Casa de Cultură din oraşul madrilen Tres Cantos, situată în Plaza del Ayuntamiento, nr. 2, va fi sâmbătă, 19 septembrie 2015, la orele 11:00, gazda unui spectacol folcloric intitulat „Descoperă România- Tradiții și obiceiuri" scrie romaniaexpres.com preluată de Romanian Global News.
La spectacol vor evolua „Grupul vocal – Parla, soliști de muzică populară românească" și formația „8 de pică" și vor putea fi vizionate videoclipuri despre tradițiile și obiceiurile românești
La finalul spectacolului cei prezenţi vor putea degusta câteva produse tradiţionale româneşti.

Misiunea juriului a fost una extrem de grea. Pe lângă Marele Trofeu şi cele trei premii, au mai fost acordate premii de către sponsori şi partenerii evenimentului:
„Premiul Prieteniei”, acordat în fiecare an de către Asociaţia „Prietenii Armoniei” a fost adjudecat de corul „Leon Băncilă” din Fălticeni - România.
„Premiul Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş”a fost atribuit Corului „Josif Merinckovic”din Zrenjanin - Serbia.
Premiul de popularitate şi Premiul Asociaţiei „Om pentru om” al Ordinului Templierilor a ajuns la Vaslui, la Corul „Dignus Est”.
Premiul „Rotary” pentru voluntariat în artă a rămas tot în România, la Corul „Cantabile” din Panciu.

Persoana care i-a fost alături poetului Mihai Eminescu în cele mai cumplite momente ale ultimilor săi ani a fost Harieta Eminovici, sora poetului. Infirmă, Harieta se târa pe brânci şi cheltuia până şi ultimii bani pentru a alina suferinţele fratelui.
Pe data de 10 aprilie 1887, poetul Mihai Eminescu ieşea de pe poarta sanatoriului de la Mănăstirea Neamţului. Stătuse închis aproape un an de zile, în urma unei crize maniacale, şi a primit tratamentul vremii pentru alienare mintală. La 37 de ani, poetul era un om fără adăpost, bolnav şi părăsit.
Tatăl său pierduse cea mai mare parte din avere şi vânduse tot ce a mai rămas. Eminescu nu mai avea casă şi îi mai trăiau doar două surori şi un frate. Aglaie tocmai rămăsese văduvă şi săracă lipită, Harieta era săracă şi oloagă, iar cu fratele Matei nu mai ţinuse legătura.

După un deceniu şi mai bine de absenţă de pe câmpia literaturii, cunoscutul jurnalist  şi prezentator tv Ioan Romeo Roşiianu a revenit în forţă (şi cu succes)  pe scena literară contemporană cu o antologie de autor (Înomenirea cuvintelor, Ed. Ceconii, Baia Mare, 2014, cu o carte de critică literară(Pictorii cuvintelor, Ed. Tipo Moldova, Iaşi 2015 şi cu volumul de poeme „Arhitectura poemului”, Ed. Ethologica, Baia Mare, 2015.
Născut la Roşiorii de Vede în 1968, poetul îşi face ucenicia literară în Bucureşti, parcurcând o perioadă fertilă şi boemă, înconjurat şi ajutat discret de regretatul poet Traian T. Coşovei, un nume important în literatura română de la răspântia dintre milenii, publicând grupaje de poeme şi nenumărate cronici de carte în revistele bucureştene şi în cele din ţară, în special în Literatorul, condus pe atunci de Marin Sorescu dar şi în Cartea, Contemporanul, Luceafărul, Tribuna, Convorbiri literare, etc.

Dascăli de excepţie, Ana şi Gelu Dragoş pun în valoare frumuseţile arealului în care trăiesc şi profesează, Lucăceşti, comuna Mireşu Mare. Apariţia unei lucrări cu valenţe educaţionale este o realizare importantă, o cărămidă la acest mare şi important edificiu care se numeşte EDUCAŢIE, mai ales atunci când este scrisă de către pedagogi profesionişti din sistemul  de învăţământ maramureşean. Începând cu „cei şapte ani de acasă”, continuând cu şcoala şi profesia, suntem într-un proces  continuu de învăţare şi perfecţionare, este „cartea noastră de vizită” pe care o purtăm la noi, pe care cei din jurul nostru „o citesc” fără ca noi să ne dăm seama.

De undeva dintr-un larg dar totodată subtil spaţiu de memorie universală, dintr-un fel de facere şi desfacere complementare fiind. Decantare când candidă firească, ori alteori mai greu de descifrat cuprinsul trăirilor. Exact cum spune: „Şi eu mă trezesc uneori dintr-un somn/ În care dansez şi dansez,/ Ziua întreagă plutesc pe aripi nepământene,/ Pasul îşiuită măsura o clipă,/ Redevine libelulă în zbor,/ Pasărea colibrí a tinereţii.” Ai zice că poate fi o termoviziune asupra clipei ca sămânţă a întregului timp. Se împacă neliniştea în dinspre trezie cu aceea din existenţa deplină. Nici un mai ştii unde e omenescul însuşi, şi desigur de unde începe starea de beatitudine care excede întru clar obscur enigmatic maiestuos.

Pentru omagierea operei şi personalităţii unuia dintre cei mai valoroşi poeţi români, Octavian Goga, Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj, Direcţia Judeţeană Pentru Cultură Cluj şi Uniunea Scriitorilor - Filiala Cluj organizează Concursul Naţional de Poezie «Octavian Goga» . Concursul este deschis tuturor creatorilor de literatură din ţară .
Condiţii de participare
Pot participa orice autori, indiferent dacă sunt membrii ai unor asociaţii profesionale sau dacă au  volume publicate sau nu.

Asociaţia „Prietenii Armoniei” şi Corala ARMONIA, organizează, în perioada 3-6 septembrie, o noua ediţie a Festivalului Internaţional Coral “Liviu Borlan”. Pentru a V-a ediţie a festivalului au fost selectate zece coruri, din Bulgaria, Letonia, Macedonia, Serbia, România. Festivalul-concurs debutează vineri, 4 septembrie, la ora 16.00, la Casa Tineretului din Baia Mare.
Juriul festivalului este format din: prof. univ. dr. Dan Cezar Buciu, de la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti - preşedintele juriului; prof. Marcin Tomczak – Academia de Muzică “Stanislaw Moniuszko”, Gdansk, Polonia;

Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina", Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Departamentul Învățământ și Știință al Administrației Regionale de Stat din Regiunea Cernăuți, Primăria Putna și Mânăstirea Putna, au organizat în perioada 13-14 august 2015, etapa finală a Traseelor eminesciene.
Ajuns la cea de-a doua ediție, evenimentul aduce în prim plan promovarea operei eminesciene în rândul elevilor din județul Suceava și Regiunea Cernăuți, identificarea elementelor de memorie bucovineană, care amintesc de trecerea poetului național prin aceste locuri, precum și legătura poetului cu Bucovina strămoșilor săi.

Institutul Cultural Român din Paris și Asociația «Constellation Culture», au organizat pe data de 16 iunie 2015, la Paris, lansarea cărții «Fabule Moderne» de Tatiana Ţibuleac, un omagiu adus limbii române. La eveniment au venit peste 100 de participanți, printre care personajele fabulelor, jurnaliști, artiști și oameni de cultură români şi francezi transmite ICR Paris citat de Romanian Global News.