Costobocii au fost un trib tracic ce a trăit la nordul Moldovei, care au fost recunoscuţi pentru curajul lor. Aceştia au realizat în anul 170 o expediţie militară în Imperiul Roman, reuşind să ajungă cu armata tocmai până în Grecia, unde, după ce au distrus un oraş, au fost învinşi şi alungaţi.
Costobocii au fost un trib tracic situat în nordul Moldovei şi în Basarabia, care se întindea până în sudul Galiţiei, regiune din Polonia zilelor noastre. Aceştia erau împărţiţi în două triburi: costobocii transmontanoi – cei ce locuiau în partea de nord a Carpaţilor şi costobocii din Dacia Romană.
Geograful antic Ptolemeu i-a localizat pe costoboci în partea de nord – est a Daciei , respectiv zona Nistrului superior şi Prutului superior, Maramureş, Bucovina, dar şi regiuni din vestul Ucrainei cum ar fi Cernăuţi sau Lvov.

În judeţul Botoşani, o descoperire de acum 18 ani păstrează încă mistere nedezlegate. Este vorba despre un mormânt bizar în care au fost îngropaţi doar doi cai. Nici urmă de schelet uman, care să ducă cu gândul imediat la o ofrandă. Arheologii i-au în calcul o multitudine de variante, însă nu există, până acum, nicio explicaţie precisă despre morminetelwe vechi de peste 4.000 de ani.
Pe malul Prutului, în judeţul Botoşani, câmpurile sunt pline de movile misterioase. Arheologii spun că sunt morminte străvechi ale unor populaţii migratoare, cele mai vechi din epoca bronzului, adică cu 1.800 de ani înainte de Hristos.

Primul film documentar despre Peştera Polovragi a fost lansat la Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu“.  Filmul „Peştera Polovragi – Împărăţia lui Zamolxe” a fost realizat de B. D. Media.
„Este un eveniment deosebit atât pentru mine, cât şi pentru societatea pe care o coordonez de 9 ani de zile. Dacă în lunile precedente şi în anii precedenţi v-am obişnuit cu albume muzicale şi cu festivaluri dedicate copiilor, iată că astăzi scoatem pe piaţă un nou film artistic documentar intitulat „Peştera Polovragi – Împărăţia lui Zamolxe”.

Societatea Junilor Dorobanţi vă invită duminică, 16 august 2015, începând cu ora 14.00, la Crucea Dreptatii (unde este rezervorul cu apa din Şchei).
Se poate ajunge cu maşina din Piaţa Unirii, apoi pe strada Pajiştei.
Jocul de la Crucea Dreptăţii este una dintre tradiţiile păstrate cu sfinţenie de junii din Şcheii Braşovului, În săptămânile dinaintea jocului, fetele şi tinerii fac repetiţii la casa vatafului şi stabilesc ordinea perechilor. Înainte la acest joc participau în mod deosebit tinerii şi fetele din zona Pajiştei, Valea Tei, Prund sau zona  Junilor Dorobanţi.

Vrei să-ţi programezi vacanţa în funcţie de vreme? Dacă prognozele meteo de la TV sunt printre cele mai imprevizibile, există un loc în România unde oamenii ştiu exact cum va fi vremea cu patru zile înainte. Nu vorbim despre niciun fenomen paranormal, deşi în zonă circulă legende şi poveşti despre mistere neelucidate până acum. Care este explicaţia?
Spaţiul carpato-danubiano-pontic cuprinde multe locuri în care paranormalul se îmbină perfect cu legenda şi fenomenele naturale.

Caniculă, disconfort termic... Vrei să fugi de aglomeraţia din oraş şi de betoanele încinse? Ce zici de un loc în care poţi găsi mare şi munte în acelaşi loc? Şi nu, nu vorbim despre Croaţia sau Turcia, ci chiar despre o staţiune din România.
Mai ştiţi povestea cu „Munţii noştri aur poartă”?! Se pare că, mai nou, munţii noştri au şi... plaje. Mare şi munte în acelaşi loc, varianta ideală pentru o destinaţie de vacanţă pe care turiştii o aleg în număr tot mai mare.

Castorii au repopulat toate vechile teritorii ale speciei de pe râul Mureş, în judeţul Arad, după aproape 200 de ani de la dispariţia acestora din România, biologii spunând că exemplarele aduse din Germania în urmă cu 13 ani s-au înmulţit, numărul lor ajungând acum la 160.
Biologul arădean Gabriel Herlo, care a făcut un studiu privind populaţiile de castori din judeţ şi are în derulare proiecte de protejare a speciei, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că numărul exemplarelor a ajuns la cel puţin 160 pe cursul râului Mureş doar în judeţul Arad, dar mai multe familii au migrat şi în Timiş, fiind monitorizate până la Cenad.

Un număr de 18 obiecte de podoabă dacice, de o valoare excepţională datorită rarităţii lor, precum şi a stării foarte bune de conservare, au fost recuperate de statul român şi au intrat în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti.
Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au colaborat, ca de fiecare dată, la recuperarea şi readucerea în ţară a celor 18 obiecte de podoabă dacice din argint. Acestea au fost recuperate recent de la o casă de licitaţii din München (Germania). Piesele, de o valoare excepţională, au fost readuse în România şi au intrat în colecţia muzeului, începând cu data de 21 iulie, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Lacul Miresei sau lacul Bisericii de la Campina reprezinta o atractie pentru multi turisti, iar acest lucru se datoreaza in special legendelor despre acest loc.
Se presupune ca acest lac este blestemat, fiind o atractie inexplicabila pentru sinucigasi si un loc in care se petrec foarte multe accidente ciudate. Aflat in apropierea Bisericii Sfintii Voievozi, este unul dintre cele mai frumoase lacuri din zona. Numeroasele accidente care au avut loc aici au fost puse pe seama legendelor stravechi.

Salina Turda a deschis, joi, pentru vizitare, o nouă mină, Ghizela, unde se găsesc stalactite înclinate şi depuneri de cristale cubice de sare, reprezentanţii salinei sperând să atragă turişti şi de la Festivalul Untold, care se desfăşoară, în aceste zile, la Cluj-Napoca.
Turiştii vor putea vedea în noua mină făgaşe tăiate în sare pentru delimitarea brazdelor, dar şi modul de amplasare a penelor cu care brazdele erau detaşate din masivul de sare, transmite corespondentul MEDIAFAX.