Este al patrulea volum de poezii, după Propoieziții. 1966-1998 (casa de editură Solstițiu & Decalog, Satu Mare, 1998), Încă Propoieziții (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2006) și Propoiezițiile din Salonul 9 (6 fiind ocupat), (Editura Charmides, Bistrița, 2014).
SEMNUL EXCLAMĂRII…
Limba
clopotului
din biserica
ascunsă
în tine.
Nichita Stănescu a spus cândva:
„Poezia nu se face cu cuvinte / poezia se face cu sentimente.”
Lumea s-a mai schimbat în ultimii 30-40 de ani. Stau şi mă întreb ce-ar spune acum Nichita despre poezia lui Romeo Roşiianu, care-i plină cu sentimente şi de cuvinte care-l „ascultă” şi pe care le manevrează cu uşurinţă, aşezându-le şi reaşezându-le în versuri care pot fi catalogate – părerea mea!- drept admirabile.
„Înnomenirea cuvintelor” e o culegere de poezii care ni-l „dezvăluie” pe Romeo Roşiianu în desăvârşirea sa poetică desfăşurată pe întinderea a peste zece ani. Chiar din acest punct - al schimbării discursului liric – am încercat sa fac recenzia de faţă.
În anul omienuoăsuteşaptezecişitrei, în luna iunie, eram proaspătul soldat nefruntaş în rezervă eliberat înainte cu trei zile de termen din cauză că am slujit ultimele şase luni de cătănie la casa armatei de pe lângă unitatea militară unsprezeceoptzecişitrei Pleniţa, judeţul Dolj, regimentul treizecişidoi infaterie mecanizat dorobanţi. În traducere mai directă, unitatea disciplinară pentru ofiţeri şi subofiţeri. Deci, proaspătul om liber care am fost m-am neastâmpărat şi după două săptămâni m-am instalat în post de tehnician veterinar la Coruienii lăpuşului. Un sat fantastic ascuns în dosul dealului ce tot urcă neobosit şi calm, precum oamenii de aici, spre munte, un loc unde se ascund atâtea lucruri frumoase şi provocatoare de nelinişte creatoare pe care, atunci, numai eu şi Valentin Muste am putut să îndrăznim să le desluşim în lungile nopţi potopite de puhoaie albe până peste brâu.
Lista persoanelor cărora le-a fost conferit titlul de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Sighetul Marmaţiei
1. Mihalyi Lucia. Fiica celebrului academician Dr. Ioan Mihalyi de Apşa. 1994
2. Ilie Ilașcu. Născut în 1921 în jud. Bălţi, Rep. Moldova. Senator în Parlamentul României, fost deţinut politic. Absolvent Facultatea de Economie Chişinău. 1994
3. Ioan Raţiu. Născut la Turda în 1917. Absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca. Moştenitor prin voinţă testamentară a două apartamente în Sighet. Se implică în proiectul “Free Romanian Press”. Numeroase acţiuni de binefacere. 1994
De la sfârșitul antichității, pe parcursul evului mediu și până în a doua jumătate a secolului XIX-lea, învățământul și școala erau strâns legate de biserică, primii învățători fiind de fapt preoții. Cum era si normal,cărțile tipărite în spațiul românesc și, implicit în zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni-Țicău este prima din zonă în care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învățătură – Duminicile de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus.
Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându-l ca învățător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. A fost prima școală atestată documentar pe teritoriul comunei.
Consecvent principiului că autorităţile trebuie ASTĂZI să ofere cuventita cinstire creatorilor de orice fel în timpul vieţii acestora şi nu după ce ei vor fi trecut într-o lume poate mai bună, am înaintat mai zilele trecute Consiliului Local Sighetu Marmaţiei propunerea de a I se acorda poetului Vasile Muste titlul de Cetăţean de onoare al municipiului.
De fapt, când am lansat în sala de şedinţe a Primăriei Sighetu Marmaţiei volumul „eCreator - La frontiera Cuvântului” – un volum de 504 pagini numai şi numai cu texte ale scriitorilor sigheteni - în joia de 19 mai i-am surprins pe cei prezenţi cu această propunere pe care i-am făcut-o primarului Ovidiu Nemeş şi consilierilor locali prezenţi.
În urmă cu șase ani (sau șase zile? ceasuri? clipe?) scriam, pe acest blog:
„La Roumanie, avant decembre 1989, fut d’abord un visage, une voix, une femme – terriblement isolee – que la television revela aux Francais. Bravant interdictions et menaces, Doina Cornea avait accepte de parler du drame de son pays, du temps de Ceausescu, brisant le mur du silence que la peur avait edifie.” Acestea sunt primele rînduri din prezentarea laconică, dar avînd atributul completitudinii, exprimînd inspirat acea mirabilă însoţire a unei fragilităţi fizice neverosimilă a unei fiinţe cu forţa indestructibilă a conştiinţei sale, pe care editorul francez al volumului Doina Cornea, LIBERTE?, Entretiens avec Michel Combes (Criterion, Paris, 1990), a simţit de datoria sa să o aşeze pe coperta a patra, pentru cititorii francezi. Am putea să le memorăm şi noi, concetăţenii Doamnei Doina Cornea, cu recunoştinţă.
Există patru propozițiuni pe care nu le putem uita, vorbe cu care prietenii noștri clujeni ne-au întâmpinat de cealaltă parte a standului de cărți al Asociației Liga Albanezilor din România (ALAR) la Târgul de Carte ”Caravana Gaudeamus” de la Cluj-Napoca, Târg organizat cu profesionalism de Radio România Actualități, filiala Cluj-Napoca.
”Ne-ați dat aur!” ne spune o stimată doamnă, constantă vizitatoare a noastră la târg de mai mulți ani. Da, cărțile sunt aurul spiritului. Comoara lui. Citite, devin strălucirea lui. Radiația-i luminoasă și caldă atinge pe cel ce se apropie de ele, de cărți. Și cititoarea noastră a repetat: ”Aur ne-ați dat”.
O altă distinsă doamnă, cunoscut medic și cunoscută nouă de anul trecut, s-a oprit și acum la standul ALAR. Privirea i se plimba pe mesele noastre cu cărți și albume muzicale înregistrate de soliștii ansamblului nostru ”Serenada”.
Joi, 26 mai, cu ocazia Reuniunii de primăvară-vară a Filialei clujene a USR,
au fost decernate premiile pentru cele mai bune cărţi ale anului 2015.
Juriul Filialei (Ştefan Melancu – preşedinte, Ioan-Pavel Azap, Constantina Raveca Buleu, Ion Cristofor, Titu Popescu, Balász József Imre şi Karácsonyi Zsólt, membri) a stabilit următoarele nominalizări şi premii:
NOMINALIZĂRI (alfabetic)
Poezie: Dumitru Cerna, Vasile G. Dâncu, Horváth Előd Benjámin, Medeea Iancu, Ştefan Manasia, Maria Pal, Ion Pop.
De ce polemici?