,,Ana, mon amour“, în regia lui Călin Peter Netzer, „6,9 pe scara Richter”, în regia lui Nae Caranfil,”Octav”de Celebidachi, "Uruguay"de Jesús del Cerro, Walking to Paris de Greenaway„Soldaţii”, în regia Ivanei Mladenovic-sunt câteva din filmele româneşti care vor fi în cinematografe în 2017
,,Ana, mon amour“, în regia lui Călin Peter Netzer, selectat în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin (9-19 februarie), va putea fi vizionat în cinematografele din România din 3 martie. „Ana, mon amour” este o incursiune atipică în viaţa de cuplu. Toma şi Ana se cunosc în facultate. Din cauza unor probleme din copilărie, Ana are frecvent atacuri de panică, iar Toma îşi asumă rolul de protector necondiţionat. Rolurile principale sunt interpretate de către Mircea Postelnicu şi Diana Cavallioti.

Fie din cauza datoriilor de război sau a consturilor reparaţiilor de după război, guvernele au întâmpinat de-a lungul istoriei obligaţii financiare care au fost plătite după decenii sau chiar secole. Iată şase dintre datoriile statelor care au fost plătite în decursul multor ani.

Cei 4% ai Britaniei

În 2014, guvernul britanic a anunţat planul său de a plăti o parte din datoria care datează din secolul XVIII.  Datoria exista sub forma unei obligaţii perpetue obţinute în urma ,,Împrumutului cu procent de 4%'' pe care prim-ministrul Winston Churchill l-a emis în 1927 pentru a refinanţa împrumuturile naţionale din timpul Primului Război Mondial. Însă acest ,,procent de 4%'' includea mult mai mult decât datoriile din Primul Război Mondial.

 1. Cel mai bogat pasager de la bordul Titanicului era John Jacob Astor IV. Averea lui netă era în jur de 85 milioane de dolari (sau 2 miliarde în zilele noastre). Astor a pierit împreună cu Titanicul. A fost văzut ultima dată fumând o țigară pe punte împreună cu jurnalistul și scriitorul de romane de mistere american Jacques Futrelle.

2. Opulenta Baie Turcească a fost desemnată numai pasagerilor de la clasa I. Mai mult de 700 de pasageri de la clasa a III-a trebuiau să împartă doar două căzi.

3. Fiecare inginer de pe Titanic a pierit o dată cu nava. Au rămas în urmă pentru a menține curentul pornit ca alții să aibă o șansă de scăpare.

În ultimele zile ale anului trecut, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia-Mare, a avut loc prima ediţie a Premiilor naţionale de literatură “Ecreator” şi lansarea volumului “Ecreator – The best 2016”, volum care conţine texte publicate – evident – în revista “eCeator”. Printre premianţii “eCreator” s-au numărat şi scriitorii clujeni Vasile Gogea, Ion Cristofor, Gabriel Cojocaru, Ioan-Pavel Azap şi Flavius Lucăcel.

Să remarcăm că activitatea acestei reviste, fondată de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu, a reuşit să creeze şi adevărate „prietenii literare” între scriitorii din Maramureş şi cei din alte colţuri ale ţării, în special din Sibiu, Cluj-Napoca şi Drobeta Turnu Severin.
http://ziarulfaclia.ro/scriitori-clujeni-premiati-la-baia-mare/

La prima ediţie a Festivalului Internaţional de literatură „eCREATOR”, în prezenţa unor scriitori veniţi din Canada, Austria, Germania, Ungaria şi Republica Moldova, precum şi a 60 de scriitori din zonă şi restul ţării s-au acordat următoarele premii:

1 – Premii pentru Excelenţă în administraţie şi cultură

• Gabriel Valer Zetea – preşedinte CJ MM

• Horia Scubli - primar Sighetu Marmaţiei

• Marinel Rob – primar interimar Baia Mare

• Gabriela Tulbure – primar oraşul Seini

  Citește mai departe:PREMIANŢII EDIŢIEI I A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ „eCREATOR” Comentează

Baronul Simeon Gheorghe de Sina, cunoscut și ca Simon Georg Freiherr Sina von Hodos und Kisdia (n. 15 august 1810, Viena – d. 15 aprilie 1876, Viena) a fost unul din cei mai renumiți întreprinzători și bancheri austrieci, diplomat (ministru plenipotențiar al Greciei în Viena, München și Berlin), consilier secret și membru al Camerei Superioare al imperiului austriac (1874), dar în mod îndeosebit umanist și mecena. Mai departe, nobilul a fost membru al Senatului, a întreținut conducerea Academiei Maghiare de Științe precum și a Academiei de Arte Frumoase la Viena. A și exercitat funcția de director al consiliului general de credit bancar ungar.

Consiliul Judeţean Maramureş, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, revista literară ECREATOR, fondator scriitorul Ioan Romeo Roşiianu,  vă invită să participaţi la Ediţia I a premiilor naţionale de literatură ECREATOR şi la lansarea volumului ECREATOR-THE BEST 2016.
Prezintă Ioan Romeo Roşiianu, Marian Ilea şi Nicolae Scheianu. Participă scriitori din România, Germania şi Republica Moldova.
Manifestarea va avea loc miercuri, 28 decembrie 2016, ora 16,oo în Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean.

Majoritatea obiceiurilor de iarnă care se practică în Ţara Lăpuşului sunt legate de prosperitatea, sănătatea oamenilor şi a vitelor, norocul, fertilitatea solului, muncile agricole,  căsătoria tinerilor şi fericirea gospodăriei. Am întâlnit în satul Dămăcuşeni, unde sătenii sunt majoritatea de religie reformată, un obicei străvechi de iarnă, nemaipracticat în alte zone numit Cinstirea Evelor şi în maghiară Evázás. În Dămăcuşeni, cu trei-şase săptămâni înainte de Crăciun,  se alegeau patru băieţi care aveau şi posibilitatea să  plătească şi să  cazeze muzicanţi şi aceştia trebuiau  să  aibă şi drăguţă. Şi mergeau băieţii după muzicanţi, băieţi care o ştiut să  cânte bine, ca lumea. Şi se alegeau căpitanul  mare şi caporalul mare. Căpitanul trebuia să  fie prezentabil, drăguţa lui să  fie cineva în sat, căpitanul de obicei găzduia şi dădea masa la muzicanţi.

O serie interesantă de dezbateri pe tema simbolurilor, semnificaţiilor şi obiceiurilor de Crăciun a avut loc marţi, 15 decembrie, la Palatul Administrativ.
În cadrul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului „Crăciun în Maramureş” organizat de Consiliul Judeţean, Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, în colaborare cu Muzeul de Etnografie şi Artă Populară au organizat Masa Rotundă „Crăciunul – obiceiuri şi simboluri”. Studenţi, masteranzi şi doctoranzi ai specializărilor Etnologie şi Teologie din cadrul Facultăţii de Litere s-au aşezat la masă cu cadre universitare, dar şi specialişti în etnologie şi teologie pentru a dezbate această tematică frumoasă, Crăciunul, a cărui spirit ne cuprinde sufletele în această perioadă.

Când mi-a încolţit în minte ideea naşterii „eCreator” cred că nimeni în afară de mine nu a pariat pe supravieţuirea ei în aceste vremuri de tranziţie interminabilă, darmite pe impunerea ei într-un peisaj literar în care stau pe linia de plutire numai marile reviste, cele consacrate, care au finanţarea asigurată şi a căror prezenţă pe piaţă face parte din obişnuinţa cotidiană.
Veneam după o tăcere de 15 ani în critica literară şi una de peste un deceniu editorial, aşa că nu mai aveam de partea mea decât tenacitatea şi dorinţa de revenire, redevenire şi redefinire.
Ideea a fost repede îmbrăţişată de Marian Ilea, Nicolae Scheianu, Vasile Muste, Ştefan Mariş sau Ioan Marchiş, mai apoi Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Ştefan Jurcă şi mulţi alţii.