Jurnaliştii cunoscutului site Yahoo Travel au creat un top cu cele mai palpitante şosele din lume, Transfăgărăşanul fiind plasat pe pe locul al doilea.
"Cu toate că este dificil de pronunţat şi greu de parcurs cu maşina, este un drum foarte distractiv. Fosta rută militară prin Transilvania cuprinde 89 de kilometri de curbe, ace de păr şi un drum pe lângă castelul Contelui Dracula, Cetatea Poenari", scriu jurnaliştii de la Yahoo Travel despre Transfăgărăşan în topul celor mai "nebune" şosele din lume.

Publicaţia Bored Panda a realizat un top al celor mai frumoase scări din lume, în funcţie de voturile cititorilor. Din 18 scări prezentate pentru concurs, pe primul loc s-a situat o construcţie din România.
Cea mai frumoasă scară din lume este scara Rakoczi din Tărgu Mureş. Construcţia a primit de la cititorii publicaţiei 120 de puncte, iar fotografia care i-a impresionat aşa de mult este realizată de Dragoş Gurăroşie.

Scriitorul american Andrew Solomon relatează într-un amplu editorial apărut în publicaţia The New Yorker despre modul în care sunt priviţi homosexualii în România, despre strămoşii săi evrei care au trăit în Dorohoi, precum şi despre situaţia copiilor de etnie romă care trăiesc în ţara noastră.
Scriitorul american Andrew Solomon, care, în luna iunie, s-a întâlnit cu cititorii din România cu ocazia lansării la editura Humanitas a volumului "Demonul amiezii. O anatomie a depresiei", povesteşte într-un amplu editorial apărut în cunoscuta publicaţie americană The New Yorker despre întâmplările prin care a trecut în timpul vizitei sale în ţara noastră,

 Anul ăsta, Iisus s-a arătat ardelenilor în mai multe confesiuni deodată. A înviat în paralel la ortodocși, la catolici și la încă șaisprezece triburi creștine, dezbinate secole la rînd de haosul din evanghelii, dar unite sîmbătă prin calculele calendarului gregorian. La Cluj, unde s-a întîmplat să mă aflu, Mîntuitorul a stîrnit emulația celor două imobile-manifest în care minoritatea romano-catolică și majoritatea ortodoxă își dezbat demonii etnici cu fervoarea tăcută a dependenților de cocaină.

Dislocarea populaţiei din zonele considerate sensibile de către comunişti, în 1951 - 1956, a reprezentat una din cele mai represive măsuri ale regimului totalitar din România. Documentele arată că în toată această perioadă 40.000 de oameni, consideraţi „duşmani ai poporului” au fost deportaţi în 11 localităţi de pe raza judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi, create special pentru ei.

Istoria deportărilor

În numărul II al publicaţiei istorice ialomiţene „Naparis”, profesorul de istorie Valentin Gheorghe face o introspecţie a deportărilor din anul 1951, atât din punct de vedere documentaristic, cât şi din punct de vedere legislativ.

Text preluat de pe revista Permanențe, nr. 6, 2014

România 1942

Textul de mai jos, cu un caracter inedit, este oferit publicului şi drept un omagiu la centenarul autorului. El reprezintă conţinutul unei conferinţe rostită în limba franceză pe 25 Noiembrie 1942 de Alexandru Mateescu Frâncu, secretar general al “Asociaţiei Corespondenţilor de Presă Străini”, în faţa “Cercului European”, Paris. El nu aminteşte despre politică, despre război, decât în mod marginal, cu formule convenţionale pentru publicul şi contextul de atunci.

Şapte monumente istorice din Capitală sunt în reabilitare în această vară, dintre acestea Hanul Gabroveni fiind aproape de inaugurare, a arătat primarul general Sorin Oprescu, duminică, într-o conferinţă de presă.
Patru monumente istorice ale Capitalei - Arcul de Triumf, Muzeul "Nicolae Minovici", Observatorul Astronomic şi Casa Cesianu - vor fi reabilitate cu fonduri europene.
La Arcul de Triumf s-a intrat efectiv la lucru în urmă cu trei luni, iar stadiul lucrării este de 25%.

Specialităţile bucătăriei româneşti sunt la mare apreciere în Uniunea Europeană, după ce sarmalele din România s-au clasat pe locul trei în cadrul unui concurs online desfăşurat la iniţiativa Parlamentului European denumită „Gustul Europei" (Taste of Europe).
Competiţia lansată pe contul de Facebook al legislativului de la Bruxelles a fost câştigată de salata tradiţională bulgărească „shopska", care a adunat peste 20.000 de voturi, la distanţă considerabilă de locul doi.
Salata shopska, fortae recunoscută la nivel european, are o reţetă simplă, cu ingrediente proaspete şi savuroase.

Tudor Gheorghe, Andreea Răducan, Cătălin Josan, Tudor Chirilă, Ovidiu Lipan Țăndărică, Cristian Țopescu, Nicolae Botgros și Maia Morgenstern sunt doar o parte dintre numele mari care s-au implicat în campania „Vedetele dăruiesc românism”, inițiată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.
          Peste 50 de vedete de pe ambele maluri ale Prutului au acceptat să doneze câte un obiect personal, care ulterior să fie scos la licitație. Banii rezultați urmează a fi folosiți în  organizarea unei „Școli de Cultură și Afirmare Românească” pentru 200 de tineri basarabeni.

Pe 26 iunie 1848, guvernul provizoriu al revoluţionarilor a adoptat prin decret drapelul Ţării Româneşti, colorat în albastru, galben, roşu şi purtând deviza “Dreptate, Frăţie”. Se pare că cele trei culori, care aveau să se constituie ulterior în steagul tuturo românilor, are origini străvechi pe aceste plaiuri, fiind inspirat de stindardul dacic.
Ipoteza conform căreia steagul României se trage din stindardul de luptă al dacilor este susţinută de mai mulţi specialişti, printre care Aurel David şi dr. Marius Bizerea, care vin cu argumente solide.