Un studiu numit "Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea", realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane, dezvăluie că oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc.
Potrivit The Guardian, studiul, publicat în revista "Ştiinţe Sociale & Medicină", a analizat modelele de citire a 3.635 de persoane, cu vârsta de cel puţin 50 de ani. În medie, cititorii de cărţi trăiesc cu aproape doi ani mai mult decât persoanele care nu citesc.
Respondenţii au fost împărţiţi în 3 categorii: cei care citesc 3,5 ore sau mai mult pe săptămână, cei care citesc până în 3,5 ore pe săptămână şi cei care nu citesc deloc, fiind luaţi în considerare factori precum sex, rasă şi educaţie.

Ioan Romeo Roşiianu, prefaţă la volumul „Pagini monografice Satulung”

Într-o lume din ce în ce mai improprie visului, o lume a indiferenţei, în care creatorii de limbă şi neam sunt sfidaţi de mai marii zilei, timpul istoriei şi al realităţii curge invers în Satulung, o localitate în care administraţia locală a înţeles ceea ce mintea altora nu poate pătrunde, anume faptul că un loc se sfinţeşte şi nemureşte prin cultură, prin artişti.
Ei bine, în Satulung primarul Vasile Mureşan Bujorel a înţeles mesajul biblic, că omul nu trăieşte numai cu pâine.
El şi consilierii aleşi au înţeles că pe lângă fireştile masive investiţii în reţelele de canalizare şi apă, în drumuri, în dezvoltarea unui cartier pentru tineri, în modernizarea şcolilor, sunt imperios necesare investiţiile directe şi indirecte în cultură.

Pentru a redeştepta conştiinţa de sine a marilor personaje, Nicolae Breban inventează personajul inutil. Nu e un partener egal, „este o apariţie măruntă, secundară”, pe care nimeni nu-l prea ia în serios şi care „intersectează agasant viaţa personajelor” de prim rang, incomodându-le cu prezenţa lui insignifiantă, dar persistentă, iritându-i pe toţi, „în special pe personajul pe care îl paralizează’’(1).
Personajul inutil dispare brusc, dintr-un motiv sau altul, din proximitatea eroului, rolul lui conturându-se, „lipsa lui simţind-se aproape fizic”. Absenţa lui vine să ajute personajul principal să îşi descopere, prin absenţa lui, unele laturi semnificative ale propriei personalităţi, ignorate până atunci, lăsând impresia că el este Destinul său.

Ilustratorii români de basme,poveşti şi legende româneşti sunt lăudaţi în The Guardian pentru că au desenat pe Sfânta Vineri şi Sfânta Miercuri, pe Capra cu trei iezi, pe băieţelul care mănâncă pâine cu rouă,dar şi pe Nastratin Hogea, năzdrăvanul.
Ladies and Gents, britanicii despre basmele noastre:

Prima ilustatoare aleasă de jurnaliştii de la The Guardian este Irina Dobrescu. A desenat Povestea Porcului. O ştiţi? E scrisă de Ion Creangă.

O babă şi-un moşneag erau tare necăjiţi şi singuri, căci nu avuseseră flăcăi. Baba hălăduie prin pădure şi adoptă prima lighioană care-i iese în cale. Era porcul. Bineînţeles, porcul era fermecat, în pielea porcului era Făt Frumos, învestit cu puteri magice.

Asociația Interculturală de Tradiții, prin fondatorul acesteia, Peter Hurley, organizează cea de-a șaptea ediție a proiectului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, în perioada 14 - 21 august 2016.
Festivalul creat de Peter Hurley are ca scop promovarea și susținerea satelor românești păstrătoare de tradiții, pe care irlandezul le consideră adevărate comori vii. La această ediție, a șaptea, satele maramureșene au înțeles importanța mesajului acestuia și au decis să se implice, prezentându-și fiecare specificul local.
„Într-un efort comunitar cu adevărat impresionant și remarcabil la nivel național, nemaiîntâlnit într-un festival în România, toate cele 63 de sate din Țara Maramureșului s-au activat să participe, fiecare cu câte un eveniment – mai mic sau mai mare – unde vizitatorii pot să se întâlnească cu valorile autentice ale satului tradițional.” – declară Peter Hurley.

Motto: Libertatea omului este partea divină din el (Petre Țuțea).

    În toată istoria lui, omul și-a dorit și s-a luptat pentru dobândirea drepturilor esențial-umane: cândva, ceea ce înseamnă din totdeauna, pentru un loc cât mai în față sub soare și o bucată cât mai consistentă de pâine, apoi (faza modernă a înjghebării conștiinței de neam și de clasă) pentru concretizarea unor idei-iluzii de felul libertății și egalității tuturor muritorilor în calitatea lor de fii ai unei țări și de cetățeni ai unui stat, respectiv a înfrățirii tuturor pământenilor în calitatea lor de fii ai aceluiași Tată și de cetățeni ai unei lumi în necontenită schimbare.
    De unde se vede că omul și-a dorit și a așteptat de la semenii cârmuitori ceea ce-i cu putință numai pentru Dumnezeu, potrivit garanției noutestamentare că adevărul îi va face liberi pe toți aceia ce cred că, întrucât sunt creațiile Celui care toate le-a făcut, ei sunt frați și egali în fața Lui.

Fotografi si pictori romani, ucraineni si polonezi,  dar si tineri care vor sa invete arta imaginilor si a picturii vor fi prezenti, in perioada 4-10  august 2016, in localitatea maramureseana Repedea si Complexul Turistic Borsa, unde se va desfasura o noua tabara internationala de creatie FotoArt 2016. Manifestarea are ca scop promovarea valorilor etnografice, istorice si turistice din Vaile cuprinse in Parcul Natural Muntii Maramuresului si locurile piitoresti cu potential turistic deosebit din Parcul Natural Muntii Rodnei.
     Evenimentul este finantat de Consiliul Judetean Maramures si organizat  de catre Fundatia Uniunea Hutulilor din Romania, sub patronajul Consulatului General al Romaniei din Cernauti   in colaborare cu autoritatile locale, dar si cu cu alti parteneri din tara si strainatate, respectiv Caminul Cultural Repedea,  Universitatea Tehnica Cluj- Facultatea de Litere Cluj Napoca, Asociatia Dascalilor Moisei, Trustul de presa Euromedia din Cernauti- Ucraina.

Miercuri, 3 august, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, ora 14,00 va avea loc lansarea numărului 7 al revistei literare eCreator, fondator Romeo Ioan Roşiianu. Toţi cei care au contribuit cu materiale la acest număr vor primi câte un exemplar gratis. De asemenea toţi  cei prezenţi miercuri la această manifestare culturală care se desfăşoară sub auspiciile zilei "Miercurea de poezie" vor recita 1-2 poezii şi vor fi cuprinşi într-un volum de carte care va apare ulterior. Pentru aceasta va trebui să trimiteţi câte un material de maxim 10 pagini (10 poezii sau 10 pagini de proză) pe una dintre adresele: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. ori Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .

Cristina Bogdan este autoarea cărţii "Moartea şi Lumea Românească Premodernă".Multă vreme a mers pe la schituri să vadă Chipurile Morţii în iconografia din România.Moartea este tabu,spectacol al perisabilităţii,ceremonial şi concept. Este, în fapt, o ultimă poveste menită să încheie "viaţa lumii".
Ştiaţi că jocul de-a v-aţi ascunselea este creat pe canavaua unui scenariu cu caracter funerar? Cristina Bogdan ne-a spus basmul Morţii, făcut din ceea ce au ţesut poveştile tuturor vieţilor de pe lume, de la începutul timpurilor. Să povesteşti de Moarte nu e înfricoşător, e o istorisire simbolică, e ca şi cum ai vedea aievea, închipuiţi-vă, fuioarele ursitoarelor care torc firele vieţii omeneşti.

Fiind „cea mai fragilă trestie din natură” (Blaise Pascal), nu numai că omul a încercat să se salveze cu condiția sa de „trestie gânditoare”, dar – prin trufia distingerii între bine și rău cu prețul păcatului originar și apoi cu descalificanta afirmație că Dumnezeu a murit – el a sfârșit prin a crede în ipoteticul salt de pe locul pe care i l-a rezervat Creatorul în planul Său inițial („el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ – Genesa 1/26), pe acela de buric al Universului. Că,adică, ar fi singura ființă inteligentă din lumea viului, o lume despre care știe neștiind prin prelungirea derutantului mișmaș dintre creaționism și evoluționism, iar în această calitate el își poate permite orice prostie și samavolnicie, până și aceea de a distruge viața de pe micuța noastră planetă în urma unui război atomic.