Din totdeauna (ca indivizi și ca popor), românii și-au făcut un merit din a-și afirma blândețea și răbdarea, cu toate că blândețea este în ochii asupritorilor totuna cu prostia, iar răbdarea seamănă rușinos de mult cu nedemnitatea. De parcă n-ar fi de-ajuns atâta, mai pune sare pe rana umilinței noastre naționale și degradantul proverb „Capul plecat sabia nu-l taie”! De altminteri, întreaga înțelepciune românească este plină ochi de umilitoare proverbe și zicători, care nu numai că n-au vlaga să justifice, dar – dimpotrivă – mai abitir acuză nebărbăția colectivă din cele mai stânjenitoare vremuri pentru istoria noastră multimilenară...
    În opinia lui Emil Cioran, marii vinovați de neîmplinirile românilor sunt resemnarea și scepticismul. Cu resemnarea nu poți să nu fii de acord, având în vedere următoarele:
    1)Își trage seva din proverbiala și neeroica răbdare românească;

Având calitatea de componentă definitorie a economiei, transporturile românești, dimpreună cu industria, agricultura și cercetarea, se constituie nu numai în oglinda jalnicelor politici duse de aleși în peste 27 de ani de jaf legalizat și minciună sistematică, ci și în necruțătorul bumerang ce se întoarce împotriva tuturor (de-a valma vinovați și nevinovați) prin exponențiala accidentelor de circulație și a bolilor cauzate de o poluare cu mult peste cea admisă pe alte meleaguri. De fapt, cine își mai bate capul cu atari fleacuri (sic!), când filosofia la modă este „a fi pentru a avea”, indiferent de mijloacele întrebuințate în procesul de agonisire, nicidecum „a fi pentru a ști”?!
    Motiv pentru care, omenirea în general, românii în special sacrifică fără remușcări substanțialitatea moral-spirituală de dragul aparențialului, acel aparențial în legătură cu care Mântuitorul ne recomandă următoarele în Matei 6/19: „Nu strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții”!

Giulgiul din Torino este pătat cu sângele unei victime a torturii, arată un nou studiu, susţinând astfel teoria potrivit căreia Iisus Hristos chiar a fost învelit în bucata de pânză după ce a fost coborât de pe cruce. Oamenii de ştiinţă susţin că sângele de pe giulgiu nu are caracteristicile specifice unei persoane sănătoase, aceştia arătând că mostrele de lichid conţin creatinină şi feritinină, caracteristice oamenilor care au suferit traume fizice. Astfel, descoperirile contrazic supoziţiile unora care susţin că pânza ar fi fost pictată de meşterii falsificatori din Evul Mediu.
Experţii pretind că Giulgiul din Torino este pătat cu sângele unei victime a torturii, concluzie care vine să întărească supoziţiile referitoare la faptul că bucata de material a fost folosită pentru a-l îngropa pe Iisus Hristos.

„Resetarea” societatii in care traim nu este posibila pentru ca pur si simplu nu exista resursele umane pentru a o realiza, scrie Doru Pop, conferentiar universitar la Babes-Bolyai Cluj, intr-un materiale publicat pe realitatea.net.
Marea problema a Romaniei contemporane este golirea demografica. Catastrofa noastra este una biologica, ceea ce produce cumplite efecte politice. Asteptand aceasta resetare, demonstram ca suntem o comunitate care asteapta minuni din nimic. Pare o constatare cinica, dar e o trista realitate: Romania nu are oameni, nu are fondul genetic pentru a fi altceva decat ceea ce este acum.
De trei ori Romania a fost secatuita de cele mai bune resurse umane ale sale. Oameni de calitate, barbati curajosi si femei inteligente, cetateni bine educati si intelectuali formati de-a lungul catorva generatii au fost ucisi sau au fugit din acesta tara. Am asistat nepasatori la decimarea biologica a celor mai buni dintre noi.

Oamenii corect informați știu (cei mai mulți bănuiesc) că lumea este condusă din umbră de iluminați, acea mână de păpușari influenți și putrezi de bogați, care se întâlnesc anual în mare secret pentru a juca pe degete soarta omenirii. Constituiți în atotputernicul grup Bilderberg, clubul esoterico-exclusivist al unor fabuloase dinastii, precum Rothschild sau Rockefeller, ei alcătuiesc tainicul guvern planetar, care elaborează politica noii ordini mondiale și o duce la înfăptuire (fie cu ajutorul unor guverne obediente, chipurile legal alcătuite, fie peste capul celor nărăvașe și fără simțul realității constrângătoare), dar totdeauna având la dispoziție strivitoarea monstruozitate a resurselor financiare și mediatice, instrumente cu ajutorul cărora câștigă alegerile doar sculele sforarilor din culisele adevăratei puteri.
    Iată două probe în acest sens:
    1)Deși dinastia Rothschild n-a apărut niciodată în clasamentele  celor mai mari bogătași ai lumii, averea ei este estimată la incredibila sumă de cinci sute de mii de miliarde dolari!

Nu-i cu putință ca un individ, o familie, un popor sau o țară să le aibă pe toate (sănătate, bogăție, frumusețe, înțelepciune) și toate să-i meargă din plin pe drumul anevoios spre fericirea deplină (combinația de vis dintre desăvârșirea moral-spirituală și mulțumirea material-corporală). Căci, dacă așa ceva ar fi posibil, atunci ateii s-ar umfla în pene și ar striga din fundul bojocilor: Iată, răul poate fi învins de om în scurta lui viață și fericirea nu-i un ideal imposibil de atins, prin urmare, Dumnezeu, Judecata finală și binomul răsplătirea drepților-pedepsirea păcătoșilor sunt concepte numai bune pentru cei care țin morțiș să creadă în ele!...
    România, de pildă, a fost dăruită de Creator cu ambele mâini în ceea ce privește rodnicia pământului, bogățiile subsolului, așezarea geografică (la gurile Dunării și la întretăierea marilor artere comerciale dinspre Est către Vest și dinspre Nord către Sud),

Omul este om în primul rând prin însușirile sale morale (cumpătare, modestie, simplitate, milă, vrerea de-a merge pe calea binelui etc.) și se va simți cu adevărat împlinit doar dacă va izbuti să urmeze porunca hristică din Ioan 13/34: „Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții”. Neprocedând în acest chip, adică acționând programat-premeditat împotriva divinității și firescului vieții, hipercivilizatul zilelor noastre face cutremurătoarea dovadă a evoluției involutive de la omul fără însușiri al lui Robert Musil, la desăvârșitul robot jovial postbelic, anticipat de Lucian Blaga prin versul „numai trup și numai lut”...
    Concret, ultimii peste 150 de ani de istorie umană sunt marcați de catastrofala încăpățânare a doctrinelor cu pretenții revoluționare, dar care, în fond, decurg din împletirea fatalității, cu nepăsarea majorității trăitorilor și cu obnubilarea general-umană:

Sub regimul FIDESZ – Viktor Orban Ungaria a devenit ţinta acuzaţiilor de antisemitism venite din toate direcţiile, de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Ungaria – MAZSIHISZ până la prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Comitetul Evreiesc American – American Jewish Committee, secretarul de stat american Rex Tillerson sau presa internaţională, scrie analistul George Scarlat pe www.contributors.ro, preluat de Romanian Global News.
Tema a revenit în forţă pe agenda internaţională odată cu războiul declanşat de guvernul de la Budapesta împotriva miliardarului George Soros, interpretat în cheia antisemitismului de către organizaţiile evreieşti şi de Administraţia de la Washington, precum şi din cauza aprecierilor premierului Viktor Orban la adresa lui Miklos Horthy, aliatul naziştilor în timpul celui de-al doilea război mondial, pe care l-a numit „un om de stat strălucit". Pe de altă parte, premierul Orban neagă acuzaţiile, condamnă antisemitismul şi afirmă că este un prieten al poporului evreu.

Oricunde as vrea sa merg, pasii mei calca pe pamant. Un copil zburda intr-un parc pe pamantul unde au crescut brazi, copaci, trandafiri, iedera, stau asezate cuminti  bancile, s-au asfaltat aleile. Din acelasi pamant se prelinge un firicel de apa, care pe masura ce va  inainta se va transforma in lac, rau, fluiviu, sau poate cine stie, va fi inghitit de mare. In fata ochilor mei, un meltean alege sa-si curete plamanii intoxicati de mahorca, scuipand… tot pe acest pamant. Satele, orasele frumoase sau urate s-au inaltat si ele tot pe acelasi pamant. La fel si vaile si muntii si dealuri si vita de vie si delta si chioscul de inghetata de la coltul blocului,  tóate apartin acestui pamant: pamantul romanesc.
In preajma unui eveniment, la tv s-a tot derulat un mini documentar, format din  capturi reale din mijlocul luptelor pentru independenta. 

O sută de ani de la Reforma constituțională de la Iași au fost marcați în 20 iunie 2017 la Catedrala Mitropolitană și la Teatrul Național Vasile Alecsandri din municipiu, scrie doxologia.ro, preluat de Romanian Global News.
"Nu cunoaștem o altă perioadă a istoriei românilor în care Țara să fi fost în pragul disoluției totale și în doi ani să devină ceea ce în visurile cele mai îndrăznețe românii sperau să se întâmple odată și odată", a spus IPS Teofan.
El a amintit apoi dezideratul național al reunirii cu Basarabia și problemele existente în România actuală.
"Au fost, între timp, multe momente de har și perioade de mari încercări. Lucrurile nu s-au așezat îndeajuns de statornic. În mod special Moldova trăiește, ar trebui să trăiască cu durere, drama Prutului despărțitor de frați. Celelalte provincii românești sunt, în general, în granițele lor firești. Moldova nu este încă întreagă în interiorul României. Aceasta este marea provocare la împlinirea unui secol de la Marea Unire.