De ce roşu, galben şi albastru? O scurtă istorie a tricolorului

Roşu, galben şi albastru flutură în orice zi pe cer, însă parcă pe 1 Decembrie aceste culori sunt şi la mai mare cinste pentru români. Totuşi, de ce tocmai roşu, galben şi albastru?
O întrebare la care încearcă să răspundă mai jos colegul George Basarabă. Apropo de credibilitatea ipotezelor privind un stindard tricolor la daci, cât şi despre conexiunile maghiarilor cu tricolorul interbelic puteţi citi mai jos, în prima parte a articolului. 1. Legenda celor trei culori Mulţi se întreabă, poate, de ce roşu, galben şi albastru? E o întrebare bună, mai ales că la şcoală nu te învaţă nimeni originea culorilor, ci doar semnificaţia lor.
Şi pe internet am văzut tot felul de teorii, printre care şi cea cu dacii. Da, aparent există oameni care-s convinşi că dacii îşi colorau draco-ul în roşu, galben şi albastru. Mai erau unii care ziceau că nuanţele astea le foloseau şi cnezii Cândea (mai târziu maghiarizaţi sub numele Kendeffy) pe simbolurile lor. Adevărul e că am văzut personal două biserici ctitorite de ei şi am văzut şi simbolurile în cauză. Alea nu-s altceva decât cruci de consacrare. Asta nu înseamnă că au vreo legătură că ceea ce mai târziu va deveni tricolorul românesc. Până la urmă şi steagul Budapestei are aceleaşi culori!
Drapelul Budapestei O altă legendă, apărută cel mai probabil după 1860, povesteşte despre contopirea steagului Principatului Moldovei (roşu-albastru) cu cel al Principatului Valahiei (albastru-galben), contopire din care se naşte dragul nostru tricolor. Aceasta rămâne o legendă (deşi cu baze cvasi-reale) chiar dacă a prins la publicul vremii. Chiar şi unii mari intelectuali s-au lăsat vrăjiţi de frumuseţea poveştii, exemplu fiind pictorul Constantin Lecca. Pictura de mai jos este un anacronism, deoarece în centrul picturii apar două figuri medievale: Bogdan cel Orb al Moldovei şi Radu cel Mare al Valahiei, voievozi din secolul XV. Ori steagurile mai sus menţionate apar mult mai târziu, către secolul XIX.
Totuşi, culorile roşu, galben şi albastru au fost folosite în vechime de români ca simbol al lor, dar şi de străini pentru a-i desemna pe români. Aceleaşi culori apar şi pe diplomele emise de Mihai Viteazul sau pe lambrechinii diferitelor blazoane medievale din cele trei principate române. Aceleaşi culori le regăsim şi pe stemele celor trei principate: Transilvania, Moldova şi Valahia.
2. Semnificaţia celor trei culori Bun, frumoase culori... dar ce semnifică? Trebuie să înseamne ceva, doar nu-s alese doar aşa, că arată bine... Păi, dacă vom consulta heraldica, observăm că fiecare culoare înseamnă ceva. Spre exemplu: Albastrul – dreptate, loialitate, înţelepciune, încredere, inteligenţă, credinţă, adevăr. La Răscoala lui Tudor Vladimirescu, în 1821, albastrul ne va duce cu gândul la Libertate („albastrul cerului”). Galbenul – bucurie, energie, speranţă. În 1821, galbenul este un simbol al Dreptăţii („galbenul ogoarelor”). Roşul – energie, război, pericol, putere, determinare, pasiune, dorinţă, iubire. Răscoala din 1821 atribuie culorii semnificaţia Frăţiei („roşul sângelui”). Aici trebuie să fac o mică paranteză. Ţineţi minte ce simbolizează culorile în Răscoala lui Tudor Vladimirescu din 1821: „Libertate, Dreptate, Frăţie”. De asemenea, amintiţi-vă deviza Revoluţiei Franceze din 1789: „Liberté, Égalité, Fraternité”. O să aibă sens imediat.
3. Naşterea tricolorului românesc Ca drapel oficial, tricolorul apare întâia oară în Principatul Valahiei, în anul 1834, în timpul domniei lui Alexandru Ghica: „Steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Principatul Valahiei - Drapel de lupta din timpul lui Alexandru Ghica Drapel militar al Principatului Valahiei din timpul domniei Principelui Alexandru Ghica (1834) Interesantă în evoluţia drapelului naţional de astăzi este Revoluţia din 1848 care cuprinde toată Europa. În toate cele trei principate românii folosesc drapele revoluţionare tricolore, inspirate fără doar şi poate de ideea Răscoalei lui Tudor Vladimirescu, care a fost la rându-i inspirată de Revoluţia Franceză. Astfel, observăm aceeaşi deviză: „Libertate, Dreptate, Frăţie” şi aceeaşi inspiraţie franceză atât în 1821 cât şi în 1848.
Voi posta, fără să vă plictisesc, steagurile folosite în Revoluţia Paşoptistă din ţările române: În Moldova: Revolutia din 1848 in Moldova - Drapel cu deviza Dreptate Fratie Revolutia din 1848 ]n Moldova - Drapel cu deviza Dreptate Frăţie (reproducere) În Valahia: Revolutia din 1848 in Valahia - Drapel cu deviza Fratie, Dreptate - Judetul Oltu - Orasul Slatina Drapel cu deviza „FRĂŢIE DREPTATE/ JUDEŢUL OLTU/ ORAŞUL SLATINA” În Transilvania: Drapelul cu deviza „15 MAIU 1848” (stânga)şi drapelul cu deviza „AVRAM IANCU” (dreapta) Stindard de luptă al trupelor conduse de Avram Iancu Stindard de luptă al trupelor conduse de Avram Iancu Stindard de luptă al trupelor conduse de Avram Iancu 3. Tricolorul în Principatele Române Acum că ştim cum s-au născut culorile naţionale, hai să vedem evoluţia lor în timp. Începem, desigur, cu Mica Unire de la 1859 când Principatul Moldovei şi cel al Valahiei au ales acelaşi om ca şef al statului: Alexandru I Cuza. Voi începe prin enumerarea steagurilor vremii, apoi ale stemelor, în ordine cronologică; fiecare poză va avea o scurtă descriere: Pavilionul Principelui (1859-1866): Stindardul Principelui Alexandru I Cuza/ Stindardul Principelui Alexandru I Cuza (reproducere). Simbolurile celor două ţări apar pe stindard: acvila şi bourul – un simbol al unităţii..
