Pe firmamentul „scriiturii” s-a ivit o stea!
 O stea care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii românești. „Îmbelșugată” de aglomerația burgului, Silvana, prenume predestinat „pădurii latinești”, încearcă să se refugieze-n liniștea pădurii noastre, căreia-i strigă s-o adopte.
Silvana Andrada înmoaie timid dar cu folos penița omului de afaceri în călimara poeziei, și o face frumos, elegant, matur. Poeta își „însăilează” un „Autoportret”, iar lângă „Bisericuța veche”, face o „Declarație de dragoste” iubitului căruia nu se sfiește să-i șoptească: „Eu tind spre fericire”.
Străinului îndrăznește  să-i spună: „Iubește-mă, străine!”. Ne vorbește și despre „Iubirea ca otravă”, de parcă noi n-am știi că dulceața-n exces dăunează… Crede-n „Nemurirea frumuseții”.

Autorul dedică aceste modeste rânduri despre ing. Petre Lucaciu preotului stavrofor Radu Botiș din Ulmeni Maramureșului, distins om de cultură și patriot de excepție, precum și fiicei sale Andreia, care prezintă cu talent și har Balada lui Vasile Lucaciu.
 
Acesta s-a născut la 15 ianuarie 1866, la Baia Mare, ca fiu al preotului institutor Mihail Lucaciu. Era fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu (1852-1922), supranumit „leul din Sisești”, om politic și luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Pe frontispiciul bisericii din Sisești, unde acesta a păstorit, era scris în latinește: PRO UNIONE OMNIUM ROMANORUM.
Petre Lucaciu a urmat școala primară și liceul în orașul natal, luându-și în anul 1882 diploma de bacalaureat cu mențiunea “magna cum laudae”.

Marţi, 29 noiembrie 2016, în foaierul Teatrului Municipal Baia Mare, de la ora 14:00, va avea loc lansarea primului volum din cele cinci care alcătuiesc lucrarea lui Ioan Botiş intitulată O istorie antropologică a morţii. Lucrarea va fi prezentată de prof.univ.dr.Toader Nicoară, directorul Institutului de Studii Doctorale a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
„Secole lungi din istoria umanităţii moartea a fost ocultată, neglijată sau ascunsă. Destul de recent, cu câteva decenii în urmă, moartea a devenit obiect al unor investigaţii complexe din partea   specialiştilor din cele mai neaşteptate discipline ştiinţifice: medicina, biologia, psihologia, sociologia, dar în egală măsură istoria, antropologia, filosofia şi chiar literatura. Se vorbeşte   astăzi tot mai mult în termenii unei ştiinţe complexe şi interdisciplinare, thanatologia, care s-a instituit recent în spaţiul  ştiinţelor umane şi sociale cu rezultate spectaculare.

Nu-i nici o greşeală numind astfel aceste însemnări, căci, fără exagerare, vernisajul expoziţiei Efemeristul. O retrospectivă Mihai Olos de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană – MNAC – din Bucureşti, din seara de 10 noiembrie a.c., mi-a părut a fi un adevărat spectacol. Extrem de reuşit, să spun de la început. Şi cred că ceva foarte pe gustul acelui, cândva, copil teribil al artelor de la noi. Al băimăreanului care, într-o lume supusă dogmelor şi agresiunii, cu sufletul lui de om liber, ar fi vrut să se mişte nesupus vreunei constrângeri. Retrospectiva realizată de Călin Dan şi echipa sa de la MNAC pare ilustrarea non plus ultra a opţiunii artistice a lui Olos. Un spectacol, aşadar, şi prin îmbulzeala unui public în mare majoritate tânăr care la vernisaj era nerăbdător să privească sutele de lucrări din expoziţie: picturi, desene, artefacte şi sculpturi Olos, carnete de schiţe, panouri decorative etc. Despre care va da seamă un catalog care va veni probabil.

Episcopia Greco-Catolică de Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş vă invită joi, 24 noiembrie 2016, de la ora 13, la un eveniment cu o triplă semnificaţie.
 
În prezenţa Prea Sfinţiei Sale Vasile Bizău, Episcop greco-catolic de Maramureş, la sediul muzeului menţionat (Baia Mare, str. Monetăriei, nr. 1-3) va avea loc vernisajul expoziţiei „Lumina Blajului” şi lansarea cărţii  „Şcolile confesionale româneşti din Vicariatul Greco-Catolic al Maramureşului. A doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea” (autor, dr. Marius Câmpeanu). De asemenea, va fi marcat un moment semnificativ din perspectiva istoriei ecleziastice locale, împlinirea a 156 de ani de la (re)înfiinţarea Vicariatului Greco-Catolic al Maramureşului şi desemnarea lui Mihail Pavel, în calitatea de vicar foraneu a acestui organism bisericesc.

Expoziţia  tematică „George Pop de Băseşti şi idealul unităţii naţionale. 1 Decembrie 1918 Alba Iulia” va fi vernisată la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare, în data de 23 noiembrie 2016, la ora 12.00.
         În spaţiul expoziţional vizitatorii vor putea să cunoască elemente legate de personalitatea lui George Pop de Băseşti (1835-1919) şi să admire mobilier de epocă, bustul  acestuia modelat de sculptorul Ioan Marchiş, precum şi portretul realizat de Mircea Vremir. Totodată, este expus tabloul Triptic realizat de pictorul şi graficianul român Octavian Smighelschi, lucrarea având valențe memoriale deosebite datorate faptului că a fost în posesia unuia dintre cei mai cunoscuți lideri politici români la cumpănă de veacuri, George Pop de Băseşti.

Autorul „primei epistole ioaneice” ne spune că Dumnezeu este iubire (I Ioan 4, 8), schiţând cea mai profundă definiţie, dacă se poate numi aşa, a lui Dumnezeu Cel Unul în fiinţă şi întreit în persoane. Iubirea e ceea ce exprimă, mai mult decât orice, modul de a fi şi de a lucra al Sfintei Treimi. În cele ce urmează, ne propunem să evidenţiem personalitatea unui teolog de referinţă: Paul Evdokimov, de la a cărui dispariţie pământească se împlinesc patruzeci de ani. Întreaga viaţă a lui Paul Evdokimov este o solidă edificare spirituală şi, pentru a-i înţelege mai bine opera, se impune o minimă jalonare a vieţii lui.
Pavel/Paul Nicolaevici Evdokimov s-a născut la 2 august 1900 la Sankt Petersburg, oraşul cel mai europenizat din Rusia. Tatăl său aparţinea nobilimii militare, iar mama aparţinea vechii aristocraţii. În 1907, colonelul Evdokimov a fost asasinat de un soldat terorist.

Personalitate politică complexă a epocii sale, Dr. Vasile Lucaciu, s-a situat în prim-planul marilor evenimente sociale, politice şi naţionale, valorificând la maximum condiţiile existente pentru cauza poporului român. A ştiut mai bine decât nimeni altul să conceapă soluţii realiste, specifice de la caz la caz, pe care le-a integrat în ansamblul strategiei şi tacticii generale, în vederea realizării obiectivelor propuse.
Preotul şi omul politic au făcut casă bună în cadrul aceleaşi persoane întrucât, nu de multe ori a folosit biserica pentru a-şi expune cu propriile argumente ideile mobilizatoare pentru pregătirea şi înfăptuirea Marii Uniri.
Participant activ la realizarea şi activarea Memorandumului (1892), alături de Ion Raţiu şi George Pop de Băseşti, la activarea spiritului politic a românilor transilvăneni în cadrul Conferinţei de la Sibiu din anul 1905,Vasile Lucaciu va acţiona ca nimeni altul pentru a sluji interesele neamului în perioada în care a fost pregătită Marea Unire.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş organizează în cadrul proiectului editorial “Călătorie în universul ceasului. Colecţia de orologerie” SERIA „COLECŢII MUZEALE” V  conferinţa de închidere a proiectului, marţi, 15 noiembrie, începând cu ora 12.00 în sala de lectură a bibliotecii muzeului, Baia Mare, str. Monetăriei, nr. 1-3.
Proiectul este co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
În cadrul conferinţei de închidere ne propunem prezentarea albumului “Călătorie în universul ceasului. Colecţia de orologerie / A Journey in the Universe of the Clock. The Horological Collection”, SERIA „COLECŢII MUZEALE” V, a obiectivelor şi a echipei de proiect. Activităţile proiectului editorial se vor finaliza pe data de 15.11.2016.

Am văzut, n-aș zice des – dar de mai multe ori, săltînd straniu pe străzile orașului, mai ales prin cartierele vechi de blocuri, cîini sau pisici cu trei picioare. Victime, cel mai probabil, ale unor accidente decît ale unor încăierări între ”bande” pentru ”teritoriu”. Am văzut – dar la televizor sau pe net – chiar cîini cu proteze…
Urmăresc, uneori, din fereastră disputele, chiar duelurile aprige (cu ciocurile) între ciorile care iau în stăpînire strada pe care locuiesc aproape în fiecare duminică. În această zi, traficul infernal de automobile, autobuze și camioane de mare tonaj care transportă molozul rezultat din demolările fostelor fabrici din imediata vecinătate, încetează.