Municipiul Alba Iulia a primit certificatul de excelenţă acordat de TripAdvisor. Certificatul a fost acordat în urma recenziilor pozitive exprimate pe site-ul TripAdvisor de turiştii care au vizitat Cetatea Alba Iulia.
Pe poziţia fruntaşă în clasamentul celor mai votate destinaţii din România este Castelul Peleş, Sinaia, urmat de Cetatea Alba Iulia, apoi Mănăstirea Suceviţa (Suceava).

Istoricii susţin că romanii au descoperit, după cucerirea Sarmisegetusei, uriaşul tezaur compus din obiecte de aur şi argint al regelui Decebal. Totodată, cel care i-a condus pe romani la bogăţiile dacilor ar fi fost un apropiat al regelui învins, un personaj semi-legendar numit Bicilis.
În anul 106, după două războaie epuizante, împăratul Traian putea să-şi savureze triumful asupra dacilor, barbarii incomozi de la graniţa de est a părţii europene a imperiului. Războaiele cu triburilor dacilor, intraţi într-o uriaşă confederaţie cu germanii şi sarmaţii au fost poate cele mai importante fapte de arme ale împăratului Traian, fiul adoptiv al bătrânului Nerva, un excelent general, dar şi un bun administrator al provinciilor. 

Castelul Corvinilor a păstrat legende înfiorătoare, iar una dintre cele care l-au făcut cunoscut în întreaga lume aminteşte despre întemniţarea voievodului Vlad Ţepeş, timp de şapte ani, într-un beci al monumentului istoric. Chiar dacă povestea nu este adevărată, susţin istoricii, ea a adus notorietate cetăţii din Hunedoara.

Castelul Corvinilor a devenit cunoscut în întreaga lume şi datorită asocierii monumentului istoric cu Vlad Ţepeş.

 Şona este un sat destul de izolat, în apropiere de Făgăraş, pe malul Oltului, cunoscut de toţi oamenii din zonă pentru şapte ridicături de pământ ciudate, care se găsesc chiar la marginea localităţii.
Sătenii le spun “guruieţi” şi sunt obişnuiţi cu ele de parcă ar fi cel mai normal lucru, însă nici până în ziua de azi nu au reuşit să desluşească în totalitate misterele legate de movile.
Prin sat se spune că dacă se pune o lamă de ras la baza movilelor, aceasta se ascute singură! Ba chiar se crede că apa aşezată în acelaşi loc capătă brusc proprietăţi curative, iar carnea ar putea sta pe movilă oricât, că nu intră în putrefacţie.

Originea etnică a voievozilor sau căpeteniilor care au condus primele formaţiuni prestatale şi mai apoi statale medievale româneşti este învăluită în mister. Mai mult, există indicii că aceştia ar fi de origine turcică, fie cumani, bulgari sau chazari.
 În multe cazuri, în Europa medievală, întemeietorii statelor feudale nu au fost autohtoni, ci o pătură alogenă suprapusă. Este cazul Angliei medievale, condusă o bună perioadă de o nobilime şi o regalitate franco-normandă sosite în urma cuceririi din 1066.

 Imnul de stat reprezintă pentru fiecare ţară un simbol naţional. Ideea de a exista un imn a apărut odată cu formarea noilor state naţionale. În România, primul imn de stat a fost instituţionalizat în anul 1862 de Alexandru Ioan Cuza. În total, România a avut în cei peste 150 de ani şase imnuri de stat.
 Imnul de stat este perceput ca o melodie trimfală destinată să întârească patriotismul locuitorilor unei ţări şi este un simbol al unităţii naţionale.

În primul genocid al secolului XX (1915-1923) au pierit, în funcţie de sursa datelor, între 500.000 şi 1,5 milioane de armeni din Anatolia, peninsula ocupată de otomani. Urmaşii refugiaţilor din România povestesc despre dramele care le-au însângerat familiile şi despre puterea de a începe o nouă viaţă în ţara noastră.
Primăvara anului 1915 avea să însemne declanşarea primului genocid al secolului XX: masacrul armenilor.

Capitala României are peste 1,9 milioane de locuitori şi este un adevărat furnicar de oameni, de maşini, de poveşti. Legenda lui Bucur e doar o legendă, dar puţini sunt cei care ştiu că viaţa celui mai mare oraş al României a început în urmă cu mai bine de 600 de ani.
Prima filă din istoria Bucureştiului a fost scrisă în urmă cu mai bine de şase secole, atunci când în apropiere de actualul Centru Vechi al Capitalei a fost ridicată, cu bolovani de râu din Dâmboviţa, o fortificaţie din care paznicii vegheau asupra carelor cu peşte ce treceau zi de zi prin această zonă.

Ruinele vechii biserici de la Hangu, cea mai grandioasă de pe Valea Muntelui, pot fi văzute din când în când ieşind la suprafaţa lacului de acumulare. În verile secetoase sau în iernile geroase, peisajul îi înfioară pe localnici şi pe turiştii care trec prin zonă.
Pentru a închide barajul de la Bicaz, comuniştii au strămutat peste 18.000 de oameni. Acţiunea începuse în anul 1956 şi aveau să dispară sate precum Reteş, Leteşti, Cârnu sau au fost rupte părţi din Răpciuni, Izvoru Alb, Hangu, Buhalniţa, Secu şi Poiana Largului.

În prezent, cel mai nou pământ românesc are o suprafaţă de 21.410 de hectare, este înconjurat de ape, iar peisajele îţi taie respiraţia. Deşi frumuseţea locului atrage în fiecare an mii de turişti, accesul pe noul teritoriu este interzis!
O zonă spectaculoasă care se întinde pe o suprafaţă de 21.410 de hectare, cu peste 229 de specii de păsări şi soiuri de plante rare, cu peisaje care par desprinse din cărţile cu poveşti şi în care nu poţi ajunge decât cu barca.