16 decembrie,ora 17,00. Sala de expoziţii a Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei
SALONUL DE IARNĂ
•    Expoziţie organizată de Cenaclul de pictură a Centrului Cultural Sighetul Marmatiei

17-18 decembrie,ora 10,00-16,00,Sala de spectacole a Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei
     CUM E DATINA STRĂBUNĂ
•    Concurs-spertacol de datini și obiceiuri de iarnă al cluburilor copiilor din județ și din țară
Organizează: Inspectoratul Școlar al Județului Maramureș, Clubul copiilor Sighetu Marmației

Săptămâna aceasta vor avea loc la Teatrul Municipal ultimele reprezentații din acest an. Astfel, miercuri 16 decembrie, începând cu ora 19.00 se va pune în scenă spectacolul ”Casa de pe graniță”, în regia lui Marcel Țop, iar joi 17 decembrie, de la aceeași oră veți putea urmări cel mai recent spectacol produs de teatrul băimărean: ”ALBASTRU. GALBEN. ROȘU”, text și regie artistică Radu Macrinici.

  Casa de pe graniță

          “Prin mijlocul casei e trasată granița care desparte două lumi. Poate fi una a realului și una a invizibilului. E dificil să o respecți, iar trecerea de partea cealaltă poate fi fatală.

La 9 decembrie 1894 pe strazile Bucureştiului a început să circule primul tramvai electric (purtând numarul 14), de la Cotroceni la Obor.
Primele tramvaie, cele trase de cai, au apărut la New York în 1859. În Europa ajung în 1860, în Anglia şi Belgia şi în 1865 în Franţa. În Bucureşti, tramvaiul îşi face pentru prima dată simţită prezenţa în anul 1868. La 24 iulie în acel an, Consiliul comunal primea o cerere din partea cavalerului de Gyra prin care i se propunea primăriei înfiinţarea unui “drum de fier american”. Nu s-a ajuns la niciun acord.
Pe la 1871, o societate englezească a obţinut autorizaţia de a-şi instala pe unele străzi linii de fier pe care urmau să circule tramvaiele lor trase de cai. Primăria a semnat actul de concesiune nr. 6495 din 3/15 iulie prin care unui anume Harry Hubert de Mervee Slade i se dădea drept de construcţie şi exploatare vreme de 45 de ani pentru un drum de fier.

La 8 decembrie 1876, s-a născut scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu. Ea avut o contribuţie importantă la modernizarea romanului românesc.
Fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu), nepoata gen. G. Bengescu-Dabija, junimist, studiază, în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti.
Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii) i-au întârziat cariera literară. Una dintre şederi a fost la Focşani, unde soţul ei a fost preşedintele tribunalului local.

Duminică, 13 decembrie, începând cu ora 18:00, la Biserica Sfânta Cruce (zona RFN), Camerata şi Corala „Euroart” vor susține un Concert caritabil de Crăciun.
Acest eveniment este destinat strângerii de fonduri pentru persoanele cu nevoi speciale din cadrul Asociației Esperando.
Banii colectați vor fi utilizați pentru susținerea activităților de recuperare care se derulează în Centrul de Zi de Recuperare Esperando, pentru aceste persoane.
Concertul ajuns la cea de-a patra ediție, va fi condus de dirijor prof. Adrian Roman și prof. Carmen Augustin și va oferi celor prezenți ocazia de a asculta o selecție deosebită de colinde și cântece de Crăciun.

Dacă ceva nu ne omoară din prima, nu suntem atenţi la problemă şi o repudiem imediat. Stabilim doze "de siguranţă" pentru diverse substanţe care ne contaminează - indiferent dacă este vorba despre alimente, apă, poluanţi sau vaccinuri.
Până la urmă, credem că dacă substanţele respective nu ne omoară în primele 30 de minute, nu este nicio problemă, nu? Ei bine, dacă aţi dat din cap aprobator, sunteţi, probabil o victimă a sindromului "broaştei fierte".
Ce este sindromul "broaştei fierte"?

Cea mai bună piesă românescă de teatru a anului 1997, premiu acordat de UNITER și Casa Regală a României - text și regie artistică Radu Macrinici
La mai bine de-un sfert de veac de la Revoluţia română din 1989, spectacolul din această seară vă invită să vă aşezaţi din nou comod în fotolii, de data asta nu în faţa televizorului, ca atunci, în decembrie, ci pe scena unui teatru, pentru a reflecta la ceea ce s-a-ntâmplat în acele zile şi, mai ales, la ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu noi, dacă n-ar fi existat acei „frumoşi nebuni ai străzilor”.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu a fost asasinat în pădurea Tâncăbeşti, din apropierea Bucureştiului.
Corneliu Zelea Codreanu (1899 - 1938) a fost liderul partidului Garda de Fier, cunoscut şi sub numele de Legiunea Arhanghelului Mihail, Mişcarea Legionară sau  „Cămăşile Verzi”. Membrii organizaţiei i-au atribuit liderului lor titlul de "Căpitanul".
În 1923, Codreanu fondează, împreună cu A. C. Cuza, Liga Apărării Naţionale Creştine (L.A.N.C.), partid antidemocrat şi antisemit.

Joi, 3 decembrie  2015,  la  Sala  STUDIO a Teatrului Municipal  Baia Mare,  va avea loc premiera  spectacolului ALBASTRU. GALBEN. ROȘU, text și regie  de Radu Macrinici.  Spectacolul va fi prefațat de la ora 18.40, în foaierul  Teatrului,  de lansarea  revistei  literare  “eCreator”,  eveniment  prezentat de scriitorii Adela Iancu, Marian Ilea și Ioan Romeo Roșiianu.

Roşu, galben şi albastru flutură în orice zi pe cer, însă parcă pe 1 Decembrie aceste culori sunt şi la mai mare cinste pentru români. Totuşi, de ce tocmai roşu, galben şi albastru?
O întrebare la care încearcă să răspundă mai jos colegul George Basarabă. Apropo de credibilitatea ipotezelor privind un stindard tricolor la daci, cât şi despre conexiunile maghiarilor cu tricolorul interbelic puteţi citi mai jos, în prima parte a articolului. 1. Legenda celor trei culori Mulţi se întreabă, poate, de ce roşu, galben şi albastru? E o întrebare bună, mai ales că la şcoală nu te învaţă nimeni originea culorilor, ci doar semnificaţia lor.