Fragmente din scheletul unui animal de talie mare, posibil o cămilă, au fost descoperite în Piaţa Unirii din Timişoara, unde au loc lucrări pentru reabilitarea centrului istoric, rămăşiţele datând, cel mai probabil, din secolul al XVI-lea.
Arheologul Dragoş Diaconescu de la Muzeul Banatului, care desfăşoară cercetări pe şantierul din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat că au fost găsite oasele unui animal de talie mare, "în mod cert" o cămilă, Diaconescu adăugând însă că arheo-zoologii vor trebui să se pronunţe cu certitudine asupra acestui lucru.

ROMANI!

Mergeti la vot in numar mare, pentru ca: la o prezenta a romanilor de peste 60-65% UDMR-ul (care din 22 de ani a guvernat 13,7 ani - cel mai mult) nu mai intra in parlament si nu mai poate santaja partidele cu care se va alia, in cazul unei prezente mici.
Poate ne trezim o data pentru totdeauna si le dam o lectie...!
Daca sunteti patrioti, dati mai departe!

DINU C. GIURESCU: "Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre"

Ce fel de nație suntem dacă nu ne respectăm istoria și valorile?

La Sarmizegetusa este jale, ca să ajungi pe aleea care te duce la cadranul solar lăsat de daci urci un delușor în care n-a fost nimeni în stare să sape câteva trepte. te chinui binișor să urci prin noroi dacă a plouat . Undeva în lateral este o mică descriere a locului dar în rest, inscripții lacunare fără nici o referire a ceea ce înseamnă ele în istorie. Un turist dintr-o altă țară n-ar ști de ce sunt așa importante că trebuie să le viziteze, par niște pari înfipți în pământ.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, marele premiu al Salonului Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi de la Geneva a fost obţinut de compania elveţiană IREWIND S.A., pentru OnAirCamera, tehnologie creată de o echipă de cercetători români în cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară (CEECAI), condus de Mircea Tudor, el însuşi laureat cu marele premiu la Geneva în 2009 şi 2013.
Sistemul, achiziţionat de compania elveţiană inclusiv cu patentul aferent, se adresează deţinătorilor de telefoane de tip smart şi constă într-un sistem de camere video capabile să urmărească mişcările utilizatorului în diverse contexte, să le recunoască şi să le monteze rapid sub forma unui film personalizat, transmis instantaneu abonatului.

România are printre cele mai mici grade de îndatorare a statului din Uniunea Europeană, iar populaţia sa este printre cele mai bine educate, ca nivel de şcolarizare. Totuşi, românii sunt pe locul doi la sărăcie în UE, iar speranţa lor de viaţă este printre cele mai mici din Europa, arată cele mai recente statistici publicate de Eurostat, potrivit gandul.info.
Produsul Intern Brut (PIB) anual pe cap de locuitor în România, raportat la preţurile curente, este al doilea cel mai mic din UE, cu 6.200 de euro, mai săraci ca românii fiinddoar bulgarii, care au un PIB pe cap de locuitor de doar 5.400 de euro.

Deşi puţin cunoscut de turişti, în Mehedinţi găsim cel mai mare pod natural din ţară şi al doilea din întreaga Europă.
Podul natural de la Ponoarele este numit de localnici şi "Podul lui Dumnezeu". Podul, format din piatră masivă, are 30 de metri lungime, 13 metri lăţime, 22 metri înălţime şi 9 metri grosime.
Deşi este al doilea că mărime din Europa, trebuie să spunem că acesta este singurul pod natural de pe bătrânul continent pe care se poate circula (vezi drumul de deasupra).

Un obiect unic pe întreg teritoriul fostei Dacii a fost descoperit recent în situl arheologic  Sarmizegetusa Regia din Muntii Orăştiei, anunţă arheologii hunedoreni. Este vorba despre o matriţă din bronz folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru piese decorative din metale preţioase.
Obiectul a fost descoperit în urma unei furtuni care a dezrădăcinat un fag bătrân din situl arheologic şi a fost predat unui muzeul din Deva, relatează opiniatimisoarei.ro. Evenimentul a fost anunţat în presa locală la finele săptămânii trecute şi confirmat luni de Consiliul Judetean Hunedoara, instituţie care administrează situl din Munţii Orăştiei.

Corneliu Coposu a scris, în 1979, un scurt studiu asupra originii secuilor. Acesta a fost descoperit de istoricul sălăjean Marin Pop în dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) alături de alte documente din care reiese şi opinia Seniorului faţă de problema revizionismului maghiar.
Martor activ la unele dintre cele mai importante evenimente care au marcat istoria României în secolul trecut, Corneliu Coposu a fost implicat, nu neapărat din dorinţa sa, şi în problematica revizionismului maghiar, manifestat în special prin disidenţii maghiari din Occident.
Potrivit istoricului sălăjean Marin Pop, cel care şi-a dedicat o bună parte din activitate studierii dosarului cu 38 de volume pe care Corneliu Coposu îl avea la Securitate, totul a început în 1979.

Acesta este unul dintre rezultatele preliminare ale unui sondaj de opinie efectuat în Republica Moldova, în luna februarie, de către Centrul Român pentru Studii şi Strategii.
Rezultatele cercetării care include o serie de date cu privire la percepţia populației din stânga Prutului asupra reperelor identitare și a spațiului cultural de care aparține, sub genericul ,,Identitatea națională în Republica Moldova”, au fost făcute publice joi, 27 martie, în cadrul unei conferințe de presă de la  la Parlamentul României.

Satul Valea Plopului, din judeţul Prahova, o localitate fără apă curentă sau canalizare, are 28 de biserici. Lăcaşurile de cult se întâlnesc la tot pasul, inclusiv la grădiniţă, la şcoală, în curţile oamenilor, pe dealuri sau în văi, relatează presa locală.
„Avem o bisericuţă construită pe un deal în memoria copiilor avortaţi, avem câte o biserică în curtea grădiniţelor, alte două biserici în curţile celor două şcoli. În total sunt atâtea biserici cât să slujim duminica într-una singură şi în rest să le vină rândul o dată pe lună, adică 28”, a declarat pentru ph-online.ro preotul satului, Nicolae Tănase, cel care a contribuit la construirea bisericilor. Duhovnicul spune că şi-ar dorit să mai poată ridica câteva.