşedinţa de vară a Marthei şi a soţului acesteia, George Valentin Bibescu.
Zeci de mii de turişti trec în fiecare weekend pe lângă unul dintre frumoasele castele ale României, fără a şti măcar de existenţa lui. Mai rar, cei care fac popas la Muzeul Cinegetic de la Posada, Comarnic, află, cu suprindere, că, în apropiere, se află un frumos castel, cu o istorie zbuciumată. De altfel şi simplul motiv că nu este în circuitul turistic contribuie la păstrarea castelului în anonimat.

Servitoarele, cameristele, chelneriţele din cafenele sau restaurante, femeile din parcurile de distracţii, din baruri, florăresele ambulante sunt o parte din cele care alegeau, în vremurile interbelice, calea prostituţiei, spun istoricii.

Majoritatea tinerelor care se prostituau s-au născut la ţară, în familii numeroase care, din varii motive, le-a respins. Ele au venit la oraş unde au descoperit, singure sau ”ajutate”, şi o lume a plăcerilor contra cost. Acestea sunt ideile expuse de cercetătoarea Ghizela Cosma în teza sa de doctorat, la Cluj, în 1998, teză intitulată ”Stilul de viaţă urban în România interbelică”.

De la domnia lui Costea Muşat (1373 – 1375) şi până la cea a lui Iliaş Alexandru (1666 – 1668), conducerea Moldovei a fost asigurată aproape în totalitate de domnitori din dinastia Muşatinilor. Printre cei mai importanţi voievozi din această dinastie se numără Ştefan cel Mare, Petru Muşat, Alexandru cel Bun sau Alexandru Lăpuşeanu.

Muşatinii sunt cea mai importantă dinastie domnitoare a Moldovei, cei mai cunoscuţi voievozi fiind Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun şi Petru Muşat.

De la celebrele versuri „Munţii noştri aur poartă / Noi cerşim din poartă/n poartă“ (Octavian Goga) până la cele mai neverosimile poveşti şi legende transmise din generaţie în generaţie, aurul românesc a aprins imaginaţia românilor şi nu numai pe a lor. Vă prezentăm câteva relatări despre aurul din munţii României.

Aurul din munţii României. Blestemul aurului de la Svinecea

O interesantă legendă circulă prin Banat, despre comoara ascunsă sub Vârful Svinecea, care ar fi însoţită de „blestemul aurului“.
Aflat pe raza comunei Eftimie Murgu sau Rudăria, localitate celebră pentru morile de apă unice în Europa,  vârful Svinecea Mare (1224) este un obiectiv destul de puţin cunoscut amatorilor de trasee montane.

Piatra Dracului din Ținutul Neamțului ascunde o legenda infricosatoare, de care localnicii nu se indoiesc.
E imposibil să o ratezi, dacă mergi spre Durău, căci stă chiar în mijlocul apelor, la confluența Bistricioarei cu Bistrița, în locul numit de localnici „Gura Largului".
O stâncă atât de înaltă, că nicio viitură nu a trecut peste creștetul ei, un monolit de care se izbesc valurile, fără nicio izbândă. I se spune „Piatra Dracului", însă, parcă pentru a mai îmblânzi legenda nascuta în jurul ei, omul i-a fixat o cruce deasupra.