Palatul Banffy, "perla" clădirilor din Cluj-Napoca, a fost finalizat în 1785, după 11 ani de lucrări, iar arhitectul care l-a conceput a primit salariul pe 100 de ani. Palatul a găzduit personalităţi ca împăratul Franz Josef şi împărăteasa Sisi, iar la baluri a concertat şi pianistul Franz Liszt.
Povestea Palatului Banffy din Cluj-Napoca face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a portului Constanţa, primele amenajări datează din anii 1857-1860; finalizarea lucrărilor a fost condusă de inginerul Anghel Saligny.
Istoria zbuciumată a Portului Constanţa este strâns legată de cea a oraşului cu acelaşi nume. Deşi prima atestare documentară a Constanţei este târzie (sec. II d.Hr.) - anticul Tomis se descoperă, prin mărturii arheologice, încă din sec. VI i.d. Hr. Oraşul - port a fost organizat iniţial ca un centru de schimb între comercianţii greci şi populaţiile băştinaşe.

WWF-România susţine necesitatea protejării ultimilor sturioni sălbatici din Dunăre şi după finalul lui 2015, când ar trebui să expire prohibiţia. Specii apărute acum 200 de milioane de ani, sturionii sunt azi pe cale de dispariţie. Cauza o reprezintă pescuitului excesiv, înainte de prohibiţia totală aflată în vigoare până la finalul anului, şi în prezent, pescuitul ilegal pentru caviar.
O măsură necesară, dar nu suficientă pentru protejarea sturionilor, ar fi continuarea prohibiţiei după finalul anului 2015.  În acelaşi timp, este necesară crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie susţinuţi pentru a obţine venituri din surse alternative, se precizează într-un comunicat al WWF-România.

La 28 septembrie 1914 a avut loc urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927), nepotul şi succesorul regelui Carol I (n. 1839 - m. 1914).
Om de o vasta cultura, poliglot si botanist pasionat, Regele Ferdinand a fost sincer dedicat romanilor, sub carmuirea sa inregistrandu-se cea mai infloritoare perioada a statului romanesc modern.

 O comună din judeţul Satu Mare se laudă cu un număr impresionant de mare de crame. Tradiţia cultivării strugurilor este atestată în localitate de mai bine de 1.000 de ani.
Comuna Beltiug din judeţul Satu Mare este cunoscută nu doar pe plan local atât pentru numărul mare de crame, cât şi pentru vinul nobil care se produce pe aceste meleaguri.

Peter a lucrat vreme de trei ani la această maşină, undeva lângă Târgu Mureş, iar rezultatul atrăgea atenţia în standul unei companii germane de servicii electronice ultra-avansate: nu vezi în fiecare zi o maşină din lemn într-un stand de tehnologie de ultimă generaţie!
Povestea maşinii e simplă, pe măsura celui care a creat-o: din pasiune faţă de lucrul în lemn, dar şi faţă de mecanică, Peter s-a apucat să lucreze din lemn de frasin o caroserie care seamănă cu elegantele cabriolete sport ale perioadei interbelice. Pe dedesubt se află un şasiu creat de mâna lui, pe baza punţilor preluate de pe un Ford Taunus. Pe deasupra, lemnul este şlefuit şi lăcuit, senzaţiile tactile fiind deosebite, scrie ProMotor.ro.

În România a fost cultivată pentru prima dată o plantă ale cărei seminţe au fost aduse cu mulţi ani în urmă din Asia şi America.
Specialiştii de la staţiunea de cercetare din Buzău au reuşit să aclimatizeze planta despre care spun că se află în primele patru flori din lume care au mult nectar şi polen.  
Planta se numeşte Lophanthus Aromat de Buzău, iar florile ei sunt asemănătoare cu cele ale lavandei. Cercetătorii spun că nu este o plantă pretenţioasă, nu are nevoie de tratamente şi este foarte rezistentă la boli şi dăunători.

La data de 20 septembrie1974 a fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare altitudine din ţară: 2.045 m.
Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.
Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea - cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m - au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.

Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti peisajele rustice superbe din Elveţia sau Franţa, le avem şi noi. Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.

Mai jos găseşti o listă cu 9 dintre cele mai frumoase sate din România, strânse nu de pe internet, ci din poveştile de vacanţă ale prietenilor şi ale colegilor de redacţie. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te din lista de mai jos. Orice ai alege, nu poţi greşi, sunt toate superbe! :)

Turcii au făcut primele relatări despre această zonă stranie, denumită de ei vârtejul morții. Nenumărate povestiri relatează despre dispariții surprinzătoare, din apele liniștite, în plină zi, scrie efemeride.ro.
Surprinzătoare sunt și povestirile rusești din secolele XIII-XIV care relatează despre un vârtej alb, care târa la fundul mării corăbii și chiar mici insule. Relatările sunt făcute de către persoane care cu greu au scăpat cu viață din astfel de situații.