Labirintul ascuns de tuneluri subterane din Capitală stârneşte multe curiozităţi. Drumurile subterane leagă, din mărturiile celor care le-au văzut sau au lucrat la ele, palate interbelice de malul Dâmboviţei, dar şi construcţiile comuniste între ele. Cu toate că unele dintre acestea continuă să fie simple legende urbane, numeroşi martori au vorbit de-a lungul timpului despre zeci de kilometri de tuneluri ascunse.
În grădina Cişmigiu există, spre exemplu, un loc numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. Din incinta sa pornea cândva un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.
Sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti se află un alt tunel subteran care ajunge pe malurile Dâmboviţei.

 Da, există o zi mondială a Obiectelor Zburătoare Neidentificate (OZN) şi se sărbătoreşte pe 2 iulie, pentru a marca evenimentul ce a avut loc în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, la Roswel.
Acolo s-a prăbuşit ceva, despre care OZN-iştii spun că a fost o navă extraterestră, iar armata americană a zis că a fost un balon experimental. Oricum, singura ţară din lume care deţine oficial o bucată dintr-un OZN este… România.

Complexul Muzeal Peleș găzduiește, până pe 15 septembrie, expoziţia de sticle vechi de parfum “Istorie cu parfum la Pelișor”. Se spune că ani buni după moartea Reginei Maria, camerele Castelului Pelişor din Sinaia au fost inundate de mirosul parfumului de violete al suveranei. Fenomenul s-ar fi manifestat ultima oară în ziua morţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Legendă sau nu, adevărul este că violetele erau preferatele suveranei României. “Regina Maria a folosit o lungă perioadă de timp un singur parfum, se numea «Mon Boudoir», care, la moartea Reginei Maria, în 1938, a fost retras din producţie ca omagiu.

Atunci când vorbim despre evoluţia umană ne gândim, de multe ori, la miile de ani de care am avut nevoie pentru a evolua la starea prezentă a omului modern.
Noi studii sugerează însă că oamenii continuă să evolueze. "Este o neînţelegere comună că evoluţia a avut loc cu mult itmp în urmă şi că pentru a ne înţelege pe noi înşine ar trebui să ne uităm la trecut, la vremurile vânătorilor şi la cele ale culegătorilor", explică Dr. Virpi Lummaa de la Universitatea din Sheffield.

La 29 iunie 1400 a început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.

 România are foarte multe lucruri spectaculoase de oferit, care merită văzute, cercetate şi vizitate. Cu cât mai multe, cu atât mai bine, pentru că ţara noastră se poate mândri cu obiective pe care alte ţări nu le au. Printre ele, se regăsesc mai multe cascade spectaculoase, mlute dintre ele prea puţin cunoscute...
Este şi motivul pentru care site-ul "The World Geography" a plasat minunata Cascadă Bigăr într-un top în care figurează destinaţii consacrate din Statele Unite ale Americii, Filipine sau Australia.

Un grup de 14 zimbri proveniţi de la grădini zoologice din Elveţia, Germania, Franţa şi Belgia a fost relocat în Carpaţii Meridionali. Acum populaţia de zimbri din zona Munţilor Ţarcu a ajuns la 28 de exemplare.
Zimbrii au ajuns în România după ce au parcurs mai bine de 5.000 de kilometri prin Europa şi vor trece în următoarea perioadă printr-un proces de resălbăticire.

Sedimentele colectate dintr-un lac din România au dezvăluit impactul avut asupra mediului înconjurător de modificarea regimului politic din ţara noastră din 1989, potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă din Marea Britanie, informează bbc.com.
Analiza acelor depozite a dezvăluit, de asemenea, o rată ridicată de eroziune a solului, asociată cu creşterea animalelor în sistem intensiv, în perioada comunistă din România.
Modificările de concentraţie a polenului din sedimente au arătat în acelaşi timp faptul că numeroase zone au fost despădurite pentru a face loc terenurilor pentru agricultură.

Se împlinesc 74 de ani de la ziua în care România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial.
După o perioadă de neutralitate, în care Regatul României a permis evacuarea forţelor poloneze spre Egiptul britanic şi a pierdut mai multe teritorii în faţa aliaţilor Germaniei naziste, respectiv URSS, Ungaria şi Bulgaria, România îşi schimbă alianţele sub conducerea lui Ion Antonescu.
Ţara noastră trece de parte Axei şi intră în război pe 22 iunie 1941, în încercarea de a recupera Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei, teritorii pierdute în faţa URSS-ului.

Fragmente osoase fosilizate care ar aparţine strămoşului elefantului au fost descoperite în apropiere de localitatea vasluiană Ghergheşti. Singurul exemplar complet descoperit până acum pe teritoriul României este expus în holul central al Muzeului Antipa Bucureşti şi a fost găsit tot pe raza judeţului Vaslui în 1891
Descoperirea a fost făcută zilele trecute de o echipă mixtă de cercetători din Bârlad şi Iaşi. Aceştia se aflau într-o expediţie de cercetare în apropierea localităţii Ghergheşti şi au descoperit întâmplător fosilele elefantului peristoric.