Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, proiectul care introduce obligaţia pentru furnizorii de servicii media să subtitreze în limba română filmele şi documentarele româneşti pentru a fi accesibile şi persoanelor surde şi celor cu deficienţe de auz.
„În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională, transmise pe orice cale, în pachete digitale, vor difuza producţii cinematografice româneşti de scurt sau lung metraj, precum şi documentare, produse după 1 ianuarie 2019, subtitrate în limba română, obligaţia subtitrării acestora revenind exclusiv în sarcina producătorului. Soluţia tehnologică trebuie să permită opţiunea de eliminare a subtitrării de pe ecran”, prevede proiectul de lege care modifică legea audiovizualului şi care a fost promulgat, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis, scrie Mediafax.
 
Legea intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2019.

Fundația Freedom House România este în plină pregătire a ediției aniversare a Concursului Național „Tânărul Jurnalist al Anului”. Aniversăm 20 de ani – o vârstă rotundă, primii laureați fiind desemnați în 1998 – și 18 ediții desfășurate.
Concursul a ajuns astfel la vârsta maturității, venind cu obișnuitele premii de 1.000 de euro acordate tinerilor jurnaliști de presă scrisă și online, sub 35 ani, viitoare modele și mentori în meserie.
Tinerii jurnaliști cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt așadar așteptați să se înscrie cu articole din domeniile Actualitate internă, Economic și Justiție, publicate în perioada 1 septembrie 2017 - 31 octombrie 2018. Pentru fiecare dintre cele patru secțiuni, tinerii jurnaliști pot înscrie în competiție maximum două articole, care să nu mai fi fost înscrise în alte concursuri. Data limită: 20 noiembrie 2018.
Pentru fiecare secțiune în parte va fi desemnat cel mai promițător tânăr jurnalist care a publicat articole relevante pentru domeniile propuse.
Pe site-ul nostru dedicat concursului, www.tja.ro, găsiți regulamentul complet de participare și toate informațiile necesare înscrierii.
Selecția articolelor va fi făcută de personalități ale mass-media românești, iar câștigătorul fiecărei secțiuni va primi un premiu în valoare de 1000 de euro.

În ciuda criticilor vehemente ale societății civile, Camera Deputaților urmează să adopte proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Proiectul este inițiat de Guvern în vederea transpunerii celei de-a patra Directive Europene privind Spălarea Banilor (EU 2015/849) și a fost susținut constant de partidele aflate la guvernare.
În corpul acestui proiect de lege, lege a cărei necesitate nu o contestăm, au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activității asociaţiilor şi fundaţiilor din România.
Pe această cale, solicităm membrilor Camerei Deputaților să nu voteze proiectul de lege în forma în care a ajuns pe agenda plenului. Solicităm în special membrilor UDMR și ai reprezentanților minorităților naționale să nu accepte această înţelegere propusă de guvernare, prin care organizațiile minorităților naționale sunt exceptate de la prevederile legii, în schimbul sprijinului politic la vot. Astfel vor accepta un abuz asupra întregului sector neguvernamental, în schimbul unui privilegiu iluzoriu.
Fără niciun temei, legea plasează societatea civilă în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare.

Câmpia Turzii, oraş de provincie, până nu demult mono-industrial, a devenit, în ultimul an, teren de încercare pentru traficanţii de droguri şi etnobotanice. Noul drog, K2/Zombie, a băgat mai mulţi tineri în spital şi i-a învăţat pe toţi, profesori şi părinţi, să fie mult mai atenţi cu copiii lor.
Municipiul Câmpia Turzii a intrat în atenţia poliţiştilor şi procurorilor, dar şi a Avocatului Poporului, după apariţia unor filmuleţe cu tineri care ar fi consumat drogul K2/Zombie. În timp ce autorităţile locale susţin că problema nu mai există în urma arestării a doi dealeri, reprezentanţii instituţiilor de învăţământ rămân vigilenţi, scrie Mediafax.
 
Mai multe filmuleţe au surprins tineri zăcând pe scaune în zona Gării ori pe băncile din parcuri, inerţi şi albi la faţă ca nişte saci cu făină, sau care se mişcau de parcă tocmai şi-ar fi băgat degetele în priză. Alţii, care stăteau aplecaţi, fără reacţie, sau mergeau cu spatele şi păreau gata să cadă, de parcă abia şi-ar ţine echilibrul pe o sârmă ancorată la mare înălţime. Sau unii care aveau mişcări incontrolabile, convulsive, ca şi când ar da o probă într-un film horror despre Apocalipsă.

Programul de lucru cu publicul la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Maramureș revine la programul inițial, în zile de luni, marți, miercuri și vineri, între orele 8.30-16.30, respectiv ziua de joi, între orele 8.30 – 18.30. Programul de lucru cu publicul la punctele de lucru mobile din municipiul Sighetu Marmației și orașul Borșa va rămâne neschimbat, în ziua de luni, respectiv de joi.       
    ” În perioada 27 iulie – 31 august programul de lucru al serviciului a fost prelungit, prin Ordinul prefectului nr.330/2018, în intervalul orar 8.30 – 18.30. Decizia a fost luată la nivel central, având în vedere programările electronice realizate pe platforma națională, respectiv pentru a oferi servicii de calitate și a evita aglomerația la ghișeele serviciului, având în vedere faptul că pe perioada vacanței de vară, maramureșenii care lucrează în străinătate au revenit acasă și au depus cereri pentru obținerea documentelor de călătorie.

Academia Română îşi exprimă "profundul regret faţă de profanarea Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmaţiei" şi spune că autorii trebuie să fie pedepsiţi exemplar, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de înaltul for cultural şi ştiinţific.
Conducerea Academiei Române arată că "a luat act cu un sentiment de stupoare şi de revoltă de profanarea prin cuvinte grave, cu un caracter antisemit, a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmaţiei, loc sacru al amintirii, menit să ducă peste veacuri condamnarea eternă a Holocaustului". În acelaşi timp, instituţia cataloghează actul drept "unul izolat", se cuvine să fie cercetat, iar autorii trebuie să fie pedepsiţi exemplar.
Potrivit comunicatului, "Românii şi România nu pot tolera niciodată asemenea manifestări şi cu atât mai puţin în anul Centenarului Marii Uniri, când ne străduim să convingem lumea de dreptatea noastră, de curăţenia unor sentimente prin care ne-am construit unitatea statală deplină, unitate făurită nu împotriva altora şi pentru binele noii Europe".

Poliţiştii din Sighetu Marmaţiei l-au identificat pe autorul vandalizării Casei Memoriale a lui Elie Wiesel, acesta fiind un bărbat din Râmnicu Vâlcea. El este acuzat de distrugere şi promovarea în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit unui comunicat al IPJ Maramureş transmis, miercuri, cercetările în acest caz continuă sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei, scrie Mediafax.
„Poliţiştii din Sighetu Marmaţiei s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în noaptea de 03/04 august persoane necunoscute au scris cuvinte şi expresii obscene pe peretele Casei Memoriale <<Elie Wiesel>> din Sighetu Marmaţiei. (..) A fost identificată persoana suspectă de comiterea faptei, un bărbat de 37 de ani, domiciliat în municipiul Râmnicu Vâlcea. Sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei, poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunilor de distrugere şi promovarea în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite”, se arată în documentul transmis miercuri.

În Monitorul Oficial nr.679/2018 a fost publicată Legea nr.231/2018 privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.
        ”Actul normativ reglementează situația juridică a terenurilor aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, situate atât în zonele cooperativizate, cât și în cele necooperativizate, prin reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate, cu îndeplinirea anumitor condiții”, a spus prefectul Vasile Moldovan.
           Modificarea și completarea legislativă instituie un termen  de 120 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr.231/2018, respectiv perioada 9 august-6 decembrie 2018, în care persoanele fizice și juridice care îndeplinesc condițiile legii pot formula cereri pentru reconstituirea și/sau constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente locuințelor.

Noile prevederi legislative menționează faptul că pașaportul simplu temporar se eliberează doar în situații obiective prevăzute de legislația în vigoare, în care din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară și urgentă prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu există timpul necesar pentru emiterea pașaportului simplu electronic.
                În lipsa documentelor care justifică necesitatea și urgența deplasării în străinătate, pașaportul simplu temporar se eliberează într-un termen ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare, iar termenul de valabilitate este de 12 luni. În acest context, recomandăm cetățenilor să opteze pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic care are valabilitatea, conform prevederilor legale de 3 ani, 5 ani sau 10 ani.
                 Modificările legislative au fost introduse pentru a reduce aglomerația de la ghișeele serviciilor de pașapoarte cauzată de numărul mare de cetățeni care an de an solicită pașaport temporar, fără a avea o urgență.

De miercuri, 27 iunie 2018, în Olanda va fi suficient să fii bătrân și afectat de slăbiciuni pentru a cere și a obține eutanasia. Spune aceasta noul cod de conduită trimis tuturor medicilor de bază din țară de comisia de control a eutanasiei. Față de codul din 2015 se observă o schimbare importantă: slăbiciunile normale și foarte răspândite, care în general vin în timpul bătrâneții, sunt o motivație suficientă pentru a avea acces la sinuciderea asistată.

În documentul de 138 de pagini se citește: „Dacă un pacient vrea să primească eutanasia, suferințele sale trebuie să fie de natură medicală. Însă nu trebuie neapărat să fie afectat de o patologie terminală. Acumularea de dificultăți tipice ale bătrâneții – cum sunt probleme de vedere, probleme de auz, osteoporoză, artrită, probleme de echilibru, declin cognitiv – pot cauza suferințe insuportabile fără perspective de îmbunătățire.